Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate sesizarea pe care deputatul PSD Florin Iordache (foto dreapta), delegat temporar la conducerea Camerei Deputatilor, a facut-o la CCR, cerand sa se constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlamentul Romaniei, cauzat de refuzul instantei supreme conduse de Cristina Tarcea (foto stanga) de a aplica si respecta legea care prevede infiintarea de complete de judecata specializate. Sesizarea vine in contextul in care la Inalta Curte nu exista complete specializate de judecata in ceea ce priveste faptele de coruptie, desi art. 29 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie prevede imperativ ca “pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate”.

Astfel, in cererea trimisa la CCR, Florin Iordache arata ca Inalta Curte nu doar ca a refuzat sa aplice legea, dar prin neconstituirea completelor specializate s-a substituit autoritatii legiuitoare. De asemenea, deputatul atrage atentia ca lipsa acestor complete specializate, in pofida prevederilor imperative din Legea 78/2000, genereaza o violare a principiului legalitatii, a separatiei puterilor si a dreptului la un proces echitabil care include dreptul la judecarea unei cauze de catre o instanta stabilita de lege. Nu in ultimul rand, Inalta Curte este acuzata ca prin refuzul de a aplica legea se situeaza in afara ordinii constitutionale, incalcand exigentele statului de drept.

Iata un fragment din sesizarea trimisa la CCR, care este atasata integral la finalul articolului:

“Cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre

Inalta Curte de Casatie si Justitie care are obligatia de a-si desfasura activitatea exclusiv cu respectarea legii si a Constitutiei Romaniei, si

Parlamentul Romaniei ca unica autoritate legiuitoare a tarii

constand in refuzul explicit al celei dintai autoritati publice de a aplica o lege adoptata de Parlament si substituirea in acest mod, implicit, autoritatii legiuitoare prin neconstituirea, in cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de completuri de judecata specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor de coruptie si a infractiunilor asimilate, prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, de la data modificarii art. 29 alin.(1) din lege prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei si pana in prezent.

Totodata, odata cu solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala, este necesara indicarea conduitei in acord cu prevederile constitutionale la care autoritatile publice trebuie sa se conformeze, respectiv exercitarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a atributiilor sale, prin aplicarea de indata si intocmai a dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, dar si corectarea efectelor generate de aceasta conduita, de la intrarea in vigoare a Legii nr.161/2003 si pana in prezent, tinand seama de riscul condamnarii Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru nerespectarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale in cauzele solutionate cu incalcarea jurisprudentei constante a acestei Curti.

Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie statueaza, imperativ, ca judecarea in prima instanta a cauzelor avand ca obiect infractiuni de coruptie si infractiuni asimilate acestora se face, in toate cazurile, de completuri specializate (art. 29 alin.1 din lege).

Daca in forma initiala a Legii nr.78/2000, constituirea acestor completuri de judecata era o facultate pentru instante ('pot fi constituite'), ulterior modificarii acesteia prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, constituirea completurilor specilaizate in aceasta materie a devenit obligatorie, indiferent de nivelul instantelor, textul art 29 alin. (1) fiind imperativ: 'pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate'.

In cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu au fost constituite astfel de completuri specializate in materie de coruptie, omisiune care a generat si genereaza o violare a principiului legalitatii, a separatiei puterilor si a dreptului la un proces echitabil care include dreptul la judecarea unei cauze de catre o instanta 'stabilita de lege'.

Refuzand aplicarea legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie se situeaza in afara ordinii constitutionale, incalcand exigentele statului de drept, situatie care este de natura sa determine un conflict juridic de natura constitutionala, ce poate fi dezlegat numai de catre Curtea Constitutionala.

(…)

De la intrarea in vigoare a modificarii art.29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, facuta prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, compunerea completurilor pentru solutionarea cauzelor de coruptie in prima instanta in cadrul Sectiei penale de la Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a facut prin ignorarea legii, infrangandu-se astfel vointa Parlamentului, ca autoritate legiuitoare si cu nesocotirea jurisprudentei instantei constitutionale si a celei europene, asadar implicit a art. 1 din Constitutie, care consacra valorile fundamentale ale statului roman - stat de drept, bazat pe principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, in care este obligatorie respectarea legii si a suprematiei Constitutiei.

Astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie a savarsit si savarseste acte si actiuni concrete, prin care isi aroga competente ce nu ii apartin, incalcand competenta constitutionala a altei autoritati, si anume a Parlamentului generand un conflict juridic de natura constitutionala cu Parlamentul, a carui gravitate se rasfrange in mod direct in garantarea accesului liber la justitie, in sensul afectarii acestuia pe componenta asigurarii impartialitatii instantelor de judecata (in sens obiectiv).

Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale a Romaniei, (Decizia nr. 685/07.11.2018 referitoare la compunerea completurilor de 5 judecatori), nelegala compunere a instantei constituie o nulitate absoluta, fiind incalcata o norma ce ocroteste un interes public, ceea ce genereaza o nulitate neconditionata de existenta vreunei vatamari”.