Conferinta organizata luni, 19.11.2012, de Institutul National al Magistraturii avand ca tema "Implicatiile Noului Cod civil si Noului Cod de procedura civila asupra raporturilor dintre judecatori si avocati" a reprezentant un bun prilej pentru judecatori si avocati sa isi exprime parerile fata de noile coduri adoptate. Daca in primele ore ale conferintei, atmosfera a fost destul de calma si discursurile au decurs conform programului, in ultima parte a evenimentului, imediat dupa pauza de pranz, care a coincis si cu o plecare in masa a participantilor, ramanand spre final doar cei "de-ai casei", lucrurile au luat o turnura diferita. Toate contrele, intreruperile si remarcele si-au facut loc in timpul discursului tinut de presedinta Tribunalului Bucuresti Laura Andrei, care de altfel a facut si un apel la participanti sa o sfatuiasca in anumite aspecte legate de o mai buna functionare a institutiei pe care o conduce. Printre cei mai vocali din sala in care s-a tinut conferinta a fost presedintele Uniunii Barourilor din Romania, avocatul Gheorghe Florea (foto) care s-a aratat vizibil deranjat de faptul ca in timpul discursului, judecatoare Laura Andrei a expus probleme care tin de modul de organizare si functionare a Tribunalului Bucuresti, dar si de problemele financiare pe care le intampina avocati din oficiu din cauza intarzierii termenelor de plata a remuneratiei.

In opinia avocatului Gheorghe Florea, transparenta de care a dat dovada judecatoarea Laura Andrei "poate sa puna justitia intr-un loc in care sa nu mai ajunga nimeni la ea". Pentru cei care nu cunosc, precizam ca Gheorghe Florea a facut abstractie ca presedinta TMB, Laura Andrei, este specializata in management judiciar si conduce de ani buni, cu mana de fier, una dintre cele mai grele instante din tara. Ca atare, lectia cu "nestiinta", e cam deplasata....

Avocatii din oficiu vor avea remuneratia mai mica

Pe de alta parte, avocatul Gheorghe Florea a profitat de numarul redus al participantilor si a afirmat cu un ton mai scazut ca duminica, 18.11.2012, a avut loc o sedinta de consiliu la Uniunea sa in cadrul careia s-a discutat majorarea remuneratiei avocatilor din oficiu, in cadrul careia, in urma votarii s-a stabilit ca nu poate avea loc, iar in cel mai bun caz se va negocia cu reprezentantii Ministerului Justitiei scaderea remuneratiei: "Va spun cu durere ca ieri (n.red. - duminica 18.11.2012) avocatii ne-au presat si ne-au spus sa incercam sa marim onorariile la oficiu. Am votat toti si am spus "domne, ne pare rau, perioada de criza". Noi ne vom stradui daca se poate acum sa negociem scaderea lor, dar in niciun caz nu vom putea cere marirea lor. Sunt si avocati constienti in tara asta, stati linistiti".

Tribunalul Bucuresti nu are bani nici pentru rechizite si hartie

O alta problema ridicata de presedinta Tribunalului Bucuresti a reprezentat-o fondurile de care dispun instantele, precizand ca s-a ajuns in situatia in care nu sunt banii nici macar pentru rechizite si hartie. Laura Andrei considera ca ar trebui deschis un cont pentru fiecare instanta, in asa fel incat taxele judiciare si de timbru sa nu mai ajunga in bugetul primariilor, iar banii sa fie directionati in aceste conturi speciale.

A intervenit vicepresedintele UNBR, avocatul Ionel Hasotti care a afirmat ca nu s-ar mai vorbi despre rechizite daca ar fi creat un sistem electronic: "Daca imi iau aceasta responsabilitate sa depun prin sistemul ECRIS, sa iau cunostinta de cand au fost depuse documente, raporte de intentie cu efect juridic, atunci cred ca am vorbi mai putin de rechizite. Dar exista aceasta rezistenta pe care noi o marturisim, aproape ca o denuntam, aceasta rezistenta teribila la ceea ce inseamna colaborare moderna in justitie".

Laura Andrei: "Cu tristete ma uit la domnul Florea si imi dau seama ca nu este de acord cu mine"

Judecatoarea Laura Andrei si-a continuat discursul dupa intervenita vicepresedintelui UNBR Ionel Hasotti expunand alte probleme din interiorul sistemului creat la Tribunalul Bucuresti dar si in alte instante din tara, precum nivelul ridicat de munca la care sunt supusi grefierii sau deficientele privind repartizarea aleatorie a dosarelor in asa fel incat sa fie pastrat un echilibru pe fiecare complet de judecata: "Sistemul de evidenta ECRIS nu este gandit structural la o maniera de accesibilitate totala pentru toata lumea. Sunt link-uri de securitate, sunt chestiuni de securitate ale sistemului care trebuie pastrate. Este un sistem care poate sa fie dezvoltat si care ar trebui sa fie dezvoltat tocmai pentru a deveni functional din perspectiva acestui cont si care ar trebui sa fie iarasi un instrument functional din punctul de vedere a ceea ce ar trebui sa fie dosarul electronic spre care tindem cu toti. In prezent in toate instantele exista aparate de scanat pentru crearea unei arhive electronice, dar si aceste aparate au nevoie de personal, de grefieri. Care grefieri va intreb? Ca saracii au responsabilitati pana peste cap, stau cu ochii pe monitoare sa vad daca a ajuns o avertizare sau nu, trebuie sa faca procedura de comunicare, cea catre instantele de control judiciar, mai ales ca tot ce inseamna bucatarie interna de apel si recus ramane la biata instanta de fond. Cea mai mare provocare pe sistemul informatic, dincolo de accesul partilor, care ne-ar usura noua foarte tare munca este provocare de repartizare aleatorie si de incercare de a pastra un echilibru pe fiecare complet de judecata. Cu tristete ma uit la domnul Florea si imi dau seama ca nu este de acord cu mine. Este un punct de vedere pe care noi ar trebui sa incercam sa il salvam cumva si vorbesc aici nu de instantele mici, ci de instantele mari, de instantele fluviu".

Laura Andrei: banii avocatilor din oficiu vin cu intarziere de 60-90 de zile

In discursul sau, judecatoare Laura Andrei nu a omis problema de ordin financiar pe care o intampina avocatii din oficiu care, potrivit sefei Tribunalului Bucuresti, isi primesc banii cu o intarziere de 60-90 de zile. Afirmatia a fost si punctul in care presedintele UNBR a intervenit, criticandu-i nuantat afirmatiile: "Probabil ca factorii de decizie la nivel national au deja un cadru pregatit in ceea ce priveste remuneratia avocatilor din oficiu. Eu vreau sa va spun ca pe plan local tine de fiecare dintre noi sa gestionam aceasta relatie pentru binele institutiei. Daca noi am gasit aceasta intelegere la nivelul Baroului Bucuresti iar oamenii sunt deschisi pentru a facilita maniera de lucru, s-ar putea demara si in celelalte localitati ale patriei acelasi gen de actiune. Problema este factorul financiar care inseamna suportarea procedurilor de la art. 57 ale Noului Cod de Procedura Civila (n.red. - art.57 – (1) in caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va numi un curator special, care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentant sau cand o persoana juridica ori o entitate din cele prevazute la art 55. alin (2), chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant. (2) Dispozitiile alin (1) se aplica in mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa. (3) Numirea acestor curatori se va face de instanta care judeca procesul dintre avocatii anume desemnati in acest scop de barou petnru fiecare instanta judecatoreasca. Curatorul special are toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru reprezentantul legal. (4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixeaza de instanta, prin incheiere, stabilindu-se totodata si modalitatea de plata. La cererea curatorului, odata cu incetarea calitatii sale, tinuandu-se seama de activitatea desfasurata, remuneratia va putea fi majorata). Modalitatea de plata este insa ingreunata din cauza Ministerului Justitiei. Demersurile au fost facute de instantele platitoare la timp, dar banii vin cu o intarziere de 60-90 de zile".

Gheorghe Florea: aceste probleme trebuiau facute publice de cei care stiu ce inseamna bucataria managementului judiciar la nivel inalt

Presedintele UNBR Gheorghe Florea a intervenit spunand ca nu este de acord cu aspectele enuntate de judecatoarea Laura Andrei si crede ca aplicarea Noului Cod de procedura civila trebuie facuta fara ca avocatii sa fie afectati de modul in care va fi schimbat managementul judiciar: "Cea mai importanta precizare pe care o fac va contrazice (n.red. - pe judecatoarea Laura Andrei) si trebuie sa spun ca este pentru prima data cand aud eforturile pe care le faceti. In opinia mea, aceste probleme nu trebuiau facute publice de dumneavoastra, ci de altii care stiu ce inseamna bucataria managementului judiciar la nivel inalt si care au capacitatea de a pregati psihologic avocatii care ajung in aceasta situatie de fapt. Bucataria din justitie merge greu nu datorita faptului ca nu am avea oameni buni, ci datorita faptului ca toti trebuie sa traiasca sub niste vremuri. Eu sunt de acord cu altceva, si anume ca sistemul de repartizare aleatorie si de incarcare corespunzatoare pe magistrat a numarului de dosare ce trebuie sa fie gestionate este imperios necesar, daca vrem cu adevarat sa avem toti constiinta ca cel care judeca, judeca fara sa aiba presiunea oboselii, fara sa aiba presiunea unei statistici si fara ca avocatului sa i se puna un ragaz temporar pentru ceea ce inseamna activitatea desfasurata laborios si meticulos atunci cand timpul iti permite sa o faci. Deci din punctul asta de vedere, problema este ca trebuie inteleasa bine filozofia problemei si transmisa public ca atare daca se poate fara controversa publica angajata pe o chestiune care interesand bunul mers al unei chestiuni esentiale, bunul mers al justitie, nu trebuie sa devina subiect de presa morbida sau spectaculoasa contra sau pro unor criterii altele decat cele din politica justitiei. Trebuie sa ramana totusi facuta de catre cei care au independenta lor. Deci, din punctul meu de vedere va impartasesc doar aceast aspect al repartizarii aleatorii, important este sa fie suficient de cunoscute de catre avocati, care la randul lor sa explice oamenilor care este ratiunea pentru care termenele sunt asa de lungi, de ce trebuie sa folosita procedura constatarilor de fapt, de ce trebuie sa fie pregatit dosarul de catre avocati cu buna credinta pana la termen de judecata, toate astea fara ca avocatii sa aiba cunostinta de ce consecinte legate de managementul judiciar pe care le reclama interventia Noului Cod de procedura civila. Cu codul asta este mai greu de pacalit avocatii care traiesc greu si stiu ce inseamna justitia romana, au si dreptul sa taca pentru ca nu i-a intrebat nimeni cand e vorba de chestiunea institutionala privind managementul. Sunt convins ca cei care au lucrat la acest proiect nu fost niciodata straini la realitati, au fost acolo doi dintre cei mai ilustri judecatori din tara, domnul presedinte al Curtii de Apel Cluj Valentin Mitea si judecatorul Iulian Galca (n.red.-fost presedinte al Curtii de Apel Alba Iulia si fost presedinte CSM) sau judecatori care veneau din iarba, precum judecatoarea Mihaela Tabarca, care nu a exercitat o functie de conducere".

Gheorghe Florea: "Atat timp cat nu sunt bani pentru justitie in principal nu or sa fie bani nici pentru avocati"

Avocatul Gheorghe Florea s-a aratat deranjat si de ridicare problemei banilor avocatilor sau a grefierilor. In opinia domniei sale, afisarea acestor probleme de ordin financiar si nu numai vor ingreuna sistemul judiciar: "Transparenta poate sa puna justitia intr-un loc in care sa nu mai ajunga nimeni la ea. Or sa spuna, nu au grefieri? De ce? Nu au bani? Iar chestia asta cu banii pentru avocati este o chestie separata, poate ca problema nici nu se va rezolva vreodata. Suntem constienti ca atat timp cat nu sunt bani pentru justitie in principal nu or sa fie bani nici pentru avocati".

Judecatoarea Laura Andrei a continuat intr-un spirit pozitiv, afirmand ca precizarile din intervenita sa au avut drept scop deschiderea unei ferestre in fata avocatilor, care "cu siguranta nu au gandit asa pentru ca nu este jobul lor managementul intern al unei instante", desi, spunem noi, un management defectuos nu ar face decat sa ingreuneze orice demers intreprins de avocati: "Avem convingerea ca se poate lega o cooperare pe viitor la fel ca cea pe care am legat-o cu Baroul Bucuresti, care ne-a permis sa nu avem sincope pe ariile cu adevarat prezenta avocatului este pe viata si pe moarte si ma gandesc acum si la pelerinajul penal televizat pe care toata lumea il observa la Tribunalul Bucuresti. De obicei pentru a face fata acestor solicitari sa le spunem nocturne, am gasit intotdeauna cooperare la Baroul Bucuresti. Pe acest Cod de procedura civila va trebui sa fundamentam altfel relatiile dintre noi, iar eu mi-am permis aceasta interventie strict pe organizare sa deschid o ferereastra spre ceva ce cu siguranta nu au gandit asa din pacate pentru ca nu este jobul lor managementul intern al unei instante, iar colegii judecatori probabil nu si-au imaginat pentru ca iarasi, nu este jobul sa stie cum se cheltuie banii, cum se organizeaza o instanta. Ei vor sa vada produsul final. Cu liniste si conditii de munca, instrumente care sa le permita sa stea linistiti si sa se gandeasca la dosarele lor. Acest cod ne face pe noi cei, care pana acum exercitam un management in baza anumitor principii, sa aplicam alte principii intr-o maniera clar tipic romanesca. O reasezare cu aceleasi ustensile pe care le-am avut si de care vom dispune si in viitor. O reasezare a circuitului intern si o verificare si o responsabilitatea a noastra in termenii noii legi care vizeaza raspunderea magistratilor in absenta oricaror instrumente complete de lucru, care in opinia mea, ar asigura o infrastructura reala pentru instanta".