Ministrul Justitiei a ignorat cu buna stiinta faptul ca, inca din 1999, Curtea Constitutionala declarase ca o astfel de modificare este neconstitutionala.

- iulie 2007: Curtea Constitutionala declara neconstitutionala actiunea Monicai Macovei

Justitie in stil Macovei: avocatii nu au voie sa participe la audierile efectuate de catre procurori

- iunie 2004: Parlamentul a adoptat noul Cod penal, bazat pe solicitarile si standardele inalte ale UE.

- 2005: Noul ministru al Justitiei Monica Macovei refuza sa-l puna in aplicare.

- iulie 2006: Parlamentul adopta modificarile Macovei la vechiului Cod Penal. Intre multele amendamente „progresiste” ale lui Macovei se afla si cel prin care este restrictionat, fara precedent, accesul avocatilor la audierea efectuate de catre procurori. in acest fel, Macovei a netezit calea pentru procurorii ei, nou-numiti, pe criterii politice, in Directia Nationala Anticoruptie, ca acestia sa poata comite abuzuri si sa santajeze martorii, in spatele usilor inchise, departe de ochii publicului si ai avocatilor. (vezi www.codulzambaccian.ro).

- 20 noiembrie 2007: Din nou, Curtea Constitutionala decide ca amendamentele si actiunile Monicai Macovei sunt neconstitutionale.

Macovei incearca sa isi asume ilegal puteri absolute care nu au fost date vreodata unui ministru.

- 27 iulie 2006: Monica Macovei promoveaza infiintarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), careia ii permite sa investigheze dar si sa condamne pe oricine, fara sa existe vreo autoritate sau alt organism public de control al unor astfel de puteri ale ANI. O astfel de institutie nu exista nicaieri, in nici o tara membra a UE.

- 14 aprilie 2010: Doar peste patru ani, si exact ca in cazurile anterioare, Curtea Constitutionala declara si aceasta initiativa a Monicai Macovei ca fiind neconstitutionala.

“Un stat politienesc” in stilul Macovei

- 30 mai 2006: Ministrul Justitiei Monica Macovei a prezentat Parlamentului cererea de modificare a Codului de Procedura Penala, cu privire la interceptari. Aceasta modificare ar fi permis procurorilor sa puna sub urmarire telefoanele, internetul si alte mijloace de comunicare ale unei persoane, fara ca procurorii sa mai aiba obligatia obtinerii unui mandat judecatoresc, asa cum cerea legea la acel moment. De asemenea, Monica Macovei dorea ca astfel de inregistrari sa fie admise drept probe in instante. Parlamentul a respins initiativa Monicai Macovei si a trimis propunerea spre reexaminare la Comisia juridica.

- 1 iunie 2006: Comisia juridica a Parlamentului a inceput dezbaterea propunerii lui Macovei. Monica Macovei a incercat sa-si impuna punctul de vedere solicitand adoptarea modificarilor fara dezbatere si a iesit din sala tipand si trantind usa. Ulterior Parlamentul a respins partial modificarile propuse de Macovei. Cele mai importante asociatii pentru apararea drepturilor omului Statul Politienesc al lui Macovei si violarea drepturilor omului

- 8 iunie 2006. Ca raspuns la comportamentul lui Macovei, cele mai importante asociatii pentru apararea drepturilor omului au emis o declaratie comuna: “O astfel de politica penala, mai potrivita unui stat politienesc, nu ne va aduce mai aproape de Uniunea Europeana”; “Sub pretextul luptei impotriva coruptiei si al unor asa-zise cerinte ale UE, recentele modificari ale Codului de procedura penala sunt, de fapt, grave incalcari ale drepturilor omului“, considera organizatiile. „Este inacceptabila posibilitatea oferita procurorilor de a intercepta corespondenta electronica si de a efectua inregistrari telefonice fara un mandat emis de un judecator” - Fragmente din declaratia comuna a Fundatiei pentru o Societate Deschisa, Centrului de Resurse Juridice si Transparency International-Romania 8 iunie 2006

Monica Macovei a politizat sistemul judiciar mai mult decat oricine inaintea ei

- 19 iulie 2005: Monica Macovei promoveaza o noua reforma prin care, Procurorul sef al Romaniei si Procurorul sef al DNA urmau sa fie numiti in functie de catre Presedintele Romaniei, la recomandarea ei, luand aceasta prerogativa din mainile Consiliului Superior al Magistraturii, ca organism superior si independent. Monica Macovei a preluat si controlul direct asupra carierelor si conduitei profesionale a procurorilor. In primele doua luni de ministeriat. Macovei a anulat independenta procurorilor si dreptul acestora de a lua decizii obiective si independente. A facut acest lucru prin impunerea unei dependente fara precedent, a Procurorilor sefi si a procurorilor, in general, fata de persoana ei. in acest fel a creat un mecanism de acuzare care era complet dependent politic, transformandu-l din organul independent care serveste interesul public, in unealta puterii politice. Dupa ce si-a impus controlul politic asupra sistemului judiciar, Macovei a coordonat cea mai vasta operatiune de indepartare de la post a procurorilor obiectivi si independenti. Monica Macovei a schimbat mai intai legile, in vreme ce incalca cu cinism Constitutia, pentru a-si asuma controlul asupra sistemului judiciar si a-l transforma intr-o unealta politica in mainile sale. Apoi, Monica Macovei a organizat cea mai ampla operatiune de indepartare de la post a procurorilor „neloiali”, inlocuindu-i cu procurori mai „obedienti” ori mult mai putin experimentati.

FAPTELE VORBESC

Senatul Romaniei decide:

Monica Macovei a incalcat independenta judecatorilor si procurorilor.

Opiniile pe care le emitea public aveau scopul sa le traseze acestora cursul pe care urma sa il ia investigatiile lor penale, respectiv deciziile lor judecatoresti. Ea a adus grave prejudicii credibilitatii sistemului juridic in ochii opiniei publice.

- 13 februarie 2007. Senatul Romaniei a adoptat o motiune de cenzura impotriva ministrului Justitiei Monica Macovei. Au votat impotriva Monicai Macovei senatori din intreg spectrul politic, inclusiv cei ai partidului caruia Macovei ii apartine.

Decizia Senatului concluzioneaza comportamentul Monicai Macovei:

Monica Macovei „a urmarit aservirea politica a autoritatii judecatoresti prin subminarea metodica a credibilitatii acesteia… Minciuna a stat cu ministrul justitiei la masa, a fost mintita presa, a fost mintita populatia, a fost mintit Parlamentul, a fost mintit Guvernul, a fost mintit Consiliul Europei.” Intr-o declaratie fara precedent, plina de detalii si dramatism, Senatul Romaniei a dovedit modul in care Monica Macovei a indus in eroare, a politizat si intimidat intreg sistemul judiciar, mintind publicul, Executivul, Parlamentul si Consiliul European.

Senatul a cerut demisia ministrului justitiei Monica Macovei pentru urmatoarele motive:

- Nepromovarea sau promovarea cu intarziere a unor acte normative care trebuiau elaborate in vederea indeplinirii angajamentelor asumate de Romania, cu ocazia incheierii Tratatului de aderare la Uniunea Europeana;

- Amanarea nejustificata a reformarii legislative a sistemului judiciar privind Codul de procedura civila, Codul de procedura penala, Codul comercial, activitatile de lobby etc.;

- Amanarea succesiva, respectiv blocarea intrarii in vigoare a Codului penal, adoptat inca in anul 2004, pana la sfarsitul anului 2008, desi capitole importante reprezentau angajamente ale statului roman, negociate in cadrul Capitolului XXIV: “Justitie si afaceri interne”, prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana;

- Dezinteresul vadit fata de finalizarea lucrarilor de investitii la diferite instante, parchete, penitenciare si ale altor institutii, precum si fata de dotarea corespunzatoare a acestora;

- Declansarea si sustinerea unor conflicte sau tensiuni in relatiile cu CSM, inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala sau Asociatia Magistratilor, de natura a afecta grav buna functionare a acestora, pozitia lor constitutionala si credibilitatea in societate sau in fata cetatenilor;

- Incalcarea repetata a independentei judecatorilor si procurorilor prin declaratii cu rol de indicatii, referitor la anchetele penale in curs;

- Favorizarea prin incompetenta si superficialitate a punerii in libertate si a sustragerii de la raspundere penala a inculpatului Omar Hayssam, precum si avizarea favorabila a gratierii unor traficanti de droguri, condamnati la pedepse privative de libertate de peste 10 ani inchisoare, de catre presedintele Romaniei, prin contestarea deciziei instantelor de judecata;

- Atacarea constanta a Parlamentului si discreditarea activitatii legislative, desfasurata atat in tara, cat si in strainatate;

- Ignorarea repetata a indatoririi de a participa si sustine in comisii si in plenul Senatului Romaniei initiativele promovate. (Textul complet al Deciziei Senatului il puteti citi atasat la finalul articolului)

Anatomia favoritismului si coruptiei, in stilul Macovei

Monica Macovei, persoana care a pretins ca este un campion al luptei impotriva coruptiei, este, in realitate, un instigator al coruptiei. Ea nu lupta cu coruptia, pentru ca este parte a acesteia!

O cronica:

- 1940, vila din Intrarea Ioanid 3, sector 2, Bucuresti, a fost cumparata de dnul Petre P. Petrini, un avocat din Bucuresti;

- 1950, casa a fost nationalizata ilegal de catre regimul comunist, prin Decretul 92/1950. Tot in acea perioada, proprietarul casei, dnul Petrini, a fost exclus si din barou;

- Din 1972, vila a fost inchiriata tatalui Monicai Macovei, dnul Vasile Gherghescu;

- noiembrie 1995, Parlamentul Romaniei adopta Legea caselor nationalizate nr 112/1995, care permitea proprietarilor originari sa isi revendice casele ce le fusesera confiscate de catre regimul comunist;

- 25 iulie 1996, dna Ana Maria Petrini, fiica si mostenitoarea dlui Petrini, a cerut Primariei Bucuresti retrocedarea imobilului, notificand Primaria sa NU vanda casa;

- 26 octombrie 1996, in ciuda notificarii oficiale facute de proprietarul legal, dna Petrini, familia Monicai Macovei a cumparat casa;

- 8 februarie 2001, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 10/2001, care stabilea restituirea proprietatilor confiscate intre 1945 si 1989 de catre statul comunist;

- 2002, Tribunalul Bucuresti i-a recunoscut dnei Petrini, ca fiica si mostenitoare a dlui Petrini, deplina proprietate asupra imobilului (sentinta 1758).

- tatal Monicai Macovei, dnul Vasile Gherghescu, care locuia in acea vila, a declarat recurs la Curtea de Apel, si a pierdut, sentinta instantei inferioare fiind confirmata;

- decembrie 2004, Monica Macovei a fost numita ministru de Justitie;

- 23 septembrie 2005: Completul initial de judecatori, in recursul declarat de tatal lui Macovei, anume judecatorii Margareta Ionescu, Florin Costiniu si Vasile Culcea, au deschis sedinta de judecata. Dar, la cateva minute de la inceperea sedintei, cei trei judecatori au descoperit ca nu mai aveau dosarul, deoarece acesta fusese dat unui complet nou de judecatori, care se pronunta asupra aceluiasi caz, in acelasi moment, dar in alta sala de judecata! Curand s-a clarificat faptul ca, in urma presiunilor intense ale Monicai Macovei, Presedintele Sectiei Civile a Curtii Supreme de Justitie, judecatorul Danut Cornoiu, schimbase intreg completul de judecata. si facuse acest lucru cu doar cateva ore inaintea ultimului termen al recursului inaintat de tatal lui Macovei, si fara sa anunte completul initial de judecatori;

- 30 septembrie 2005, Curtea Suprema a publicat sentinta definitiva si irevocabila la recursul declarat de tatal Monicai Macovei, care era aceea de a-i oferi acestuia proprietatea asupra vilei – o decizie arbitrara, luata de un complet nou de judecatori, care fusese impus ilegal, in ultimul moment;

- 28 martie 2006, Consiliul Superior al Magistraturii l-a sanctionat pe judecatorul Danut Cornoiu, excluzand-ul din magistratura, datorita interventiei ilegale in procesul judiciar, pentru a favoriza „rezolvarea unei probleme personale a unei colege”;

Nota: Ulterior, Curtea Suprema a anulat decizia CSM, transformand-o in sanctiune disciplinara si financiara;

- 19 septembrie 2006, dna Ana Maria Petrini, fiica si mostenitoarea proprietarului real al vilei din Intrarea Ioanid, a cerut revizuirea deciziei Curtii Supreme;

- 5 aprilie 2007, Mandatul Monicai Macovei la conducerea Ministerului Justitiei ia sfarsit;

- 24 aprilie 2007, La doua saptamani de cand Monica Macovei nu mai conducea Ministerul Justitiei, si la sapte luni de cand dna Ana Maria Petrini ceruse revizuirea sentintei Curtii Supreme, aceasta a anulat sentinta initiala si a recunoscut proprietatea familiei Petrini asupra imobilului.>>

* Cititi aici Motiunea anti – Macovei din anul 2007 votata de zeci de senatori