Legea “micii reforme”, gandita de ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto) promulgata luni de presedintele Traian Basescu, are o mare carenta, si anume nu modifica reglementarile cu privire la posibilitatea instantei supreme de a dispune administrarea de probe in recurs, atunci cand inculpatul a fost achitat in instanta de fond si in cea de apel. Din cauza faptului ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu administreaza probe in faza de recurs, Romania a fost condamnata pana acum de cel putin patru ori la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, dar, in continuare, legiuitorul nu pare sa ia in serios aceasta carenta legislativa. CEDO a statuat ca, din cauza neadministrarii de probe, nu se asigura dreptul la un proces echitabil. Un astfel de caz a fost si cel al edilului din Ramnicu Valcea, Mircia Gutau, care a fost condamnat de instanta suprema dupa ce a fost achitat in doua instante, in fond si apel.

Judecarea recursului fara probe noi, condamnata de CEDO

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Romania in mai multe cauze, printre care Calmanovici contra Romaniei si Danila contra Romaniei, pentru ca instanta suprema, in judecarea recursului, a decis condamnarea inculpatilor, fara a lua masurile pozitive pentru a se convinge, prin administrarea tuturor probelor, de vinovatia inculpatilor. CEDO a decis ca instanta suprema ar fi trebuit sa urmeze dispozitiile impuse unei instante investita cu judecarea cauzei in fond, inclusiv cu administrarea de noi probe si cu audierea inculpatilor si eventualelor parti vatamate.

In cauza Calmanovici contra Romaniei, Curtea a atras atentia ca “solutia de condamnare a unui acuzat pentru prima oara in ultima instanta doar de catre o instanta care, fara sa il audieze, a fost investita sa judece cauza in discutie, in fapt si in drept, si a analizat problematica vinovatiei sau nevinovatiei partii interesate care sustine ca nu a comis fapta considerata infractiune penala, incalca echitatea procedurii garantate de articolul 6 § 1 din Conventie. (…) pentru respectarea garantiilor de echitate a procedurii, Curtea de Casatie ar fi trebuit sa il audieze pe reclamantul prezent in timpul dezbaterilor, luand masuri pozitive in acest scop, sau sa se asigure, daca era cazul, ca acesta renuntase la acest drept in mod neechivoc si ca o astfel de renuntare era insotita de garantiile necesare si nu afecta niciun interes public. Prin urmare, Curtea apreciaza ca, avand in vedere natura chestiunilor pe care Curtea de Casatie ar fi trebuit sa le analizeze, condamnarea reclamantului pronuntata fara ca el sa fie audiat personal si, mai mult, dupa o hotarare de achitare pronuntata in prima instanta, este contrara cerintelor unui proces echitabil”. De asemenea, in cauza Danila versus Romania, CEDO a statuat ca “ramane valabil faptul ca instanta Curtii Supreme de Justitie a judecat bazandu-se doar pe dosarul judecatoriei continand depozitiile martorilor si declaratiile reclamantului, acelasi dosar pe baza caruia a fost achitat in prima instanta si in apel. In aceste conditii, conform Curtii, Curtea Suprema de Justitie ar fi trebuit sa inceapa administrarea directa a probelor in speta si sa asculte din nou atat pe reclamant ca si pe anumiti martori, cu grija mai ales la intrebarile pe care le avea de transat si importanta lor pentru reclamant. (...) Curtea considera ca aceasta condamnare a reclamantului de catre Curtea Suprema de Justitie fara ca acesta sa aiba posibilitatea de a pune intrebari lui D.C., persoana care l-a denuntat si, in consecinta, principalul martor al acuzarii, a ignorat paragraful 3 d) al articolului 6 din Conventie”.

Mircia Gutau, una dintre victimele carentei legislative

Fostul edil din Ramnicu Valcea, Mircia Gutau, achitat in doua instante, de fond si de apel, a fost condamnat la Inalta Curte de Casatie si Justitie in exact acelasi mod, fara administrarea de noi probe, contrar dispozitiilor CEDO. Codul de Procedura Penala in vigoare reglementeaza in mod expres situatiile in care se poate face recurs, precum si modul in care instanta poate sa decida in cauza care ii este supusa dezbaterii. Unele dintre aceste prevederi ale Codului de Procedura Penala cu privire la judecarea recursului au fost modificate prin legea “micii reforme”, de exemplu, precizarea conform careia instanta de recurs poate administra probe noi daca dosarul nu a fost supus apelului. Nu se precizeaza insa ce poate face Inalta Curte de Casatie si Justitie, daca este investita cu judecarea recursului intr-o cauza penala in care inculpatii au fost achitati si in faza de fond, si in cea de apel. Ca atare, Romania este susceptibila de a fi condamnata la CEDO pentru aceasta problema cel putin pana la momentul aplicarii noului Cod de Procedura Penala.