Concursul pentru ocuparea celor 12 posturi de judecator vacante la Inalta Curte de Casatie si Justitie, desfasurat in perioada 4 ianuarie – 1 iunie 2016, a intrat in linie dreapta. Toti candidatii admisi la prima proba - evaluarea actelor intocmite - vor sustine la sfarsitul acestei saptamani un interviu in Plenul CSM, iar ulterior, proba scrisa. In cursa pentru ocuparea celor patru posturi de judecator disponibile la Sectia penala condusa de judecatoarea suprema Mirela Sorina Popescu (foto) au ramas 12 candidati - 11 judecatori si un procuror PICCJ, programati la interviu joi, 12 mai 2016.

Pentru promovarea la Sectia penala a instantei supreme s-au inscris initial 17 candidati, dintre care nu mai putin de 10 judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti: Vasile Bajan, Oana Burnel, Iuliana Marilena Ciolca, Luchian Constantin Constantinescu, Mariana Constantinescu, Cristina Carmen Craiu, Carmen Veronica Gaina, vicepresedintele CAB Daniel Gradinaru, Mihaela Nita si Alina Bogdana Oraseanu (in prezent inspector judiciar la Inspectia Judiciara). Lista este completata de judecatorii Carmen Caliman de la CA Bacau, Cecilia Marioara Man de la CA Alba Iulia, Marcela Livia Mango de la CA Cluj (detasata la MAI), Florentin Teisanu de la CA Ploiesti si Viorel Mihai Tudoran de la CA Ploiesti, precum si procuroarea PICCJ Justina Condoiu. Singurul candidat care nu a indeplinit conditiile legale de participare la concurs a fost procurorul DNA Grigore Florin Popescu, respins pe motiv de neindeplinire a vechimii necesare.

Potrivit rezultatelor obtinute la prima proba (publicate de INM joi 5 mai 2016), din totalul celor 16 aspiranti la functia de judecator la Sectia penala a ICCJ care au sustinut proba evaluarii actelor intocmite, patru magistrati nu au reusit sa atinga pragul minim de 28 de puncte. Este vorba despre candidatii numerotati cu indicativele C-1014 (respins cu 18,50 puncte), C-1022 (19 puncte), C-1002 (20 de puncte) si C-1026 (25 de puncte). Doi judecatori (C-1005 si C-1012) s-au calificat cu punctaj maxim (40 de puncte), fiind urmati, in ordine, de candidatii numerotati cu indicativele C-1009 (35 de puncte), C-1015, identificat de noi in persoana procuroarei PICCJ Justina Condoiu (34 de puncte), C-1047 (34 de puncte), C-1008 (32 de puncte), C-1032 (32 de puncte), C-1037 (32 de puncte), C-1010 (31,50 puncte), C-1016 (30,50 puncte), C-1003 (28,25 puncte) si C-1011 (28 de puncte).

Ceea ce ne-a atras insa in mod deosebit atentia au fost considerentele retinute in rapoartele intocmite de Comisia de evaluare pentru Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prezidata de judecatoarea suprema Lucia Tatiana Rog si din care au mai facut parte sefa Sectiei penale a instantei supreme, judecatoarea Mirela Sorina Popescu, si conf. univ. dr. Sergiu Bogdan.

La evaluarea celor 16 candidati, membrii Comisiei au avut in vedere patru criterii, respectiv capacitatea de analiza si sinteza (criteriu notat cu maximum 12 puncte), coerenta in exprimare (12 puncte), argumentatia din punct de vedere al claritatii si al logicii (12 puncte) si verificarea respectarii termenelor rezonabile de solutionare a cauzelor si de redactare a hotararilor (4 puncte). Pentru a aprecia asupra manierei in care candidatii isi redacteaza si motiveaza solutiile, membrii Comisiei au analizat circa 20 de acte intocmite de fiecare candidat.

Prezentam in continuare fragmente din cateva rapoarte intocmite de Comisia de evaluare pentru Sectia penala a ICCJ. Am ales rapoartele de evaluare a lucrarilor celor patru candidati respinsi, precum si cele pentru evaluarea solutiilor intocmite de candidatul admis cu nota cea mai mica si de unul dintre cei doi candidati care au obtinut punctaj maxim.

Extras din raportul pentru evaluarea candidatului C-1014 (respins cu 18,50 puncte):

„(...) Acesta prezinta o capacitate redusa de analiza si sinteza. Ca regula generala, candidatul reia in considerentele hotararilor pronuntate toate aspectele retinute de instantele inferioare, nu dovedeste preocupare pentru stabilirea situatiei de fapt pe baza propriei analize a materialului probator, facand doar trimitere la probe si la situatia de fapt avuta in vedere de instantele inferioare cu mentiunea ca si-o insuseste. (...) Exprimarea nu este clara si concisa. (...) Se identifica formulari improprii limbajului juridic, dezacorduri, fraze din care lipsesc cuvinte sau, dimpotriva, in care se repeta aceiasi termeni sau expresii. (...) Calitatea hotararilor este puternic afectata de problemele de coerenta mentionate la criteriul anterior, iar logica argumentatiei juridice nu este intotdeauna clara. Lipsa analizei probelor, caracteristica generala a hotararilor supuse evaluarii, face imposibila urmarirea rationamentului pe baza caruia candidatul a pronuntat solutia. Nu au fost valorificate, acolo unde problematica abordata impunea, jurisprudenta CEDO, a CCR sau a ICCJ”.

(raportul integral aici)

Extras din raportul pentru evaluarea candidatului C-1022 (respins cu 19 puncte):

„Cele 23 de lucrari supuse evaluarii trateaza o cazuistica extrem de simpla... Candidatul prezinta o capacitate redusa de analiza si sinteza... creeaza impresia unei motivari expeditive... Se identifica de asemenea hotarari in care candidatul nu examineaza toate criticile formulate in calea de atac sau in care analiza se rezuma la chestiuni cu caracter general. (...) Candidatul adopta in majoritatea cazurilor un stil lapidar, succint, ceea ce afecteaza coerenta exprimarii... De asemenea, candidatul recurge la formulari improprii limbajului juridic, face greseli gramaticale, de natura sa afecteze acuratetea expunerii. (...) Se identifica hotarari in care considerentele nu sustin dispozitivul sau exista contradictie intre acestea si dispozitiv. (...) In singura lucrare in care se face referire la jurisprudenta CEDO, hotararea nr. 6 depusa de candidat, principiile decurgand din prevederile art. 5 paragraful (1) litera c) din Conventie invocate in argumentarea solutiei nu au aplicabilitate in cauza, masura arestarii preventive fiind mentinuta in apel”.

(raportul integral aici)

Extras din raportul pentru evaluarea candidatului C-1002 (respins cu 20 de puncte):

„Candidatul prezinta o capacitate redusa de analiza si sinteza. De regula, in practicaua deciziilor si a incheierilor de amanare a pronuntarii, este redat integral dispozitivul solutiei supuse controlului judiciar, iar apoi este reluat in partea introductiva a considerentelor chiar si de doua ori, ajungandu-se ca acesta sa fie mentionat de trei ori in cuprinsul aceleiasi hotarari... In deciziile pronuntate in apel, candidatul reia integral considerentele hotararii atacate, inclusiv expunerea rechizitoriului si mijloacele de proba administrate in cursul urmaririi penale... Candidatul nu dovedeste preocupare pentru stabilirea situatiei de fapt in caile de atac pe baza propriei analize a materialului probator, facand doar trimitere la anumite mijloace de proba, fara a le evalua coroborat, sau preluand analiza facuta de prima instanta. (...) In multe hotarari se remarca lipsa de rigoare juridica, determinata de folosirea inadecvata a unor termeni si de exprimarea defectuoasa, care afecteaza sensul enunturilor. (...) recurge uneori doar la prezentarea textelor de lege, fara a le transpune la starea de fapt. (...) Au fost identificate hotarari in care, dupa ce concluzioneaza asupra existentei probelor din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii ar putea fi autorii infractiunilor pentru care sunt cercetati, a pericolului concret pentru ordinea publica, a proportionalitatii masurii cu gravitatea acuzatiilor si necesitatea acesteia pentru buna desfasurare a procesului penal, candidatul revine si reia ideea existentei probelor si defineste notiunea de indicii temeinice, din perspectiva jurisprudentei CEDO”.

(raportul integral aici)

Extras din raportul pentru evaluarea candidatului C-1026 (respins cu 25 de puncte):

„(...) Tehnica de redactare a hotararilor judecatoresti reflecta o capacitate redusa de sistematizare a elementelor esentiale ale cauzei... detaliaza chestiuni nerelevante pentru stadiul procesual... In cauzele de fond, nu expune in sinteza imprejurarile faptice retinute de catre procuror si mijloacele de proba pe care s-a intemeiat acuzatia, ci reda integral continutul rechizitoriului. (...) Candidatul nu se exprima in mod clar si concis. Ca regula generala, acesta recurge la fraze lungi, in cuprinsul carora abordeaza mai multe probleme, ceea ce face greu sau chiar imposibil de urmarit si de inteles rationamentul juridic, ajungandu-se ca imprejurari extrem de simple sa devina complicate prin modul in care sunt expuse”.

(raportul integral aici)

Extras din raportul pentru evaluarea candidatului C-1011 (admis cu 28 de puncte):

„(...) Tehnica de redactare a hotararilor judecatoresti reflecta o capacitate redusa de sistematizare a elementelor esentiale ale cauzei. Astfel, de regula, in cuprinsul deciziilor, candidatul preia integral considerentele hotararii atacate, inclusiv expunerea rechizitoriului si a mijloacelor de proba administrate in cursul urmaririi penale... In ceea ce priveste motivele de apel/ de contestatie, se constata ca in unele cazuri candidatul face o sinteza a acestora, redandu-le succint, alteori insa prezinta in detaliu, in cuprinsul unei singure fraze care se intinde pe mai mult de o pagina, toate criticile formulate.

(raportul integral aici)

Extras din raportul pentru evaluarea candidatului C-1005 (admis cu punctaj maxim):

„Candidatul dovedeste o capacitate ridicata de analiza si sinteza... evita prezentarea si detalierea aspectelor nerelevante, dupa care procedeaza la stabilirea situatiei de fapt, in urma unei analize proprii si totodata complete a materialului probator, incuviintand sau inlaturand MOTIVAT cererile si apararile formulate de catre parti si Ministerul Public, prin raportare la probele administrate si la dispozitiile legale incidente in cauza... raspunde MOTIVAT tuturor criticilor, iar in cazul in care calea de atac are efect devolutiv integral, acesta analizeaza legalitatea si temeinicia hotararilor sub toate aspectele de fapt si de drept. Examenul pe care acesta il face asupra cauzei este intotdeauna unul profund, argumentele prezentate fiind convingatoare si usor de inteles chiar si pentru un nespecialist. (...) Hotararile supuse evaluarii sunt bine structurate, indeplinind conditiile de forma si de continut prevazute de dispozitiile procesual penale. Limbajul folosit este unul coerent, suplu, cursiv, accesibil justitiabilului... Dispozitivul hotararilor este redactat intr-o forma clara, apta de a fi pus in executare. (...) Argumentele folosite de candidat sunt clare si logice, nu se constata formulari cu caracter general sau ambigue, astfel ca rationamentul avut in vedere este usor de urmarit, motivarea fiecarei hotarari supuse evaluarii aratand silogismul juridic din care rezulta aplicarea normei de drept la situatia de fapt retinuta... Candidatul dovedeste o buna cunoastere a jurisprudentei ICCJ, a CEDO si a CJUE, retinand in considerentele hotararilor pronuntate aspectele relevante care au incidenta in cauza supusa analizei”.

(raportul integral aici)

*Cititi aici Tabelul cu punctajul obtinut de toti candidatii la proba evaluarii actelor intocmite

*Cititi aici Raportul pentru evaluarea candidatului C-1003

*Cititi aici Raportul pentru evaluarea candidatului C-1008

*Cititi aici Raportul pentru evaluarea candidatului C-1009

*Cititi aici Raportul pentru evaluarea candidatului C-1010

*Cititi aici Raportul pentru evaluarea candidatului C-1015

*Cititi aici Raportul pentru evaluarea candidatului C-1016

*Cititi aici Raportul pentru evaluarea candidatului C-1032

*Cititi aici Raportul pentru evaluarea candidatului C-1037

*Cititi aici Raportul pentru evaluarea candidatului C-1047