Omul de afaceri Ilie Carabulea a depus la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) o plangere penala in care ii acuza pe seful Directiei de Supraveghere din Banca Nationala a Romaniei (BNR), Nicolae Cinteza (foto), si pe Marin Bogdan Viorel, seful Directiei de Supraveghere din BNR, de savarsirea infractiunii de abuz in serviciu. Conform plangerii penale depuse, in 29.02.2016, de Ilie Carabulea prin aparatorul sau, avocatul Catalin Dancu din Baroul Bucuresti, la sediul central al DNA, Nicolae Cinteza si Marin Bogdan Viorel sunt acuzati ca nu nu luat nicio masura fata de Raportul de audit realizat, de Departamentul Antifrauda din cadrul Bancii Carpatica SA, unde Carabulea este actionar minoritar, desi concluziile documentului ajuns in mana reprezentatilor BNR relevau ca in perioada supusa controlului, 2013-2015, care a coincis cu perioada cand afaceristul s-a aflat in arest, angajatii bancii comerciale au semnat si aprobat o serie de hotarari de directorat cu incalcarea flagranta a legii.

Consecinta acestor actiuni, se arata in plangerea penala a lui Ilie Carabulea indreptata impotriva sefului Directiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, a lui Marin Bogdan Viorel, sef serviciu in Directia de Supraceghere din BNR, dar si a directorului general al bancii Carpatica si presedinte directorat, Johan Gabriels, a Elenei Badeanu si Cosmin Bucur, directori generali adjuncti ai Bancii Carapatica si a membrilor Consiliului de supraveghere ai Bancii Carpatica, Patrahu Ionut, Trenca Ioan, Silviu Popa, Doina Toader, care au detinut sau mai detin calitatea de membrii, Petria Nicolae (care la data savarsirii faptelor indeplinea functia de presedinte al Consiliului de Supraveghere al banii Comerciale Carpatica), a fost producerea unui prejudiciu “semnificativ in dauna bancii si implicit a actionarului acestuia, prejudiciu estimat la suma de peste 1 milion euro”. Din acest motiv, Ilie Carabulea anunta ca se constitutie parte civila in cauza cu suma de 1.500.000 euro sub rezerva majorarii.

In plangerea sa, Ilie Carabulea arata ca angajatii bancii ar fi cerut ca situatia Raportului intocmit de membrii comisiei de audit, care releva ca “circa 90% din cheltuielile cu achizitiile platite de banca nu au avut aprobarea si mandatul AGA, nu au fost cuprinse in bugetele de venituri si cheltuieli pentru anii 2013-2014, cu consecintele fiscale extinse pe anul 2015”, sa nu ajunga in mod oficial in atentia BNR, motiv pentru care situatia ar fi fost trimisa pe e-mailurile personale ale Directorului Supravegherii Bancare Nicolae Cinteza si Directorului Bogdan Marin, tocmai pentru ca sa nu existe o musamalizare a acestei situatii.

Carabulea sustine insa ca de la momentul la care conducerea BNR de la nivelul Directiei de supraveghere a intrat in posesia Raportului si pana in prezent, nu a fost luata nicio masura, in vedere sanctionarii responsabililor, desi avea aceasta obligatie legala.

In atare conditii, afaceristul Ilie Carabulea ii acuza pe Nicolae Cinteza si Bogdan Marin ca se fac vinovati de faptul ca nu au urmarit implementarea planului de masuri propus si sanctiunile concrete, iar “aceasta lipsa de reactie nu a facut decat sa incurajeze conducerea bancii in derularea acestor contracte si achizitii paguboase”, care ar fi avut ca efect secundar scaderea dramatica a valorii actiunilor pe bursa a bancii.

Acest aspect, afirma Carabulea ar fi condus la vanzarea majoritatii pachetului de actiuni detinute de actionarul Carabuluea Ilie la un pret mult subevaluat consecinta a abuzului savarsit de catre cei implicati.

Prezentam pasaje din plangerea penala depusa la DNA de Ilie Carabulea:

"In perioada anului 2013-2015, perioada supusa verificarii de catre BNR- Directia de supraveghere, coroborat cu raportul de audit intern finalizat la data de 17.09.2015 pe doua directii: achizitii si audit intern la capitolul de cheltuieli, persoanele sus mentionate au semnat si aprobat o serie de hotarari de directorat cu incalcarea flagranta a legii (vom expune in cuprinsul prezentei plangeri acele norme legale incalcate), cu consecinta producerii unui prejudiciu semnificativ in dauna bancii si implicit a actionarului acestuia, prejudiciu estimat la suma de peste 1 milion euro conform anexei depusa la prezenta plangere. Aceasta anexa cuprinde structura pe capitole a prejudicului cauzat si calculat la acest moment.

In concret, raportul de audit si ulterior raportul de achizitii, a fost realizat de Departamentul Antifrauda din cadrul Bancii Carpatica SA pentru perioada 2013-2015.

Circa 90% din cheltuielile cu achizitiile platite de banca nu au avut aprobarea si mandatul AGA, nu au fost cuprinse in bugetele de venituri si cheltuieli pentru anii 2013-2014, cu consecintele fiscale extinse pe anul 2015.

Practic sursa de finantare nu exista. Toate aceste plati cu achizitiile au reprezentat o impovarare a bancii, multe dintre acestea nefiind necesare. Mai mult, la capitolul de achizitii s-a constatat ca exista hotarari ale directoratului, privitoare la oportunitate, ca apoi sa se constate ca in procedura de selectie, multe dintre ele nu erau conforme cu procedurile interne ale bancii.

In ceea de priveste situatia contractelor de consultanta si a altor prestari de servicii indiferent de natura lor si de furnizori, auditul intern a constatat si aici grave abateri de la lege, cheltuirea ilegala a fondurilor bancii, situatie confirmata si de catre BNR, prin raportul intocmit de Directia de supraveghere la 27.04.2015.

Consiliul de supraveghere al bancii, care avea in subordine Comitetul de audit intern, desi a fost instiintat de aceasta situatie grava, argumentata cu documente, date, cifre, statistici, nu a intreprins nimic pentru a lua masuri de remediere, ba mai mult, prin Hot. nr. 78/17.09.2015, a dispus abuziv suspendarea imediata a atributiilor tuturor membrilor de audit intern si a interzis ca aceste date si cifre sa ajunga in mod oficial in atentia BNR.

Precizam ca in atare situatie, pentru a nu fi atrasi intr-o raspundere persoanala, membrii comisiei de audit au transmis situatia acestui raport la BNR, direct pe emailurile personale ale Directorului Supravegherii Bancare Nicolae Cinteza si Directorului Bogdan Marin, tocmai pentru ca sa nu existe o musamalizare a acestei situatii.

Intrucat BNR-ul nu a reactionat nici pana la data prezentei plangeri, solicitam ca procurorul de caz sa extinda cercetarile si fata de cei doi, care in raport de obligatia legala pe care o au nu au luat nici o masura, permitand prin aceasta STARE DE FAPT DEVALIZAREA BANCII.

De altfel, a fost si transmisa in atentia BNR o adresa, prin care am solicitat lamuriri cu privire la stadiul solutionarii si masurilor luate in legatura cu gravele abateri constatate la nivelul Bancii Carpatica la data de 10.02.2016. Precizam ca pana in prezent nu am primit nici un raspuns, pasivitatea persoanelor cu atributii in acest sens fiind evidenta.

Acest aspect este cu atat mai puternic dovedit, deoarece, BNR-ul prin aceasta Directie de Supraveghere, in 27.04.2015, a emis un raport de supraveghere asupra operatiunilor derulate de Banca Carpatica in baza contractelor de consultanta incheiate cu furnizori straini si in care au fost evidentiate o multitudine de incalcari ale legii cu concluzii grave existente in paginile 17 si 19 ale acestui raport, iar ulterior nu au fost intreprinse alte masuri mai ale ca, asa cum am aratat BNR-ul a fost informat, iar reactiile au lipsit cu desavarsire.

Toate aceste deficiente au fost recunoscute de catre conducerea bancii, conform adresei nr. 11568/22.05.2015 emisa catre BNR. Aceste deficiente nu au fost remediate sumele de bani platite nu au fost restituite si recuperate de banca.Planul de masuri trimis a fost doar o maniera aparenta, o atitudine de incercare a remedierii lor, fiind o manevra de intoxicare in comunicarea cu BNR.

Dar, conducerea BNR de la nivelul Directiei de supraveghere este vinovata pentru ca nu a urmarit implementarea planului de masuri propus si nici nu a transmis sanctiuni concrete pentru fiecare dintre cei responsabili, desi avea aceasta obligatie legala.

Consideram ca aceasta lipsa de reactie nu a facut decat sa incurajeze conducerea bancii in derularea acestor contracte si achizitii paguboase,care au avut insa si un efect secundar grav: acela al scaderii dramatice al valorii actiunilor pe bursa a bancii ceea ce a dus la vanzarea majoritatii pachetului de actiuni detinute de actionarul Carabuluea Ilie la un pret mult subevaluat consecinta a abuzului savarsit de catre cei implicati.

De aceea, semnalam faptul ca la data de 28.04.2015 la ultima AGA a bancii, petentul personal a solicitat clarificari conducerii cu privire la cheltuielile facute si neincluse in bugetul bancii, i s-a refuzat accesul la documente, date si informatii, astfel ca nu au fost posibile reactii decat dupa ce am intrat in posesia documentatiei pe care o anexam la prezenta plangere penala.

Din cuprinsul documentatiei pe care o atasam rezulta cu evidenta incalcarea atributiilor de serviciu a tuturor persoanelor mentionate mai sus, constatarile din aceste rapoarte, fie cele privitoare la achizitii, fie cele privitoare la contractele de consultanta, indiferent de natura lor, dovedesc cheltuirea neautorizata a veniturilor bancii in conditiile in care aceste costuri nu erau cuprinse in bugetul bancii si au creat prin ele insele o presiune fiscala enorma in detrimentul proprietarului bancii pe care il reprezint.

Indiferent de problemele clientului meu, Carabulea Ilie, rolul BNR este acela de a veghea la legalitatea cheltuielilor efectuate si la verificarea legalitatii conducerii bancii fara posibilitatea de musamalizare si protejare a intereselor vreunora ce azi conduc banca.

Din pacate acest lucru nu s-a intamplat pana in prezent, conducerea bancii prejudiciind in continuare interesele actionarilor. (…)

Semnificative pentru evidentierea modalitatii abuzive si prejudiciabile in care cei mentionati mai sus au inteles sa actioneze sunt contractele incheiate cu Colins Group Ing si contrcatul incheiat cu SC DAB EXPERT MANAGEMENT SRL cat si contractul de leasing incheiat pentru achizitia de masini noi cu SC AUTONOM SERVICES SRL incheiat cu nr. 1512/1.09.2014.

Ambele contracte pe langa multe celelalte incheiate au fost raportate de catre auditorii interni si BNR ca fiind vadit paguboase, crescand riscul de expunere al bancii.

Constatarile facute au concluzionat pierderi semnificative pe toate palierele de costuri nici o masura propusa nefiind implementata intr-o asemenea manierea incat sa duca la diminuarea prejudiciului existent.

Analiza fiecarui contract in parte, a anexelor, a platilor, a conditiilor si garantiilor vor reliefa prin ele insele incalcarile legislative, abuzurile comise ce au fost in mod permanent protejate doar de interesele personale a celor care conduc banca, aspecte care puteau fi stopate de reprezentantii BNR daca si-ar si exercitat la timp si ferm atributiile de serviciu si autoritatea cu care au fost investiti prin lege.

Intelegem sa ne constituim parte civila in cauza cu suma de 1.500.000 euro sub rezerva majorarii, suma compusa din prejudiciul estimat conform VOL V fila 137 (n.red. - hotarari SC CARPATICA, corespondenta banca- audit, corespondenta BNR, plan de masuri, raport supraveghere BNR , contract engleza intre CARPATICA si FINANCIAL SERVICES LTD pentru IT si logistica, ordine BNR si contract consultanta ERST&YOUNG, adresa BNR , anexa stabilire prejudiciu pe categorii de cheltuieli) precum si prejudiciul suferit ca urmare a vanzarii actiunilor la un pret subevaluat".

*Cititi aici integral plangerea penala depusa de Ilie Carabulea la DNA