Ne-a scris din nou vestita judecatoare Camelia Bogdan (foto), de la Curtea de Apel Bucuresti. Proaspat exclusa din magistratura dupa ce s-a descoperit ca, in timp ce judeca dosarul „Telepatia” a luat bani de la un SRL contractat de Ministerul Agriculturii, aceasta din urma institutie parte vatamata chiar in dosarul „Telepatia”, Camelia Bogdan ne-a trimis trei drepturi la replica. Vizat este inclusiv un articol vechi de aproape un an.

Fara a face vreun comentariu, prezentam in continuare cele trei drepturi la replica, lasandu-va pe dumneavoastra sa trageti singuri concluziile:

Dreptul la replica nr.1

„Referitor la articolul intitulat 'Cami a imbulinat-o', apreciez ca intreg articolul (care a fost publicat la data de 27 noiembrie 2016, la nu mai putin de 6 (sase) luni si 2 (doua) saptamani de la data pronuntarii hotararii judecatoresti de catre subsemnata – sentinta penala nr. 90/F din data de 11 mai 2016 a Curtii de Apel Bucuresti) si care poate fi accesat pe site-ul https://www.google.co.uk/webhp?sourceid=chrome-instant&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=cami+a+imbulinat-o este tendentios si se bazeaza exclusiv pe faptul ca Ministerul Public (Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism) a declarat apel impotriva hotararii pronuntate de subsemnata.

Domnul Jurnalist George Iulian Tarata, autorul articolului mentionat mai sus, a omis a preciza ca inca nu exista o hotarare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care sa se admita respectivul apel. Practic, simplul fapt ca Ministerul Public (altminteri vehement contestat de catre jurnalistul care a scris articolul) a declarat apel transforma hotararea judecatoreasca intr-un act nelegal, inainte de pronuntarea unei hotarari de catre instanta de control judiciar.

Apreciez ca acest articol nu face decat sa puna o nejustificata presiune asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie si, oricum, deontologic ar fi fost a se cere si punctul de vedere al subsemnatei.

Apreciez ca este nedeontologica citarea doar partiala a apelului declarat de catre Ministerul Public, existand riscul evident al scoaterii unei idei din context.

Nu in ultimul rand, apreciez ca si in cazul desfiintarii unei hotarari judecatoresti de catre instanta investita cu solutionarea caii de atac (ceea ce nu s-a intamplat, cel putin nu inca), folosirea unui asemenea limbaj denigrator incalca dreptul la imagine al magistratului care a pronuntat hotararea in fond.

Fara a pune in discutie dreptul jurnalistului de a informa opinia publica, apreciez in sensul ca se impunea o rezerva, cel putin pana dupa motivarea deciziei care va fi pronuntata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De o gravitate extrema constituie imprejurarea ca domnul jurnalist acrediteaza ideea potrivit careia sistemul roman de recuperare a produsului infractiunii nu cunoaste institutia confiscarii de la terti si institutia confiscarii fara condamnare.

Pe cale de consecinta, pentru o corecta informare a cititorului, apreciez ca se impunea publicarea in extenso pe site-ul publicatiei dumneavoastra a considerentelor avute in vedere de instanta la pronuntarea ordinelor de confiscare de la cei doi notari si a evidentierii urmatoarelor aspecte din cuprinsul considerentelor:

-obligatiile ce le incumba notarilor in materia prevenirii spalarii banilor,

-evocarea tipologiei de spalarea a banilor a falsului proces,

-standardele interne si internationale care permit confiscarea de la terti/confiscarea fara condamnare in procesul penal,

-intinderea investigatiei financiare obligatoriu a fi derulate in materia infractiunilor generatoare de profit;

-obligatiei organelor de urmarire penala de a aduce la indeplinire masurile asiguratorii dispuse de instanta.

-necesitatea verificarii la pronunatarea unui ordin de confiscare a produsului infractiunii a unei sume de bani purtatoare de TVA a realitatii/fictivitatii obligatiei de plata a TVA-ului

Nu in ultimul rand, se cuvine subliniat ca in cauza cei doi notari ale caror onorarii au fost confiscate pentru ca au mijlocit savarsirea faptelor de delapidare/spalare de bani deduse judecatii aveau posibilitatea sa conteste ordinele de sechestru si confiscare in baza art 409 alin 1 lit f C pr pen, prin introducerea apelului la ICCJ, cum de altfel au si procedat…pentru o corecta informare a publicului, se impunea a fi pusa in evidenta importanta respectarii standardelor de protectie consacrate de CEDO in materia recuperarii produsului infractiunii, in lumina carora tertii in posesia/detentia carora se afla produsul infractiunii se citeaza dupa luarea masurii asiguratorii, fiind lipsita de orice ratiune juridica citarea in prealabil unei persoane cu mentiunea ca i se va pune sechestru...de altfel, obligatia de citare dupa luarea masurii asiguratorii este evidentiata in standardele internationale.

Apreciez ca aprofundarea acestor aspecte ar fi fost posibila doar dupa consultarea sentintei penale nr. 90/F din data de 11 mai 2016 a Curtii de Apel Bucuresti, domnul jurnalist urmand, eventual, pentru explicarea considerentelor care au justificat confiscarea onorariului domnului notar Aurel Jean ANDREI pentru acordarea unor consultatii in scheme infractionale sa solicite si emiterea unei adrese la ICCJ pentru a i se incuviinta fotocopierea si transmiterea unor copii ale inscrisurilor aflate la vol.9 si 10 instanta (in hotarare retinandu-se ca in data de 19.04.2016 au fost atasate la dosar, in original, ca urmare a aducerii la indeplinire a dispozitiei de ridicare de obiecte si inscrisuri de la BNP Mone Olga Gabriela si Andrei Aurel Jean date de instanta in data de 14.03.2016 (masura executorie, ce ar fi urmat sa fie adusa de indeplinire de indata, independent de formularea de catre BNP MONE OLGA GABRIELA ŞI ANDREI AUREL JEAN a unei contestatii impotriva procedeului probator de ridicare de obiecte si inscrisuri) contractul de dare in plata incheiat in data de 12.12.2008 intre S C Breezer INTERNATIONAL SRL si S C SPECTRUM INTERNATIONAL MANAGEMENT SRL si toate actele si verificarile care au stat la baza autentificarii conventiei de dare in plata din 12.12.2008 (vol.9 instanta) precum si conventia cu privire la constituirea unui drept de superficie in favoarea SC Rom Tel Distribution SRL autentificata prin incheierea de autentificare nr. 1243/22 mai 2009 de catre BNP Mone Olga si Andrei Aurel Jean precum si toate actele şi verificarile care au stat la baza autentificarii acestei conventii (vol.10 instanta) de unde rezulta ca...„

Cititi aici continuarea dreptului la replica nr. 1

Dreptul la replica nr. 2

„Referitor la articolul aparut in publicatia Lumea Justitiei, in data de 16 mai 2016, si intitulat Confiscare speciala in dusmanie, va aduc la cunostinta faptul ca articolul este tendentios, speculand o relatie tensionata a subsemnatei cu presedinta Tribunalului Bucuresti – Laura Andrei.

In acest caz ar fi trebuit sa se manifeste o rezerva din partea jurnalistului care a scris articolul, cel putin pana la ramanerea definitiva a hotararii instantei de control judiciar – Inalta Curte de Casatie si Justitie, instanta investita cu solutionarea apelului.

Apreciez ca ar fi fost deontologic, din punct de vedere al jurnalistului care a scris articolul, sa fiu contactata in vederea exprimarii punctului de vedere asupra celor relatate, fapt care nu s-a intamplat.

O corecta informare a opiniei publice implica prezentarea tuturor punctelor de vedere: or, acest articol nu urmareste decat denigrarea subsemnatei.

In fapt, prin acest articol sunt evocate aspecte care sunt de natura sa inoculeze impresia cititorilor ca nu manifest profesionalismul necesar in cadrul derularii relatiilor interumane specifice de la locul de munca conjunct cu acreditarea ideii ca imi indeplinesc cu rea-credinta obligatiile de incunostintare a organelor de urmarire penala atunci cand sesizez unele indicii de savarsire a unor potentiale infractiuni.

Or, sesizarea organelor de urmarire penala fost fundamentata, in esenta, pe urmatoarele chestiuni de fapt:

Intrucat prin decizia penala nr.888/A/05.08.2014 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a II-a penala, Curtea de Apel Bucuresti a desemnat ca organ de supraveghere a etapei de indisponibilizare in vederea recuperarii produsului infractiunii Directia Nationala Anticoruptie, s-a apreciat ca urmeaza a se comunica si acestei institutii, cu rugamintea de a aprecia, avand in vedere ca intruneste elementele constitutive a infractiunilor de abuz in serviciu/favorizarea infractorului fapta organului delegat cu punerea in executare a ordinului de confiscare a unei sume de bani si a indisponibilizarii tuturor bunurilor mobile si imobile apartinand unor persoane (inclusiv asupra conturilor si activelor societaiilor comerciale in care acestia figureaza ca imputerniciii, beneficiari reali, asociati sau administratori, situate in tara sau in strainatate, si ale altor persoane in posesia carora exista bunuri cu privire la care exista presupunerea rezonabila ca provin din faptele penale deduse judecatii, cu evidentierea tuturor actelor de dispozitie efectuate asupra acestora care se vor identifica in cursul procedurii de indeplinire a masurilor asiguratorii/ordinului de confiscare) de a refuza sa intocmeasca comisia rogatorie avand ca obiect identificarea si indisponibilizarea bunurilor pana la concurenta ordinului de confiscare, daca se cuvin efectuate verificari pentru aducerea la indeplinire, in integralitate, atat a sumelor confiscate, cat si a sumelor acordate partii civile, cu titlu de recuperare a prejudiciului”.

Cititi aici continuarea dreptului la replica nr. 2

Dreptul la replica nr. 3

„Referitor la articolul Ura si la gara, aparut in publicatia Lumea Justitiei in data de 8 februarie 2017, apreciez ca mi se aduce o grava atingere dreptului la imagine, inducandu-se in eroare si opinia publica, dupa cum voi demonstra.

Se face mentiunea ca 'Au aparut deja opinii ale unor experti care afirma ca fata de hotararea CSM de excludere din magistratura s-au creat premisele deschiderii unui dosar de luare de mita judecatoarei Camelia Bogdan'.

Trecand peste faptul ca ar fi fost datoria jurnalistului sa nominalizeze acei experti (acest fapt nu s-a petrecut, ceea ce ridica serioase semne de intrebare asupra bunei credinte a autorului articolului) ma intreb retoric: daca hotararea CSM prin care am fost exclusa din magistratura a fost pronuntata in data de 8 februarie 2017, iar articolul a fost publicat la foarte putin timp dupa pronuntarea acesteia, cand a mai avut timp autorul articolului sa asculte opiniile expertilor?

Practic, s-a urmarit inducerea in eroare a opiniei publice si denigrarea in continuare a subsemnatei deoarece jurnalistul nu s-a multumit numai sa comenteze aspecte care tin de materia raspunderii disciplinare, ci a inventat un caz sui generis de luare de mita, cu un inculpat de serviciu – judecatorul Camelia Bogdan.

Daca si in materia raspunderii disciplinare, datoria jurnalistica impunea ca cel putin pana la data publicarii hotararii sa nu se faca anumite comentarii, in materia raspunderii penale apreciez ca s-a depasit cu mult limita dreptului de a exagera.

Or, domnii jurnalisti au mai fost atentionati in trecut de catre Plenul CSM, conform comunicatului de presa publicat pe site-ul www.csm1909.ro in data de 26 august 2016, act oficial al CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ca magistratii romani pot fi experti in programe cu finantare externa pentru justitie; se observa asadar ca domnii jurnalisti au abdicat de la misiunea de a informa in mod corect opinia publica, asupra standardelor oficiale ale CSM in materia inexistentei vreunei incompatibilitati care s-ar putea retine in sarcina magistratilor care cumuleaza calitatea de expert in proiecte cu finantare externa, desi erau in posesia informatiilor puse la dispozitie de catre Inspectia Judiciara, conform carora am fost deferita Sectiei pentru judecatori doar pentru o potentiala incompatibilitate constand in diseminarea unor cunostinte in afara mediului universitar/INM/SNG, in calitate de expert in programe cu finantare externa pentru justitie”.

Foto: Agerpres