Pe cat de dinamic si antrenant a fost interviul sustinut in fata Sectiei de judecatori a CSM de judecatoarea Nela Petrisor, candidata la vicepresedintia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe atat de banala a fost audierea judecatoarei Rodica Aida Popa (foto), care incearca sa obtina un nou mandat de vicepresedinte al instantei supreme. Aproape o ora i-a luat Rodicai Aida Popa sa-si prezinte proiectul - incomparabil mai putin decat in cazul Liviei Stanciu care a vorbit neintrerupta peste trei ore – timp in care a citit din laptop si a proiectat in camera de la CSM slide-uri privind Inalta Curte si obiectivele pe care si le-a propus sa le atinga in cel de-al doilea mandat de vicepresedinte al instantei supreme.

Judecatoarea Rodica Aida Popa si-a inceput interviul prin a citi din laptop, unde avea pregatita o prezentare cu toate datele privind organizarea si istoria Inaltei Curti de Casatie si Justitie de la infiintarea instantei supreme, de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. In timpul prezentarii, Aida Popa a facut trimitere la elementele pe care judecatoarea Livia Doina Stanciu le-a enuntat in timpul interviului sustinut luni, 9 septembrie 2013, precizand ca ”nu o sa le mai repet pentru ca le-a enumerat presedinta Inaltei Curti”. Judecatoarea Popa a vorbit si despre necesitatea unui nou sediu, mai mare, pentru instanta suprema, dar si despre introducerea de standarde unitare in materie penala: "Se impune organizarea unor fluxuri pentru asigurarea protectiei magistratilor prin intermediul jandarmilor si al celor care intra in instanta suprema. (...) Se impune realizarea unor comisii in ceea ce priveste protectia si asigurarea muncii. (...) Am sa spun ca este important ca in cadrul unei management al echipei este acela al managementului participativ. (...) Ne propunem ca alaturi de echipa manageriale sa aducem o cresterea semnificativa la ceea ce inseamna reforma reala a actului de justitie".

Iata cateva din intrebarile puse de membrii Sectiei pentru judecatori a CSM si raspunsurile oferite de judecatoarea Rodica Aida Popa:

Judecator Adrian Bordea: Care sunt vulnerabilitatile instantei supreme si ale functiei de vicepresedinte?

Judecator Rodica Aida Popa: Din perspectiva unei analize SWOT trebuie stabilite punctele tari si vulnerabilitatile. Din perspectiva ICCJ depinde in ce sector putem realiza aceasta analia SWOT, poate fi facuta global sau sectorial. Punctul tare este...

Judecator Adrian Bordea: Eu v-am intrebat de vulnerabilitati...

Judecator Rodica Aida Popa: O vulnerabilitate este a modului de comunicare in cadrul managementului de echipa... ar putea fi imbinat managementul participativ cu managementul individual. O vulnerabilitate este existenta unui sediu inadecvat. Au fost facute demersuri de presedinta Inaltei Curti pentru un sediu nou, si chiar de catre mine. Au fost facute demersuri in obtinerea Palatului de Justitie. S-a realizat o baza de discutie pentru realizarea acestui obiectiv, pe care il consider prioritar in ceea ce inseamna normalitatea actului de justitie. Inexistanta acestui sediu este scaderea capacitatii de judecata. Atat a personalului, cat si pentru judecatori. Este de notorietate, stimati membri ai CSM, reprezentanti ai Guvernului, ca activitatea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se desfasoara anevoios. De asemenea, schemele de personal...

Judecator Horatius Dumbrava: Cred ca va ganditi la continuare a ceea ce a fost, in tandem cu fostul si actualul presedinte al instantei supreme. Cum vedeti colaborarea cu presedintele Inaltei Curti si daca au fost sincope in trecut si cum ati reusit sa le depasiti?

Judecator Rodica Aida Popa: Este provocare pentru echipa manageriala a Inaltei Curti din mai multe perspective. In colaborarea cu presedintele ICCJ, dar si cu al doilea vicepresedinte care va putea sa asigure un alt flux comunicational si informational. In ceea ce priveste presedintia ICCJ formele de comunicare pot fi mai explicite, atat din perspectiva limbajului. Putem, cred eu, ajunge la comunicare asupra perceptiei in care pot fi implementate anumite masuri. Ceea ce doamna presedinta propune din punct de vedere managerial si va fi adoptat prin consultarea judecatoarilor Sectiior penale va reprezenta o noua modalitate de comunicare. Problema intr-un management este de avea toleranta si de a reflecta asupra maturitatii noastre daca o masura este buna sau nu. Asta cred ca tine de capacitate fiecaruia de a-si gasi resorturile interioare de a gasi o anumita masura in beneficiul interesului general. In relatia cu presedintele Inaltei Curti nu va ascund ca au fost discutii, poate puncte tari si puncte slabe din partea mea, din partea cealalta o sa o intrebati pe doamna presedinta. Eu accept ca putem gresi si imi accept greselile.

Judecator Horatius Dumbrava: Cu privire la intrarea in vigoare la noile Coduri, si ma refer in special la intrebarile preliminare, cum vedeti o procedura mai adecvata de a solutiona comunicarea cu curtile de apel?

Judecator Rodica Aida Popa: Rolul Inaltei Curti este important din perspectiva unificarii jurisprudentei. Cred ca la nivel informal cale videoconferintei poate fi considerata o modalitate de colectare a modului in care aceste probleme sunt cunoscute. Dar poate fi si o alta modalitate, descentralizata, prin care ICCJ sa poate pune la dispozitie la nivelul instantelor, anumite formulare... pentru a realiza un flux comunicational la nivelul curtilor de apel. V-am spus ca pasi primari de implementare a unor astfel de masuri. Este esential in realizarea unui obiectiv, realizarea unei bune comunicari. Dupa ce se realizeaza un prim sector de comunicare se poate realiza o strategie punctuala in realizarea unor masuri, in egala masura ECRIS-ul. Pentru implementarea Codurilor, este necesar si trebuie sa le punem in aplicare masuri concrete.

Judecator Livia Doina Stanciu: In completarea intrebari puse de presedintele Horatius Dumbrava, legat de pregatirea sistemului in implementarea noilor Coduri, credeti ca s-ar putea realiza o activitate comunicationala intre instanta suprema, CSM, Ministerul Justitiei si celelalte instante judecatoresti pentru identificarea unor dispozitii legale cu impact imediat de la momentul intrarii in vigoare a noilor Coduri, de la 1 februarie 2014, care ar putea crea eventuale dezechilibre a instantelor judecatoresti? M-am bucurat ca am gasit aceasta deschidere extraordinara legata de pregatirea instantei supreme in vederea intrari in vigoare a noilor Coduri.

Judecator Rodica Aida Popa: As adauga ca implicarea Facultatilor de Drept din cadrul Universitatilor importante, a celor care au participat in elaborarea Codului Penal si Codului de procedura penala pentru a da un plus de previzibilitate normelor pe care le-au elaborat in cadrul comisiilor din cadrul Ministerului Justitiei. Este o modalitate care vine sa explice mult mai bine initiativa legiuitorului si isi poate aduce foarte bine aportul. De altfel, judecatori ICCJ, care sunt si profesori si-au manifestat interesul de a lucra la acest aspect. (...) Un nou Cod nu poate fi modificat imediat si trebuie lasat in aplicare pentru a vedea o perioada de timp rezonabil, in masura in care nu paralizeaza in sistem. O reforma se compune printr-o exercitare punctuala la un moment dat si apoi modificare. Ceea ce este esential este comunicarea. O comunicare transparenta, reala asupra acestor masuri.

Judecator Mircea Aron: S-a declansat o adevarata dezbatere si este foarte bine sa se discute chestiuni de aplicare legii. Spuneati ca vedeti o sarcina prioritara pentru CSM referitoare la implementarea Codurilor. Am stat si m-am gandit, nu sunt intr-un dezacord total cu dumneavoastra, dar vreau sa spun care este rolul Inaltei Curti, cum e definita in Constitutie, sau la art. 1 din legea 303/2004, deci legea ca atare o aplica judecatorul, ICCJ. Prin urmare, toate incidentele privind aplicarea legii revine formal judecatorului. Din acest punct de vedere e bine ca exista o prevedere si toti membrii csm incearca sa devina prevazatori despre cum se va aplica legea, dar sarcina respectiva revine magistratului, judecatorului. Primii care vor trebui sa gaseasca solutii sunt chiar magistrati care exercita puterea judecatoareasca, care aplica dreptul material si formal. Asta intr-o discutie pe care o facem la nivel de colocviu.

Judecator Rodica Aida Popa: Am spus ca din punct de vedere al interpretari am incercat sa impunem standardele de aplicare, iar cand am mentionat ca nucleu central Consiliul Superior al Magistraturii am spus asa pentru ca este nucleu central de colectare a mijloacelor, necesitatii schemelor si a necesitatii flexibilizarii unor mijloace care trebuie facute prin programe initiate de Ministerul Justitiei. Cu siguranta ca judecatorul si procurorul intr-o echipa, vorbesc la nivelul actorilor in ceea ce priveste implementarea dispozitiilor, de alfel si avocatii pot aduce interpretari asupra Codurilor. Intr-o complementaritate intre Ministerul Justitiei, CSM si Inalta Curte legea va fi in permanenta adaptata, pentru ca acest lucru se va intampla in decursul mai multor ani.

Judecator Mircea Aron: Sunt de acord ca lucrurile nu se vor rezolva de pe o zi pe alta. V-am ascultat si am tresarit la raspunsul la intrebarea domnului Dumbrava in care ati gasit perfectibila colaboarea in cadrul conducerii Inaltei Curti. Pentru mine o dovada de onestitate este mai importanta ca orice in justitie. Consider ca lipsa de onestitate este devastatoare. Vorbesc de onestitatea in ceea ce priveste acceptiunea morala a cuvantului. Incercand sa vad modul in care apreciind onestitatea, as merge mai departe. De ce nu ati candidat la functia suprema de la curtea suprema?

Judecator Rodica Aida Popa: Consider ca aceasta functie a reprezentat pentru mine o experienta importanta in activitatea manageriala si consider ca trebuie sa merg pe continuitate in a dobandi cunostinte treptate. Exista un moment dat dorinta de a arde etapele. Eu cred ca la acest moment nu este pentru mine arderea etapelor, ci de valorificare a experientelor si de dobandire a unor lucruri noi. Eu personal consider ca pentru a accede si pentru a avea o elaborare solida este aceea a etapizari. Este o cariera care inseamna mult sau putin, o spun altii, ca sunt mai buna sau mai putin buna, o spun tot altii. Ceea ce pe mine ma anima in activitatea de judecator este dorinta de a citi si dorinta de a gasit cele mai bune modalitatii de a intelege mecanismele, judecati la aceasta varsta. Abordam actul de judecata intr-un mod diferit. Cu respect spun ca am de invatat in continuare ceea ce inseamna managementul. Eu mai am mult de invatat in ceea ce inseamna management.

Judecator Mircea Aron: Credeti ca la nivelul Inaltei Curti s-a facut suficient in ceea ce priveste control legii, vazand numarul de sesizari al CCR referitor la legile emise de Parlament inainte de promulgare si experienta Curtii din 1990 pana in prezent?

Judecator Rodica Aida Popa: Aprecierea oportunitatii sesizari CCR de catre Sectiile Unite nu merge pe a trebui, ci este necesara atunci cand incidenta unei dispozitii creaza un impact. Ca au fost multe sau putine sesizari nu as putea sa cuantific. In controlul acesta al constitutionalitati si al posibilitatii de a sesiza CCR impune o analiza mai punctuala. (...) Aceasta vulnerablitate ar putea fi inlaturata daca aveam schema magistatilor asistenti mai mare...

Judecator Mircea Aron: Conducerea Inaltei Curti are o raspundere speciala in chestunea asta, este prima care trebuie sa examineze legea si sa dea trendul in ceea ce priveste aceasta activitate. Un control mai eficient, si aici cred ca eficienta trebuie sa caracterizeze intentiile conducatorului de instanta, sa faci eficienta activitatea domeniului pe care il conduci. In sensul asta ma gandeam daca mai este de facut ceva? La ce ma gandesc! Din experienta mea am observat ca nu sunt declansate instituii din teama de a supara, s-a intamplat chiar in experienta Curtii in a sesiza... gasesc ca trebuie gasit un echilibru. Controlul constitutionalitatii unei legii este esentiala cu atat mai mult cu cat pe scena statului roman apar foarte multe probleme legate de constitutionalitate. Sunt sesizari foarte multe, dintre care foarte multe admise. De aceea, vreau sa vad curtea suprema ca pe un actor calificat.

Judecator Livia Stanciu: Pornesc de la intrebarea pusa de presedintele Aron, ca sunt trei candidaturi pe functia de vicepresedinte. Este foarte adevarat ca legea prevede la Inalta Curte doua posturi de vicepresedinte, fara sa se faca niciun fel de distinctie. Stim ca in cadrul Colegiului de Conducere a instantei supreme s-a stabilit ca al doilea post sa fie un post de vicepresedinte in materie civila. V-as intreba doamna vicepresedinte, candidatura dumneavoastra ati inteles sa o depuneti pentru care dintre cele doua functii?

Judecator Mircea Aron: Doamna presedinta Stanciu m-a facut sa cred ca a organizat si candidaturile...

Judecatori Livia Stanciu: Nu! Am precizat acest lucru pentru ca dumneavoastra m-ati provocat...

Judecator Rodica Aida Popa: Am depus candidatura in materie penala.

Judecator Alexandru Serban: In 2011, CSM a propus o procedura de unificare a practicii. La acel moment initiatorul legislativ a fost de acord. Principalele argumente erau recursul in interesul legii si incarcatura adusa Inaltei Curti. Care ar fi raportul intre beneficiul care il aduce exercitarea rolului Inaltei Curti de a sigura interpretare si rolul suplimentar in perioada de inceput?

Judecator Rodica Aida Popa: Eu cred ca vor avea maturitate judecatorii din sistemul judiciar sa pregateasca asezarea practicii in raport de implementarea noilor Coduri. In egala masura si in materie penala si procedura penala procesul se aseaza si problema de sesizare va fi ulterioara... practica neunitara va fi permanenta pentru ca inseamna o interpretare diferita a fiecarui judecator a modului cum intelege si cum alege sa aplice legea. (...) Este prematur sa ne inchipuim cum va merge echipamentul de interpretare si implementare in raport de aplicare a noilor Coduri. CCR are un rol important in cadrul interpretarii dispozitiilor legale.

Ministrul Justitiei Robert Cazanciuc: Ce masuri credeti ca ar putea fi luate la nielul Inaltei Curti pentru a reduce durata procedurilor judiciare?

Judecator Rodica Aida Popa: Poate ca n-am inteles intrebarea, dar ca intreb din perspectiva actuala (...) In ceea ce priveste implementarea Codului de procedura penala din punct de vedere organizatoric pana la momentul implementarii sale grupurile institutionale sa identifice problemele. Aici este ECRIS si trebuie vazut daca schemele de personal si evident sistemul comunicational eficient prin videoconferinte. Asta este proiectia mea. Sunt convinsa ca fiecare judecator din sistem are proiectia lui. Perspectiva mea este de a propune o strategie punctuala concreta asupra modului de derulare pana la 1 februarie 2014.