Comisia Permanenta a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania sustine protestul barourilor fata de modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor – care la art. 76 prevede permiterea magistratilor cu peste 18 ani vechime de a profesa ca avocati fara sustinerea examenului de admitere in profesie – si apreciaza ca proiectul de modificare a Legilor Justitiei trateaza incorect profesia de avocat, acuzand Ministerul Justitiei ca prin modificarile aduse a creat privilegii magistratilor. In apelul pe care Lumeajustitiei.ro il prezinta integral, Comisia Permanenta a UNBR, condusa de avocatul Gheorghe Florea (foto stanga), precizeaza ca isi insuseste argumentele invocate de barourile din tara fata de modificarea adusa Legii nr.303/2004, despre care afirma ca imixtioneaza cu prevederile din Legea de organizare si exercitarea a profesiei de avocat si reflecta impactul real al reglementarilor propuse "cu consecinta distorsionarii grave a raporturilor dintre profesii".

UNBR arata in apelul adresat Ministerului Justitiei condus de Raluca Pruna (foto dreapta) ca proiectul de modificare a Legii nr.303/2004 este de fapt un proiect care reglementeaza o alta profesie, atat timp cat prevede modificari aduse si Legii avocaturii, fara a exista in prealabil o cooperare intre UNBR si MJ. In acest context, UNBR a subliniat ca "nu tine de domeniul carierei magistratilor dreptul de acces in profesia de avocat, fara examen, a unei categorii de judecatori si procurori identificate printr-un criteriu ales discretionar, acela al vechimii in profesie".

Comisia Permanenta a Uniunii a concluzionat in urma analizarii proiectelor de modificare a Legilor Justitiei ca propunerea de la art. 76 alin. (2) din Legea n. 303/2004 "nu este in concordanta cu exigentele statului de drept si nu este oportuna, deoarece creeaza, fara temei justificativ transparent, o categorie de juristi privilegiati, pe criterii ce tin de vechimea in profesie”.

Din acest motiv, Comisia Permanenta a UNBR solicita Ministerului Justitiei sa elimine propunerea de modificare a art. 76 alin. (2 ) din Legea nr. 303/2004 si sa modifice proiectul Legii nr. 303/2004 in asa fel incat acest sa fie adaptat exigentele reglementarilor in domeniu impuse de legislatia in vigoare.

Prezentam in continuare Apelul Comisiei permanente a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania adresat Ministerului Justitiei:

Comisia Permanenta a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania sustine pozitiile de protest ale barourilor (anexate prezentului Apel) fata de Proiectul de modificare a art. 76 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (afisat spre dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei) si protesteaza impotriva procedeului incorect prin care Proiectul trateaza accesul in profesia de avocat, ca un privilegiu al unei categorii de magistrati.

Proiectul de modificare a art. 76 alin. (2) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede: „Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat acestora cu o vechime de cel putin 18 de ani in aceste functii, care au fost eliberati din functie din motive neimputabile, au dreptul sa devina, fara examen, avocati, mediatori, notari publici sau executori judecatoresti.”

In elaborarea si adoptarea acestei propuneri legislative s-a incalcat grav principiul independentei si autonomiei profesiei de avocat, consacrat de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Independenta, autoreglementarea si autonomia profesiei de avocat sunt principii esentiale si fara echivoc, in orice stat democratic din lume. Scopul instituirii acestor principii este crearea unui cadru institutional, care sa garanteze apararea efectiva, prin avocat, a drepturilor fundamentale ale cetatenilor.

O consecinta fireasca a acestor principii este aceea ca primirea in profesia de avocat, stabilirea criteriilor de admitere in profesia de avocat pe baza de lege apartin domeniului de reglementare al legii speciale privind profesia de avocat si nu poate face abstractie de principiul cooperarii interinstitutionale a actorilor interesati in perfectionarea reglementarilor legale privind profesia de avocat, problema in care competenta exclusiva a organismului de autoreglementare, respectiv Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, este consacrata de documente internationale ce nu pot fi ignorate.

In tara noastra, primirea in profesia de avocat face obiectul unei legi speciale, respectiv Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care prevede fara echivoc, la art. 17 alin. (1), ca „Primirea in profesie se realizeaza numai in baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel putin anual si la nivel national, potrivit prezentei legi si Statutului profesiei de avocat”.

Modificarea acestor dispozitii legale este de atributul suveran al puterii legiuitoare, dar cooperarea interinstitutionala a organismelor profesionale interesate in respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, la baza caruia sta si cooperarea interinstitutionala loiala, impunea consultarea Corpului profesional al avocatilor, indiferent de nivelul la care se fac astfel de propuneri!

Corpul profesional al avocatilor a urmarit cu interes demersurile initiate de Consiliul Superior al Magistraturii, de organizatiile profesionale ale magistratilor, de magistrati in legatura cu accesul magistratilor in profesia de avocat, fara examen. O parte din aceste demersuri s-au intreprins in paralel cu efortul de conlucrare impus de adoptarea la 23 septembrie 2015 a documentului intitulat „Carta interprofesionala a judecatorilor, procurorilor si avocatilor romani”. „Dialogul profesional continuu … pe baza unor principii si valori etice comune…” prevazut de Carta nu a avut loc cu privire la elaborarea si finalizarea Proiectului de modificare a legilor justitiei.

Evolutia demersurilor initiate in scopul aratat in Proiectul de lege reflecta un procedeul ocult fata de profesia de avocat, incompatibil cu conlucrarea proclamata de Carta, iar ecourile demersului in spatiul public, in vara anului 2015, nu pot ramane indiferente Corpului de avocati! Initial, ele au fost puse pe seama „campaniei electorale” impuse de alegerea unui nou Consiliu Superior al Magistraturii. Ulterior, in conditiile in care toate institutiile sistemului judiciar au sustinut campania de denigrare publica a profesiei de avocat , care „si-ar atribui” „superimunitate” sau „privilegii” prin modificari legislative cu rol de garantii legale ale apararii prin avocat, bazata pe documente aprobate de institutiile de varf ale sistemului judiciar consultate de Ministerul Justitiei (documente postate pe site-urile Senatului Romaniei si al Camerei Deputatilor, in legatura cu Proiectul de modificare si completare a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat) realitatea a confirmat ca s-a adoptat o pozitie careia i-au fost si i-au ramas straine principiile dialogului pentru clarificari benefice pentru mersul sistemului judiciar! Atenuarea asperitatilor prin interventia publica a asociatiilor profesionale ale magistratilor, care au solicitat public demonstrarea „superimunitatilor” s-a dovedit ineficienta fata de pozitia institutiilor sistemului judiciar!

Propunerea Consiliului Superior al Magistraturii adoptata in sedinta Plenului din 3 martie 2015, inaintata Ministerului Justitiei in procedura de avizare a Proiectului de modificare si completare a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, recent adoptat de Parlamentul Romaniei a inclus propunerea de completare a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, cu o noua prevedere, art. 17 alin. (6), cu urmatorul cuprins: „Au dreptul sa devina avocati, la cerere si cu scutire de examen, judecatorii si procurorii cu o vechime de cel putin 18 ani in aceste functii, care au fost eliberati din functie din motive neimputabile”. Prin adresa nr. 13952/09.04.2015 Ministerul Justitiei a inaintat Guvernul Romaniei solicitarea de a sustine in Senatul Romaniei, in procedura legislativa privind dezbaterea Proiectului de modificare si completare a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, propunerea Consiliului Superior al Magistraturii privind completarea legii speciale privind profesia de avocat cu dispozitii normative exprese care sa permita accesul in profesia de avocat al magistratilor cu o vechime mai mare de 18 ani, dar si propunerea ca accesul fara examen in profesia de avocat sa fie permis magistratilor cu o vechime in profesie mai mare de 20 de ani, „…cu retinerea imediata a starii de incompatibilitate, atunci cand se impune, pana la eliberarea din functia de magistrat, ori dupa caz daca au fost ori sunt eliberati din functie din motive neimputabile”. Aceste dispozitii ar trebui sa vizeze si categoria de personal prevazuta la art. 87 alin.(1 ) din Legea nr. 303/2004. in procedura de dezbatere parlamentara a aceluiasi proiect, Guvernul Romaniei a inaintat Camerei Deputatilor propunerea de completare a Legii nr. 51/1995 prin preluarea propunerii Asociatiei Magistratilor din Romania, unita cu propunerea Consiliului Superior al Magistraturii .

In paralel, Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerile Comisiei nr. 1 a acestuia din 16.03.2015, 23.03.2015, 06.04.2015, 21.07.2015, a initiat modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata. S-a propus modificarea art. 33/1 alin.(2) din Legea nr. 303/2004 in sensul ca ”…avocatii cu o vechime in profesie de cel putin 18 ani …pot fi numiti fara concurs in functii vacante de judecator sau procuror la judecatorii sau parchetele care functioneaza pe langa acestea”. S-a declansat un protest national al judecatorilor si procurorilor care au subscris un „Memoriu de protest”, dat publicitatii, in care au dezavuat primirea in profesia de magistrat, fara examen, a avocatilor, cu argumentul esential ca propunerea afecteaza calitatea sistemului judiciar deoarece propunerea nu are in vedere „pregatirea adecvata” si „calificarea juridica”. Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si-a exprimat dezaprobarea fata de propunerea de primire in profesia de magistrat a avocatilor in conditii de reciprocitate, pe care a apreciat-o ca „inacceptabila”.

Comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii din 28 iulie 2015 a clarificat sensul propunerii de „reciprocitate” a accesului in profesiile in discutie cu scutire de examen pentru cei care se incadreaza in categoria identificata ca apartinand celor „…cu o vechime in profesie mai mare de 18 ani”, dar a precizat ca este vorba doar de o propunere adresata spre consultare magistratilor, urmand ca ulterior Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sa decida includerea propunerii in eventualul Proiect de modificare a Legilor justitiei.

Ulterior, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, s-a constituit la Ministerul Justitiei un grup de lucru din care au facut parte: reprezentanti ai magistratilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa instanta suprema, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, reprezentanti ai asociatiilor de magistrati (Asociatia Magistratilor din Romania, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Procurorilor din Romania), ai Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului National al Magistraturii si ai Ministerului Justitiei. In procesul de elaborare, proiectul a fost supus consultarii tuturor instantelor si parchetelor din tara.

Cu puterea faptelor se demonstreaza ca s-a apreciat incorect ca avocatii romani nu au indreptatirea legitima de a participa la perfectionarea legislatiei privind functionarea justitiei, tratata exclusiv ca o problema ce intereseaza „sistemul judiciar” desprins de relatiile acestuia cu avocatii!

S-a elaborat un Proiect de lege care reglementeaza o alta profesie, respectiv cea de magistrat. Proiectul include o derogare inadecvata de la normele unei profesii autoreglementate, ceea ce ca principiu este inadmisibil fara o cooperare institutionala necesara cu Uniunea nationala a Barourilor din Romania, conlucrare solicitata expres Ministrului Justitiei in sedinta de Consiliu al UNBR din 5 iunie 2016 , la care a participat.

Proiectul reia o propunere care a fost recent respinsa de Parlamentul Romaniei in procedura de aprobare a Proiectului de modificare si completare a Legii nr. 51/1995.

Procedeul denota o neintelegere ori o ignorare a principiului fundamental al autoreglementarii profesiei de avocat si a profesiilor liberale in general, a principiului conlucrarii interprofesionale oneste, transparente.

Asa cum prevede si Carta principiilor fundamentale ale avocatului european, principiul autoreglementarii garanteaza independenta profesionala a avocatilor fata de stat.

Potrivit Cartei, „Una din trasaturile caracteristice societatilor nedemocratice o constituie actiunea statului de a supune controlului, in mod deschis sau neafisat, profesia de avocat si activitatea avocatilor. Cele mai multe profesii juridice europene intrunesc o combinatie de reglementari de stat si o serie de autoreglementari. In multe cazuri, statele, recunoscand importanta principiilor de baza, au folosit legislatia ca sa le sustina… (…) fara garantia independentei este imposibil ca avocatul sa-si indeplineasca obligatiile si rolul sau juridic”.

Incercarea de a deroga de la legea pentru organizarea avocaturii, ca profesie autoreglementata, prin norme ce guverneaza profesia de magistrat, este echivalenta cu un control al statului asupra profesiei. Se creeaza un precedent periculos ce deschide calea libera pentru extinderea unor privilegii neconstitutionale si se incalca egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor cu privire la accesul intr-o profesie.

Competenta exclusiva a uniunilor profesionale de a fi consultate cu privire la primirea in profesie ori la recunoasterea calificarilor profesionale in acest scop este un drept incontestabil in legislatia europeana, ce nu a fost pus vreodata la indoiala.

DIRECTIVA 2005/36/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 7 septembrie 2005 privind recunoasterea calificarilor profesionale prevede: „Exercitarea profesiei poate, in statele membre, in conformitate cu tratatul, face obiectul unor obligatii juridice specifice, bazate pe legislatia nationala si reglementarile stabilite, in mod autonom, in acest cadru, de catre organismul profesional reprezentativ competent, care garanteaza si imbunatatesc gradul de profesionalism, calitatea serviciilor si confidentialitatea relatiilor cu clientul”.

Nici nu se pune problema ca altcineva, in afara organismului de autoreglementare, ar putea avea competente in recunoasterea calificarii, ori nu ar fi consultat transparent privind consacrarea prin lege a unor astfel de calificari!

Avizul Comitetului Economic si Social European pe tema „Rolul si viitorul profesiilor liberale in societatea civila europeana a anului 2020” (publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 226/10 din data de 16.07.2014) face precizari detaliate cu privire la importanta autonomiei profesiilor liberale in raport cu statul:

„Autonomia profesiilor liberale este rezultatul unui compromis intre libertatea individuala si ingerintele statului in ceea ce priveste exercitarea profesiei si dreptul statului de a stabili norme in acest sens. Reglementarea profesiilor liberale de catre membrii acestora impune dreptul lor la libertate in fata interventiilor statului si este in acelasi timp un garant al interesului general, spre binele beneficiarilor de servicii si al consumatorilor. (…)Autonomia profesiilor liberale reflecta principiul subsidiaritatii, conform caruia orice chestiune trebuie gestionata de catre nivelul cel mai potrivit. Membrii profesiilor liberale dispun de o expertiza specifica, fiind, prin urmare, instanta cea mai potrivita pentru administrarea si reglementarea profesiilor liberale”.

Argumentele invocate in Protestele Barourilor (atasate) reflecta impactul real, prezent si de perspectiva, al reglementarii propuse, cu consecinta distorsionarii grave a raporturilor dintre profesii, dintre profesii si societate in general, in conditiile in care activitatea de infaptuire zilnica a justitiei bazate pe lege implica o conlucrare profesionala corecta, pe baza de lege intre profesiile de judecator, procuror si avocat.

Comisia Permanenta a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania solicita Ministerului Justitiei sa adapteze Proiectul pus in dezbatere publica in raport cu exigentele reglementarilor in domeniu impuse de legislatia in vigoare si sa elimine propunerea de modificare a art. 76 alin. (2 ) din Legea nr. 303/2004!

Propunerea nu este in concordanta cu exigentele statului de drept si nu este oportuna, deoarece creeaza, fara temei justificativ transparent, o categorie de „juristi privilegiati”, pe criterii ce tin de „vechimea in profesie”, criteriu incompatibil cu cerintele moderne ale calitatii si integritatii si cu exigentele egalitatii in fata legii !

Nu tine de domeniul „carierei magistratilor” dreptul de acces in profesia de avocat, fara examen, a unei categorii de judecatori si procurori identificate printr-un criteriu ales discretionar, acela al „vechimii in profesie”!

av. dr. Gheorghe Florea

Presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania