Magistratii ignora alegatiile presedintelui Klaus Iohannis, cel care, in prima sedinta a CSM din 2017, milita impotriva unei legi de gratiere, pe motiv ca aceasta ar fi o „catastrofa pentru democratia romaneasca”. Iata ca magistratii au un punct de vedere total opus fata de cel al presedintelui Iohannis, sustinand, pe buna dreptate credem noi, ca o lege a gratierii este necesara, avand in vedere supraaglomerarea si conditiile inumane din penitenciare.

Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de judecatoarea Andreea Ciuca (foto 1), si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, condusa de judecatoarea Dana Girbovan (foto 2), considera ca adoptarea unei legi de gratiere este justificata, dar aceasta masura ar trebui sa vizeze doar infractiunile cu grad redus de pericol social si ar trebui sa excluda infractiunile de coruptie. Precizarile au fost facute intr-un comunicat de presa emis de AMR si UNJR, miercuri 11 ianuarie 2017, dupa intalnirea pe care liderii si reprezentantii celor doua asociatii profesionale au avut-o, marti 10 ianuarie 2017, cu ministrul Justitiei Florin Iordache.

Total diferita este pozitia AMR si UNJR in ceea ce priveste o posibila lege a amnistiei. Astfel, asociatiile profesionale sustin ca efectele unei asemenea legi sunt mult mai puternice, iar justificarea amnistiei prin supraaglomerarea penitenciarelor este un argument fals. In aceste conditii, AMR si UNJR subliniaza ca resping adoptarea unei legi a amnistiei.

Pe de alta parte, in acelasi comunicat, AMR si UNJR au facut cateva precizari si in legatura cu discutiile referitoare la adoptarea unei legi a raspunderii magistratilor. Cele doua asociatii profesionale arata ca raspunderea magistratilor pentru erorile judiciare este reglementata prin Constitutie, Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si Codul civil, iar sustinerile din spatiul public potrivit carora nu ar exista o raspundere a magistratilor sunt nefondate.

Iata comunicatul AMR si UNJR:

„Intalnire intre asociatiile profesionale ale magistratilor si noul ministru al justitiei, Florin Iordache

Asociatiile profesionale ale magistratilor au avut o intalnire cu dl. Florin Iordache, noul ministru al justitiei, pe data de 10 ianuarie 2017 pentru a discuta subiecte de interes comun privind problemele curente cu care se confrunta sistemul judiciar si implementarea unor solutii pentru imbunatatirea actului de justitie.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) si Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) au sustinut necesitatea implementarii solutiilor enumerate in 'Memorandumul privind Justitia', document programatic ce prezinta o serie de solutii principale pentru imbunatatirea sistemului judiciar. Memorandumul a fost votat de majoritatea covarsitoare a adunarilor generale ale judecatorilor in perioada septembrie-octombrie 2016.

Un subiect asupra caruia s-a convenit a fost necesitatea aplicarii de indata a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, ce obliga Ministerul Justitiei la eliminarea inechitatilor salariale din sistemul judiciar.

Participantii au agreat, de asemenea, reluarea discutiilor atat in ceea ce priveste modificarea Legilor Justitiei, cat si necesitatea aducerii unor corecturi Codului de procedura penala si Codului de procedura civila, magistratii urmand a trimite Ministerului Justitiei propuneri concrete in acest scop.

Un alt punct important in discutie a fost legat de gasirea de solutii pentru degrevarea instantelor de judecata, prin luarea unor masuri care sa aiba ca rezultat scaderea numarului de dosare.

UNJR a sustinut necesitatea reglementarii actiunilor colective, ca o masura ce ar avea un efect important atat in ceea ce priveste degrevarea instantelor, cat si eliminarea practicii neunitare, urmand a trimite Ministerului Justitiei o propunere legislativa cu acest obiect.

Un alt subiect pe agenda de discutii a tinut de raspunderea magistratilor. AMR si UNJR au sustinut ca orice discutie pe aceasta tema trebuie sa porneasca de la analizarea cadrului legal deja existent, premisa sustinuta in mod repetat in spatiul public, ca nu ar exista o raspundere a magistratilor, fiind nefondata.

AMR a subliniat ca, in ceea ce priveste raspunderea penala, magistratilor li se aplica acelasi Cod penal ca oricarui cetatean. Magistratii condamnati pentru coruptie au primit pedepse ridicate, fapt ce releva pe deplin ca magistratii raspund pentru faptele lor.

In ceea ce priveste raspunderea disciplinara a magistratilor, aceasta este pe larg reglementata in Legea privind statutul magistratilor, art. 99 din Legea 303/2004 prevazand nu mai putin de 21 de abateri disciplinare, intre care si exercitarea functiei cu rea credinta si grava neglijenta.

Raspunderea pentru erori judiciare este reglementata prin Constitutie, Legea 303/2004 si Codul civil, acesta fiind contextul legal in care sunt prevazute norme privind raspunderea civila (materiala) a magistratilor.

In acelasi context, judecatorii au subliniat ca folosirea raspunderii penale sub forma anchetarii judecatorilor pentru solutiile date, fara ca acestia sa fie acuzati si de fapte de coruptie, pune in pericol independenta judecatorilor, iar aceasta problema trebuie analizata cu atentie.

Referitor la necesitatea imbunatatirii activitatii Inspectiei Judiciare si a legislatiei in materie, inclusiv sub aspectul termenelor de prescriptie, aceasta urmeaza a fi discutata in cadrul dezbaterilor pe Legile Justitiei.

In cadrul intalnirii s-a mai discutat si despre o lege a amnistiei si gratierii. UNJR si AMR au subliniat ca amnistia si gratierea sunt doua institutii diferite, cu meniri diferite si efecte diferite.

Astfel, daca gratierea are ca efect 'iertarea de pedeapsa' si este folosita, intr-adevar, si ca solutie in cazul suprapopularii penitenciarelor, pedeapsa aplicata nemaiexecutandu-se, in cazul amnistiei efectele sunt mult mai puternice.

Amnistia e o cauza de incetare a procesului penal si sterge consecintele acestuia, inclusiv pedepsele complementare, acordandu-se, de regula, pentru anumite tipuri de infractiuni, la schimbarea unor regimuri politice cand noua viziune ori noua realitate impune iertarea lor.

Ca atare, este evident ca justificarea aministiei prin supra-aglomerarea penitenciarelor este un argument fals si folosit periculos in acest context, astfel incat asociatiile resping categoric o astfel de masura.

In ceea ce priveste o eventuala gratiere, insa, masura este justificata de supra-aglomerarea si conditiile inumane din penitenciare, lucru evidentiat de repetatele condamnari la CEDO.

In opinia UNJR si AMR, o eventuala lege de gratiere trebuie sa vizeze doar infractiuni cu un redus grad de pericol social si care sa excluda infractiunile de coruptie. In vederea gasirii celei mai bune forme pentru o asemenea lege a gratierii ar fi binevenita o dezbatere publica, purtata cu argumente factuale si rationale.

De asemenea, reprezentantii celor doua asociatii au subliniat eforturile si demersurile facute incepand cu 2015 pentru a se lamuri problema implicarii serviciilor secrete in justitie.

Punctual, in ceea ce priveste verificarile facute de CSAT a declaratiilor date pe proprie raspundere ca magistratii nu sunt ofiteri acoperiti, colaborator sau informator al serviciilor de informatii, asociatiile au subliniat ca aceste verificari trebuie sa aiba loc efectiv iar metodologia sa fie publica. In cazul in care CSAT nu poate oferi garantii cu privire la modul efectiv de verificare a declaratiilor magistratilor, se impune o modificare legislativa in acest domeniu.

La intalnirea cu ministrul justitiei, Florin Iordache, au participat, din partea magistratilor, judecator Andreea Ciuca – presedintele interimar al AMR, judecator Mariana Croitoru - membru in Consiliul Director al AMR, judecator Madalina Afrasinie, judecator Dana Girbovan – presedintele UNJR, Iulia Craiu - membru in Consiliul Director al UNJR, procuror Constantin Sima – presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania (APR)”.

*Cititi aici comunicatul emis de AMR si UNJR