Iata una dintre marile ispravi inchizitoriale ale fostei sefe DNA Laura Kovesi, care avea placerea morbida sa vina la serviciu cu ciorapi in zeghe, pe care sa si-i afiseze stand picior peste picior, avand deasupra ei un tablou cu catuse puse in rama (foto 2). Arata pe masura si se comporta pe masura.

Procurorul Mihai-Eduard Ilie de la Parchetul General a clasat dosarul in care fosta Sectie pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) incepuse urmarirea penala impotriva fostei sefe DNA Laura Kovesi – in prezent sefa Parchetului European – pentru fapte constituire de grup infractional organizat in modalitatea coordonarii si complicitate la represiune nedreapta sub forma participatiei improprii, in legatura cu modul in care DNA l-a trimis in judecata pe fostul procuror general al Parchetului Curtii de Apel Ploiesti, Liviu Tudose, alaturi de fostul adjunct al Parchetului Curtii de Apel Ploiesti, Aurelian Mihaila, fostul deputat Sebastian Ghita, fostul sef al IPJ Prahova Viorel Dosaru, si fostul sef al DGA Prahova, Constantin Ispas, toti achitati definitiv de Inalta Curte. Un dosar fabricat de parchetul anticoruptie intr-o perioada de apogeu a abuzurilor Binomului DNA-SRI, Binom care functiona in baza Protocolului din 2009 PICCJ-SRI semnat de Laura Kovesi si seful operativ al SRI de la acea data Florian Coldea (protocol declarat ulterior nelegal de CCR).

Procurorul Ilie nu infirma acuzatiile SIIJ

Dosarul in care Laura Kovesi avea calitate de suspecta a fost inchis de procurorul PICCJ Mihai-Eduard Ilie la 16 noiembrie 2022, prin ordonanta dispusa in cauza nr. 133/P/2022, ajunsa la Sectia de urmarire penala din Parchetul General dupa desfiintarea SIIJ. Cel mai important aspect este insa ca solutia de clasare fata de Laura Kovesi nu a fost data pe motiv ca faptele pentru care a fost pusa sub urmarire penala nu au existat sau nu au fost probate, ci solutia de clasare este intemeiata pe motiv de presecriptie. Practic, procurorul Mihai-Eduard Ilie nu infirma in ordonanta sa niciuna dintre acuzatiile retinute de SIIJ.

In acest sens, SIIJ stabilise ca: “Exista banuiala rezonabila ca procurorul-sef directie KOVESI Laura Codruta a savarsit infractiunea de constituire unui grup infractional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 si 3 Cod penal, sub forma coordonarii, intrucat, pe durata exercitarii mandatului de procuror-sef la Directia Nationala Anticoruptie, in perioada 2015-2016, a coordonat, prin activitatea efectiv desfasurata, prin ordine si dispozitii (respectiv Circulara nr. 2757/C/2016 din 10.10.2016, prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmaririi penale a aceleiasi persoane, atat in calitate de martor cu identitate protejata, cat si in aceea de martor cu identitate reala, precum si Ordinul nr. 38 din 25.04.2016, privind adoptarea unor practici unitare in administrarea probelor audio / video la nivelul D.N.A., prin care au fost incalcate dispozitiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedura penala), grupul infractional initiat de procurorii Negulescu Mircea, Onea Lucian Gabriel si ofiterul de politie judiciara Iordache Mihai Iuliano si la care au aderat procurorii Deaconu Giluela, Raileanu Elena Cerasela, Savu Alfred si ofiterul de politie judiciara Florea Gabriela, acestia din urma actionand, in mod coordonat, in scopul comiterii infractiunilor de cercetare abuziva, represiune nedreapta, influentarea declaratiilor, inducerea in eroare a organelor judiciare, fals intelectual si uz de fals”.

De asemenea, tot SIIJ constatase ca: “Probele administrate in cauza dovedesc faptul ca procurorul-sef directie KOVESI Laura Codruta l-a determinat, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispozitiile pe care le-a luat cu privire la rechizitoriul nr. 308/P/2015 si prin ignorarea referatelor procurorilor cu functii de conducere din cadrul D.N.A. – Structura Centrala, pe procurorul-sef sectie POPOVICI Gheorghe sa confirme, fara vinovatie, un rechizitoriu nelegal si netemeinic si sa dispuna, astfel, trimiterea in judecata a cinci persoane, la data de 28 iunie 2016, despre care un numar de patru procurori au precizat in scris ca nu se impune trimiterea in judecata, ceea ce constituie un numar de cinci infractiuni de complicitate la represiune nedreapta sub forma participatiei improprii, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal in ref. la art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal (cinci infractiuni)”.

Infractiunile pentru care Kovesi fusese facuta suspecta s-au prescris

Niciuna dintre aceste constatari nu a fost contrazisa de procurorul PICCJ Mihai-Eduard Ilie, care, repetam, nu a dispus clasarea cauzei pe motiv ca “fapta nu exista” (art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala), “fapta nu este prevazuta de legea penala sau nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege” (art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedura penala) ori “nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea” (art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de procedura penala).

Procurorul Mihai-Eduard Ilie a inchis dosarul Laurei Kovesi in temeiul art. 16 alin. 1 lit. f) din Codul de procedura penala: “a intervenit prescriptia”. Mai exact, procurorul Ilie a stabilit ca actiunea penala nu mai poate fi exercitata, intrucat fapta de constituire de grup infractional organizat s-a prescris in 2021, iar fapta de complicitate la represiune nedreapta la 21 iunie 2021.

Asadar: Laura Kovesi a luat clasare nu pentru ca faptele pentru care fusese facuta suspecta nu au existat, ci pentru ca ele sunt prescrise.

Iata fragmente din ordonanta procurorului PICCJ Mihai-Eduard Ilie (atasata integral la finalul articolului):

„In cuprinsul ordonantei din data de 16.07.2019 s-au retinut, printre altele:

'La data de 15 februarie 2019, TUDOSE Liviu Mihail, in calitate de persoana vatamata, a formulat plangere penala si a solicitat efectuarea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de participatie improprie la represiune nedreapta, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal fata de KOVESI Laura Codruta, in calitate de procuror-sef al DNA, precum si sub aspectul savarsirii infractiunilor de fals intelectual si uz de fals in forma continuata, represiune nedreapta, sustragere sau distrugere de probe ori de inscrisuri si abuz in serviciu fata de ONEA Lucian Gabriel, in calitate de procuror-sef al DNA – ST Ploiesti si RAILEANU Cerasela, in calitate de procuror de executie al DNA – ST Ploiesti.

Persoana vatamata TUDOSE Liviu Mihail a sustinut ca procurorii RAILEANU Cerasela si ONEA Lucian Gabriel au dispus trimiterea sa in judecata, prin rechizitoriul nr. 308/P/2015 din 28 iunie 2016 al DNA – ST Ploiesti, cunoscand ca este nevinovata.

A mai sustinut persoana vatamata ca cei doi procurori, actionand in coautorat, au sustras si au ascuns rechizitoriul nr. 308/P/2015 din 14 iunie 2016, prin care, in conditiile art. 327 lit. a Cod procedura penala, rezolvasera cauza penala nr. 308/P/2015, in scopul de a impiedica astfel aflarea adevarului despre legalitatea instrumentarii si rezolvarii cauzei penale.

In acelasi context, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, procurorii ONEA Lucian Gabriel si RAILEANU Cerasela ar fi inserat mentiuni necorespunzatoare adevarului cu prilejul intocmirii rechizitoriului 308/P/2015 din 28 iunie 2016 al DNA – ST Ploiesti, determinandu-l in acest mod pe procurorul-sef al Sectiei I din cadrul DNA Structura Centrala, respectiv POPOVICI Gheorghe, sa confirme actul de sesizare, astfel cum a sustinut persoana vatamata TUDOSE Liviu Mihail in cuprinsul plangerii penale.

In contextul trimiterii in judecata a persoanei vatamate TUDOSE Liviu Mihail, prin rechizitoriul 308/P/2015, persoana vatamata a sustinut ca procurorii de caz ONEA Lucian Gabriel si RAILEANU Cerasela, cu incalcarea prev. art. 306 alin. 3 Cod procedura penala, in contextul inexistentei unei infirmari, in sensul art. 304 alin. 2 Cod proc. pen., au conferit statutul de martor amenintat numitului COSMA Vlad Alexandru si masura de protectie a pseudonimului SCARLAT Tamara, au efectuat audierea acestei persoane, precum si a martorului amenintat ALEXE Razvan, cu identitatea protejata DIACONESCU Aurel, desi se dezinvestisera prin rechizitoriul nr. 308/P/2015 din 14 iunie 2016, in baza caruia, in cond. art. 327 lit. a Cod proc. pen., rezolvasera respectiva cauza, astfel incat actele de urmarire penala s-au realizat in afara oricarui cadru procesual-penal stabilit de lege.

Referitor la actiunile procurorului-sef DNA, autorul plangerii penale a precizat ca, printr-o pluralitate de acte de executare, care compun aceeasi actiune, savarsite in baza aceleiasi rezolutii infractionale, in perioada 16-29 iunie 2016 l-a determinat, cu intentie, pe POPOVICI Gheorghe, in calitate de procuror-sef al Sectiei I din DNA – Structura Centrala, sa comita, fara vinovatie, infractiunea de represiune nedreapta in modalitatea trimiterii in judecata a persoanei vatamate, stiind ca este nevinovata, prin confirmarea rechizitoriului nr. 308/P/2015 din 28 iunie 2016 al DNA – ST Ploiesti, intocmit de catre procurorii ONEA Lucian Gabriel si RAILEANU Cerasela, rechizitoriu pe care l-a verificat pentru legalitate si temeinicie, in conditiile legii.

Din examinarea materialului de urmarire penala administrat in cauza, s-a stabilit ca persoana vatamata TUDOSE Liviu Mihail, alaturi de MIHAILA Aurelian Constantin, DOSARU Viorel, ISPAS Constantin si GHITA Sebastian Aurelian au avut calitatea de inculpati in dosarul penal nr. 308/P/2015 al DNA – ST Ploiesti, fiind cercetati pentru savarsirea mai multor infractiuni, respectiv: luare de mita (prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000), folosirea in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii (prev. de art. 12, lit. b teza II din Legea 78/2000); trafic de influenta (prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000); favorizarea faptuitorului (prev. de art. 269 Cod penal); cercetare abuziva (prev. de art. 280 alin. 2 Cod penal); dare de mita (prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000); cumparare de influenta (prev. de art. 292 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000); santaj (prev. de art. 13 din Legea 78/2000 rap. la art. 207 alin. 1, 2 si 3 Cod penal); conducerea unui vehicul fara permis de conducere (prev. de art. 335 alin. 2 Cod penal); spalare de bani (prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002).

Prin rechizitoriul 308/P/2015 din 14 iunie 2016, ONEA Lucian Gabriel si RAILEANU Elena Cerasela, in calitate de procurori de caz, au dispus trimiterea in judecata a celor 5 inculpati pentru infractiunile retinute in sarcina acestora. Rechizitoriul a fost semnat de cei doi procurori de caz si a fost transmis DNA – Structura Centrala, in vederea verificarii sub aspectul legalitatii si temeiniciei de catre procurorul-sef sectie, in temeiul disp. art. 222 alin. 1 teza I din OUG 43/2002 cu ref. la art. 328 alin. 1 Cod proc. pen.

Conform dispozitiei rezolutive din data de 16 iunie 2016 a procurorului-sef sectie Gheorghe POPOVICI, dispozitie aplicata olograf pe adresa de inaintare intocmita de Serviciul Teritorial Ploiesti, sub nr. 308/P/2015 din 16 iunie 2016, acesta a solicitat un punct de vedere procurorului-sef adjunct sectie Danut VOLINTIRU, cu privire la legalitatea si temeinicia sesizarii instantei de judecata, prin rechizitoriul nr. 308/P/2015 din 14 iunie 2016.

Prin adresa mentionata anterior si semnata de procuror-sef serviciu ONEA Lucian Gabriel, se transmisese catre DNA – Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie rechizitoriul nr. 308/P/2015 din data de 14 iunie 2016, impreuna cu dosarul cauzei (33 volume), precum si un plic sigilat cu sigiliul 'Ministerul Public – PNA 254', continand 3 suporti optici.

Puncte de vedere similare referitoare la legalitatea si temeinicia trimiterii in judecata prin rechizitoriul nr. 308/P/2015 din 14 iunie 2016, intocmit de procurorii ONEA Lucian Gabriel si RAILEANU Elena Cerasela au formulat si procurorii-sefi adjuncti directie, Calin NISTOR si IACOB Marius Constantin.

Prin nota nr. 321/C2/2016 din 16 iunie 2016, procurorul-sef adjunct directie IACOB Marius a concluzionat ca: 'Din analiza rechizitoriului nr. 308/P/2015, apreciez ca exista indicii temeinice cu privire la comiterea faptelor mentionate la punctul 6 din prezenta nota, iar pentru punctele 1-5, probatoriul administrat este insuficient'.

Prin nota nr. 1520/11/1/2016 din 15 iunie 2016, intocmita de POPOVICI Gheorghe, in calitate de procuror-sef al Sectiei de combatere a coruptiei din cadrul DNA, s-a concluzionat ca: 'Nu pot aviza pentru legalitate si temeinicie rechizitoriul si se impune infirmarea acestuia'.

Prin nota nr. 1520/11/1/2016 din 16 iunie 2016, intocmita de VOLINTIRU Danut, in calitate de procuror-sef adjunct al Sectiei de combatere a coruptiei din cadrul DNA, s-a concluzionat ca: 'In rechizitoriu nu sunt descrise in concret faptele, nu este facuta o analiza si o interpretare a probelor administrate in cauza, nu sunt indicate in situatia de fapt filele la care se regasesc mijloacele de proba si nu exista un corespondent intre situatia de fapt si incadrarea in drept a acesteia'.

Prin nota nr. 149/C1/2016 din 16 iunie 2016, intocmita de CALIN Nistor, in calitate de procuror-sef adjunct DNA, s-a concluzionat ca: 'Actul de sesizare a instantei este esential, nelegal si netemeinic. Urmarirea penala s-a efectuat intr-o maniera total neprofesionista, iar incriminarile retinute nu au corespondent in actele de urmarire penala'.

Nota nr. 149/C1/2016 din 16 iunie 2016 a procurorului-sefadjunct al DNA, CALIN Nistor, a fost inregistrata la Cabinetul procurorului-sef sub nr.1647/C/2016 si are consemnata o dispozitie rezolutiva manuscrisa a procurorului-sef directie, respectiv KOVESI Laura Codruta, dispozitie conform careia un exemplar al notei mentionate se trimte la ST Ploiesti, pentru a fi avut in vedere la solutionarea cauzei.

Astfel cum rezulta din declaratiile consemnate magistratilor procurori POPOVICI Gheorghe, CALIN Nistor, IACOB Marius si VOLINTIRU Danut ca urmare a referatelor intocmite, procurorul-sef sectie POPOVICI Gheorghe a fost chemat la scurt timp de procurorul-sef directie KOVESI Laura Codruta, pentru a avea o discutie pe tema notelor intocmite si a legalitatii si temeiniciei rechizitoriului.

Ca urmare a intocmirii referatelor mentionate, procurorul-sef directie a solicitat un punct de vedere si procurorului consilier BULANCEA Marius, punct de vedere care a fost consemnat in cuprinsul notei 72/2016 din 16.06.2016, procurorul consilier mentionand ca i s-a solicitat 'formularea unui punct de vedere cu privire la nota nr. 1520/11/1/2016 intocmita de procurorul-sef al Sectiei de combatere a coruptiei'. A mai consemnat procurorul consilier ca lucrarea avea un caracter urgent, astfel incat a studiat rechizitoriul nr. 308/P/2015 al DNA ST Ploiesti, care i s-a pus la dispozitie in format electronic, precum si nota nr. 1520/11/1/2016 a procurorului-sef al Sectiei de combatere a coruptiei, respectiv POPOVICI Gheorghe.

Dupa trimiterea referatelor la DNA – ST Ploiesti, martorul POPOVICI Gheorghe a declarat ca au trecut aproximativ 2 saptamani, iar dupa acest interval de timp a primit de la cabinetul doamnei procuror-sef KOVESI Laura Codruta un referat prin care procurorii ONEA Lucian Gabriel si RAILEANU Elena Cerasela raspundeau la nota pe care o intocmise anterior, precum si la celelalte note. Referatul este inregistrat sub nr. 117/II/1/2016 din 27.06.2016. De asemenea, procurorul-sef directie, KOVESI Laura Codruta, i-a comunicat procurorului-sef sectie POPOVICI Gheorghe ca urma sa vina rechizitoriul si ca procurorii de la Ploiesti au completat si au mai facut acte, ceea ce dovedeste existenta unor discutii pe care procurorul-sef directie KOVESI Laura Codruta le-a avut cu procurorii de la DNA – ST Ploiesti, respectiv cu ONEA Lucian Gabriel si RAILEANU Elena Cerasela.

In acest context, la DNA – Structura Centrala a fost trimis, prin adresa nr. 308/P/2015 din 29 iunie 2016, rechizitoriul cu acelasi numar din data de 28 iunie 2016, impreuna cu volumul 34 al dosarului de urmarire penala, mentionandu-se ca volumele 1-33 ale dosarului de urmarire penala, in original, se afla la Inalta Curte de Casatie si Justitie, fiind inaintate prin adresa din 16 iunie 2016 pentru solutionarea propunerii de prelungire a duratei masurii arestarii preventive a inculpatilor TUDOSE Liviu Mihail, DOSARU Viorel si ISPAS Constantin. Trebuie precizat faptul ca volumul nr. 34, avand un numar de 167 file, indicat in cuprinsul adresei de inaintare, continea legislatie de la fila 74 pana la fila 148, o declaratie de martor cu identitatea protejata – DIACONESCU Aurel, care in realitate era martorul ALEXE Razvan – si o declaratie de martor cu identitatea protejata – SCARLAT Tamara, care in realitate era numitul COSMA Vlad Alexandru. Ambele declaratii cu identitate protejata fusesera consemnate la data de 24 iunie 2016.

S-a procedat la confirmarea rechizitoriului sub aspectul legalitatii si temeiniciei, fiind sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru solutionarea cauzei.

Materialul probator administrat in cauza, constand in inscrisurile invocate anterior, declaratiile magistratilor procuror, precum si declaratiile martorului / persoana vatamata COSMA Vlad Alexandru si ale martorului ALEXE Razvan, a dovedit faptul ca Serviciul Teritorial Ploiesti al DNA se afla, in fapt, in coordonarea directa a procurorului-sef al directiei KOVESI Laura Codruta, care avea cunostinta de activitatea profesionala desfasurata la nivelul acestui serviciu teritorial. Dovada existentei unei coordonari directe a activitatii acestui serviciu de catre procurorul-sef directie KOVESI Laura Codruta rezulta din modalitatea in care aceasta a procedat la gestionarea situatiei determinate de obligatia legala ce revenea DNA – Structura Centrala de a proceda la verificarea legalitatii si temeiniciei rechizitoriului nr. 308/P/2015.

In contextul procedural-penal legal, rechizitoriul intocmit la data de 14 iunie 2016 de catre procurorii ONEA Lucian Gabriel si RAILEANU Elena Cerasela, si care a fost apreciat ca fiind nelegal si netemeinic, ar fi trebuit sa respecte prevederile capitolului V (intitulat 'Rezolvarea cauzelor si sesizarea instantei') din Codul de procedura penala, iar in conditiile in care procurorii ierarhici au apreciat ca acest act de sesizare a instantei a fost intocmit in mod nelegal si netemeinic, aveau obligatia legala sa procedeze la infirmarea dispozitiei de sesizare a instantei de judecata, in conformitate cu prev. art. 304 alin. 2 Cod proc. pen., asa cum, de altfel, se propusese prin referatele intocmite.

Modul in care procurorii de la DNA – ST Ploiesti au inteles sa remedieze neregularitatile constatate de procurorii-sefi ierarhici s-a concretizat in audierea a doi martori cu identitati protejate, sub pseudonimele DIACONESCU Aurel si SCARLAT Tamara, in conditiile in care unul dintre martorii COSMA Vlad Alexandru si ALEXE Razvan fusesera audiati si sub identitatea protejata de CRISTESCU Florin.

Referitor la modul de audiere a martorilor cu identitati protejate, in activitatea DNA – ST Ploiesti s-a constatat existenta unei practici constante si total nelegale de a atribui uneia si aceleiasi persoane mai multe identitati, in aceeasi cauza penala, chiar si in situatia in care una si aceeasi persoana avea mai multe calitati procesuale, respectiv aceea de inculpat, denuntator si martor.

Aceasta practica – contrara oricaror dispozitii procedural-penale – a fost consfintita prin adresa nr. 2575/C/2016 din 10 octombrie 2016, emisa de procurorul-sef directie KOVESI Laura Codruta, cu prilejul sedintei saptamanale de analiza a solutiilor, care a avut loc la data de 05 octombrie 2016.

Cu acest prilej: 'A rezultat ca au fost intalnite situatii cand, pe parcursul urmaririi penale, aceeasi persoana a fost audiata atat in calitate de martor cu identitate protejata, cat si in aceea de martor cu identitate reala.

S-a apreciat ca nu exista vreun impediment pentru procurorul de caz de a proceda in aceasta modalitate, cu precizarea ca cele doua declaratii nu constituie probe distincte in cadrul procesului penal, necesitatea acestei audieri rezultand infuntie de stadiul urmaririi penale'.

Cu privire la aceasta situatie, procurorul-sef directie KOVESI Laura Codruta a dispus ca procurorul sa informeze numai instanta de judecata la momentul trimiterii dosarului in judecata sau pe parcursul cercetarii judecatoresti, printr-o adresa cu regim SECRET DE SERVICIU.

Circulara procurorului-sef directie KOVESI Laura Codruta este intr-o vadita contradictie cu normele de procedura penala si cu normele constitutionale care asigura dreptul la un proces echitabil al tuturor partilor din proces. Acest inscris a permis procurorilor de Ia DNA – ST Ploiesti sa transforme faza de urmarire penala intr-o activitate arbitrara, lipsita de reguli procedural-penale si condusa determinant de criterii pur subiective, fara nicio legatura cu adevarul juridic si cu existenta vreunei situatii de fapt reale.

In aceeasi calitate de procuror-sef directie, KOVESI Laura Codruta a emis Ordinul nr. 38 din 25 aprilie 2016 privind adoptarea unor practici unitare in administrarea probelor audio / video la nivelul DNA, ordin in cuprinsul caruia, la art. 1 s-a precizat ca: 'In conformitate cu art. 143 alin. 2 si 4 din Codul de procedura penala, la instanta de judecata se trimit numai suportii care contin convorbirile relevante in cauza', dispozitie care contravine din nou in mod flagrant Codului de procedura penala.

Conform disp. art. 143 alin. 2 Cod proc. pen. (dispozitie de stricta interpretare si de imediata aplicare), se precizeaza in mod expres ca: 'la procesul verbal se ataseaza, in plic sigilat, o copie a suportului care contine rezultatul activitatilor de supraveghere tehnica'. Prevederea legala nu suporta interpretari si, prin urmare, Ordinul nr. 38 din 25 aprilie 2016 adauga la lege, permitand procurorilor sa selecteze doar acele convorbiri care pot sustine acuzarea si sa ingradeasca dreptul partii de a lua cunostinta de toate actele care se administreaza in cauza.

In conditiile expuse, exista banuiala rezonabila ca procurorul-sef directie KOVESI Laura Codruta a savarsit infractiunea de constituire unui grup infractional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 si 3 Cod penal, sub forma coordonarii, intrucat, pe durata exercitarii mandatului de procuror-sef la Directia Nationala Anticoruptie, in perioada 2015-2016, a coordonat, prin activitatea efectiv desfasurata, prin ordine si dispozitii (respectiv Circulara nr. 2757/C/2016 din 10.10.2016, prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmaririi penale a aceleiasi persoane, atat in calitate de martor cu identitate protejata, cat si in aceea de martor cu identitate reala, precum si Ordinul nr. 38 din 25.04.2016, privind adoptarea unor practici unitare in administrarea probelor audio / video la nivelul D.N.A., prin care au fost incalcate dispozitiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedura penala), grupul infractional initiat de procurorii Negulescu Mircea, Onea Lucian Gabriel si ofiterul de politie judiciara Iordache Mihai Iuliano si la care au aderat procurorii Deaconu Giluela, Raileanu Elena Cerasela, Savu Alfred si ofiterul de politie judiciara Florea Gabriela, acestia din urma actionand, in mod coordonat, in scopul comiterii infractiunilor de cercetare abuziva, represiune nedreapta, influentarea declaratiilor, inducerea in eroare a organelor judiciare, fals intelectual si uz de fals.

Probele administrate in cauza dovedesc faptul ca procurorul-sef directie KOVESI Laura Codruta l-a determinat, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispozitiile pe care le-a luat cu privire la rechizitoriul nr. 308/P/2015 si prin ignorarea referatelor procurorilor cu functii de conducere din cadrul D.N.A. – Structura Centrala, pe procurorul-sef sectie POPOVICI Gheorghe sa confirme, fara vinovatie, un rechizitoriu nelegal si netemeinic si sa dispuna, astfel, trimiterea in judecata a cinci persoane, la data de 28 iunie 2016, despre care un numar de patru procurori au precizat in scris ca nu se impune trimiterea in judecata, ceea ce constituie un numar de cinci infractiuni de complicitate la represiune nedreapta sub forma participatiei improprii, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal in ref. la art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal (cinci infractiuni).

II. Analizand actele dosarului, constat ca in cauza actiunea penala nu poate fi exercitata sub aspectul savarsirii infractiunilor sesizate, deoarece sunt implinite termenele de prescriptie a raspunderii penale.

Se au in vedere Deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 297/2018 si nr. 358/2022 privind prescriptia raspunderii penale si dispozitiile art. 5 din Codul penal in referire la aplicarea legii penale mai favorabile.

Se observa astfel ca in perioada 2018-2022 unica norma referitoare la prescriptia raspunderii penale a fost reglementata de disp. art. 154 din Codul penal, privind termenele generale de prescriptie a raspunderii penale, nefiind in vigoare dispozitii in temeiul carora sa se produca o intrerupere a termenelor de prescriptie.

Cum normele referitoare la intreruperea cursului prescriptiei sunt norme de drept penal material (substantial) supuse din perspectiva aplicarii lor in timp principiului activitatii legii penale prevazut de art. 3 din Codul penal, cu exceptia dispozitiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 5 din Codul Penal.

In acest sens s-a pronuntat prin Decizia nr. 47/2022 din 25.10.2022 Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, stabilind modul de interpretare si aplicare a legii penale in raport de cele doua decizii ale Curtii Constitutionale a Romaniei amintite mai sus.

a. In referire la infractiunea de constituire de grup infractional organizat, art. 367 alin. 1, Cod penal prevede ca: 'initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi'.

In consecinta, in raport cu incadrarea juridica a infractiunii de constituire de grup infractional organizat, calculul privind prescriptia raspunderii penale se face prin aplicarea regulilor din cuprinsul art. 154 din Codul penal, care la alin. 1, lit. d, prevede faptul ca termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru persoana fizica este de 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani.

Asadar, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, deoarece termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiunea de constituire de grup infractional organizat s-a implinit in cursul anului 2021.

b. In ceea ce priveste infractiunea de represiune nedreapta, art. 283, alin. 1 Cod penal prevede: 'Fapta de a pune in miscare actiunea penala, de a lua o masura preventiva neprivativa de libertate ori de a trimite in judecata o persoana, stiind ca este nevinovata, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica'. Art. 49 din Codul penal stabileste ca: 'Coautorul, instigatorul si complicele la o infractiune savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor'.

In raport cu incadrarea juridica a infractiunii de represiune nedreapta, calculul privind prescriptia raspunderii penale se face tot prin aplicarea regulilor din cuprinsul art. 154 din Codul penal, care la alin. 1, lit. d, acesta fiind implinit la data de 28 iunie 2021, raportat la data intocmirii rechizitoriului cu nr. 308/P/2015 din 28 iunie 2016 al DNA – ST Ploiesti.

In consecinta, constatand ca referitor la infractiunile de constituire de grup infractional organizat, prev. de art. 367, Cod penal si represiune nedreapta prev. de art. 283 Cod penal sunt implinite termenele de prescriptie a raspunderii penale prevazute de dispozitiile art. 154 alin. 1, din Codul penal, in cauza se va dispune o solutie de clasare fata de magistratul procuror KOVESI Laura Codruta, deoarece a intervenit prescriptia raspunderii penale”.