Asociatia Lumea Justitiei a realizat o noua emisiune din seria „Dezbateri cu Razvan Savaliuc”, in care l-a avut ca invitat pe senatorul Daniel Fenechiu (foto), vicepresedinte al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR) si prodecan al Baroului Bucuresti, lider al grupului PNL din Senat.

Avocatul Fenechiu a raspuns tirului de intrebari legate de problemele la zi din avocatura si magistratura, cu accent pe apropiatele alegeri de la varful UNBR si al Baroului Bucuresti, la care maestrul Fenechiu intentioneaza sa candideze: atat pentru functia de decan al Baroului Bucuresti, cat si pentru un nou mandat de vicepresedinte al UNBR. Congresul Uniunii va avea loc in perioada 9-10 iunie 2023, la Bucuresti, iar despre realizarile din timpul mandatului asigurat la sefia UNBR de catre avocatii Traian Briciu si Daniel Fenechiu aflati chiar din raspunsurile date in cadrul dezbaterii cu Razvan Savaliuc.

Cititi principalele idei enuntate de maestrul Daniel Fenechiu (vezi video):

Despre pensiile magistratilor:

„Sa pensionezi un magistrat la 49-50 de ani este o realitate doar in Romania. Daca trecem granita, vom vedea ca la toate instantele superioare varsta medie a judecatorilor este 55 de ani, in general. Trebuie stabilit daca pastram sistemul de acces in magistratura dupa facultate si INM sau mergem pe varianta cu o minima experienta juridica, la 30 de ani, dupa ce ai lucrat ca avocat, notar public, jurisconsult etc.

Exista un fond de presiune: legislatie asumata prin PNRR, recomandari de la Banca Mondiala, UE, FMI etc. Nu trebuie sa cedam ideii de presiune, ci sa facem lucrurile chibzuit.

Da, avem un deficit de aproape o mie de magistrati, dar daca am inceta toate detasarile si am aduce toti magistratii detasati inapoi in sistemul judiciar, nu am mai avea nicio problema.

Daca se pensioneaza 80 de magistrati ICCJ, urmeaza o paralizie a activitatii Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Insa daca te hotarasti sa faci o reforma si esti convins ca ceea ce faci este bine, poti sa-ti asumi si riscuri de acest gen. Nu cred ca se vor pensiona 80 de magistrati, pentru ca sunt multi care isi iubesc profesia”.

Despre Congresul UNBR:

„Traian Briciu a fost presedinte acum 4 ani, pe fondul unei nemultumiri a avocaturii fata de modul in care era gestionat UNBR de catre echipa condusa de Gheorghe Florea. N-am facut parte la momentul respectiv din echipa lui Traian Briciu; l-am sustinut pe Serban Lovin. Traian Briciu a fost sustinut atunci de Ion Dragne. Ulterior alegerilor, s-a facut o echipa destul de buna la conducerea UNBR.

Nu pot sa va spun cu siguranta ce va face Ion Dragne, insa in discutiile pe care le-am avut, niciodata nu s-a exprimat in sensul ca si-ar dori sa candideze. Ion Dragne este un om de echipa. Eu cred ca daca ar fi avut intentia sa candideze, mi-ar fi spus.

Traian Briciu este un castig extraordinar pentru UNBR: cel mai bun pe procedura civila pe care il avem, succesorul profesorului [Viorel Mihai] Ciobanu, un om cu autoritate morala indiscutabila, un profesionist, un om recunoscut inclusiv de magistratura (este profesor la INM). Traian Briciu a investit foarte mult in UNBR: aproape in fiecare weekend, tine cate o conferinta in judetele Romaniei. Niciodata nu este platit pentru aceste lucruri.

La nivelul Consiliului UNBR, la nivelul decanilor, la nivelul oamenilor care conteaza in avocatura, nu cred ca exista astazi vreo persoana care sa poata sa-l invinga pe Traian Briciu. Nu cred ca exista oameni seriosi, care sa vrea binele avocaturii, dar care sa vrea sa-l contracandideze.

Toti decanii cu care am vorbit sustin demersurile si strategia lui Traian Briciu. Dupa o perioada de puternica canibalizare in interiorul Consiliului UNBR, a reusit sa aduca linistea si decizia argumentata”.

Despre comunicarea UNBR:

„Pe vremea fostului presedinte Gheorghe Florea, nu a fost o activitate intensa. Pentru a face o activitate intensa, trebuie s-o pregatesti. A existat o ramanere in urma. Traian Briciu a adus o deschidere fata de autoritati si a zis sa promovam problemele avocatilor.

De un an, lucram la biroul de presa. In momentul de fata, deja avem un departament de comunicare la Uniune. Avem doua fete bine pregatite. Una dintre ele, Monica Cercelescu, este avocat si coordoneaza acest lucru. In curand, vom deschide o noua epoca atat in comunicarea publica a UNBR, cat si in cea interprofesionala”.

Despre pensiile avocatilor:

„La UNBR, avem 3.000 si ceva de pensii in plata. Nu exista pensie minima, pentru ca e greu de calculat. Eu (care in primii cinci ani am contribuit dupa posibilitati, dar dupa aceea am inceput sa contribui la maxim, cu 11% din venit, iar astazi contribui cu 13%) ma voi pensiona cu 5 puncte de pensie, adica cu o pensie de 8.500-8.600 de lei.

Vor fi multi colegi care se vor pensiona cu 4-5.000 de lei, din cauza ca n-au avut venituri atat de mari”.

Despre pozitia avocatilor si abuzurile impotriva lor:

„Sunt multi avocati care isi pregatesc foarte bine dosarele, dar care constata ca hotararile pe care le primesc, in opinia lor, nu au legatura cu realitatea. Aici organul profesional nu poate sa intervina, pentru ca marja de apreciere apartine judecatorului. Avocatul are la dispozitie caile de atac si remediile pe care le ofera legea. In momentul in care am primit semnale ca anumiti judecatori judeca intr-un fel sau ca nu se comporta corect cu avocatii, au existat discutii si non-formale, la nivelul CSM si al instantelor de judecata, iar foarte multe lucururi le-am rezolvat intr-o varianta mai putin publica. Nu intotdeauna solutia de a iesi in public rezolva problema.

Pe de alta parte, exista situatii in care anumiti profesionisti au fost victime ale unor abuzuri din partea organelor statului: parchete, politie etc. Pana acum vreo patru ani, avocatii nu intrau cu telefoanele in parchete si in sectiile de politie. Am facut o actiune la Comisia de abuzuri (n.r. a Senatului) si am deblocat situatia. Acum, constat ca reapar abuzuri: apar ordine, extind zonele clasificate... Vom rezolva aceste lucruri.

Cazul Robert Rosu a fost un abuz inimaginabil. Am reusit sa solidarizam intreaga profesie. Putina lume a vazut ca organele profesiei au fost in prim-plan. Dar nu pot fi eu 'condamnat' ca ca nu intervin pentru colegul X, care nu vine la mine sa-mi spuna. Eu nu ma autosesizez din presa. Cazul Rosu a fost un caz foarte interesant. Cand a fost trimis in judecata si cand parchetul a instituit sechestrul pe partile lui sociale din firma de avocatura, am votat impotriva aplicarii acelei masuri. Am propus sa ne implicam. Robert Rosu – un om onest, care stia ca este nevinovat – a spus ca nu are nevoie de ajutorul nostru, pentru ca stia ca n-au ce sa-i faca. A fost achitat la [Curtea de Apel] Brasov. In momentul cand a fost condamnat, au realizat si el, si colegii lui ca organul profesional trebuie lasat sa intervina. Si atunci ne-am mobilizat: au fost in prim-plan si Ion Dragne, si Traian Briciu. Din pacate, colegii nu ne informeaza – nu vin la noi, sa ne spuna ca sunt victimele unor abuzuri.

Pe de alta parte, nu pot sa intervin la un coleg care a fost prins cu alcoolemie sau care a facut niste lucruri... Am situatii in care unii colegi imi spun ca sunt nevinovati, dar dupa 3 luni incheie un acord de recunoastere a vinovatiei.

Deci pana nu reusesti sa clarifici anumite situatii in profesie, e greu sa intri in zona asta”.

Despre alegerile din Baroul Bucuresti:

„In momentul cand am acceptat sa fiu prodecanul lui Ion Dragne, intentia mea a fost, evident, sa-i continuu mandatul, dupa ce i se va termina – evident: cu niste masuri care sa poarte si personalitatea mea.

Am colaborat foarte bine cu Ion Dragne. A fost un mandat complicat, un mandat pe pandemie, cand un an si ceva ne-am ocupat sa cumparam masti, sa ne ocupam de deratizari, de videoconferinte etc. Cred ca ne-am achitat rezonabil. Cred ca fiecare coleg din Baroul Bucuresti care a apelat la noi cu o problema a fost rezolvat.

Este prematur in momentul de fata sa dau un raspuns (n.r. cu privire la avocatii cu care va face echipa), pentru ca astazi prioritatea sunt alegerile de la UNBR. Trebuie sa asiguram parcursul in fata al avocaturii la nivel national. Dupa congres, vor exista diverse discutii. Sunt in relatii civilizate cu Mihnea Stoica si Aurel Ciobanu (care mi-au fost colegi de facultate), cu Flavia Teodosiu (care este astazi prodecan)...

Eu vad o schimbare fundamentala, o venire spre avocati, o deschidere. Nu stiu daca se va vota electronic. Exista cativa colegi de-ai mei care isi doresc vot fizic, pentru ca ii avantajeaza electoral. Daca anumiti colegi (care astazi sunt in majoritate in Consiliul Baroului Bucuresti) vor sa votam fizic si sa numaram cu betisoare, trebuie sa castig in conditiile alea. Daca va fi vot electronic, trebuie sa castig in conditiile votului electronic. Daca va fi vot mixt, asta va fi problema.

Eu sunt un sustinator al votului electronic, pentru ca permite o mai buna reprezentare a colegilor: vor putea vota 6-7.000 de avocati dintre cei 10.000.

Proiectul meu este transformarea Baroului Bucuresti in raport cu timpurile actuale: o deschidere, o informatizare, eliminarea cozilor...

Eu nu sunt populist. Taxele in Baroul Bucuresti sunt foarte mici. Un avocat contribuie cu 50 de lei pe luna pentru barou si 32 pentru uniune. In toate barourile din Romania, taxele sunt cel putin duble. In Bucuresti, sunt mai mici, datorita faptului ca suntem foarte multi si atunci ne gestionam mai bine. Deci in niciun caz nu merg pe varianta scaderii taxelor. Colegii mei vor servicii de calitate.

Eu vreau sa fac o baza sportiva, vreau sa deschid baroul cu o foarte buna comunicare”.

Despre legea digitalizarii avocaturii:

„Eu am gresit. Seara, am vazut proiectul fara SRI. El a mai fost verificat in dimineata zilei urmatoare. A lucrat o echipa de patru avocati (eu, Robert Cazanciuc, Cristian Tagarlas si Titus Corlatean) impreuna cu doi oameni de la Ministerul Dezvoltarii.

Nimeni nu stie cum a ajuns acolo, dar toti recunosc: 'Nu Fenechiu l-a bagat. Asa l-a primit'.

Cand a aparut, proiectul avea si alte probleme. Problema majora nu era asta. Acolo a fost o lupta interioara intre cei care au redactat proiectul, care erau din doua viziuni diferite. Eu sunt de parere ca proiectul trebuia sa rezolve doar accesul avocatilor la sistemele de informare (la cloudul guvernamental). Anumiti colegi de-ai mei au spus ca trebuie sa le dam si niste servicii, facute prin platforma. Redactarea textului – nu foarte civilizata – a condus spre ideea ca avocatul e obligat ca toate contractele sa le incheie pe platforma, ca relatia cu clientul s-o desfasoare pe platforma – lucruri care incalcau secretul profesional.

Platforma o s-o construiasca UNBR. Nici pana acum nu o facea SRI. Deja am facut un prim pas: am modificat Legea 51/1995 si le-am dat avocatilor acces la datele personale: CNP si domiciliu.

Ceea ce nu stiu colegii nostri care au iesit foarte suparati este ca era un proiect care chiar daca avea greseli, ar fi urmat sa fie corectat in procedura parlamentara.

Acolo a fost o actiune impotriva mea extrem de frumoasa. Eu apreciez ca ii duce capul cand vor sa-mi faca mie rau. Asta e viata...”

Despre modificarea adusa de Predoiu la CPP in privinta certificatului ORNISS:

„Eu nu sunt de acord ca interceptarile sa fie folosite in toate dosarele. In cele de siguranta nationala si infractiuni grave, da. Dar mi se pare ciudat sa-i permiti procurorului sa te urmareasca zi-lumina, timp de ani intregi. Va gasi ceva.

Nu suntem de acord cu reglementarea legata de certificatul ORNISS. UNBR se afla in discutie atat cu ORNISS, cat si cu Ministerul Justitiei. Intr-un termen rezonabil, va fi operata o modificare printr-o initiativa legislativa. Nimeni nu isi doreste sa puna botnita avocatului. Acolo a fost o greseala si ea trebuie corectata”.

Despre viitorul avocaturii:

„Depinde doar de noi. Premisele sunt bune. Am reusit sa creez o foarte buna relatie intre echipa lui Traian Briciu (din care face parte si Ion Dragne) si avocatii parlamentari. Astazi, avocatura este foarte prezenta in Parlament. Cu exceptia ORNISS-ului, n-a mai aparut nicio prevedere care sa stirbeasca prestigiul profesiei de avocat. Am facut destul de multe lucruri ca sa imbunatatim conditia avocatului, iar lupta pentru portofoliu va continua. Daca vom reusi sa mentinem buna relatie intre conducerea UNBR, avocatii parlamentari si autoritatile statului, vor fi numai lucruri bune pentru profesie”.