Continua scandalul din jurul unei hotarari date de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in anul 2000, dar pentru care actualul primar Nicusor Dan (foto 1) se bate la baioneta, inclusiv in instanta. Iar indarjirea s-a dovedit atat de mare, incat edilul a mers personal la Tribunalul Bucuresti, chiar in timpul orelor de program, cand in mod normal Nicusor ar fi trebuit sa se afle la birou – cu atat mai mult cu cat primaria are consilieri juridici care s-o reprezinte in litigii.

Ne referim la HCGMB nr. 279/2000, prin care Consiliul General a aprobat infiintarea a 98 de zone construite protejate. O hotarare care face obiectul a cel putin doua dosare in care Asociatia Lexcivica solicita Tribunalului Bucuresti anularea ei. Intr-una dintre cauze, primarul Nicusor Dan s-a dus personal in sala de judecata (click aici pentru a citi), iar in celalalt dosar a aparut suspiciunea ca Primaria Generala ar fi depus documente falsificate in instanta (click aici pentru a citi).

Revenind in prezent: zilele trecute, prefectul Bucurestilor Toni Grebla l-a somat pe primarul general Nicusor Dan ca pana luni, 6 februarie 2023, sa prezinte intreaga documentatie in baza careia a fost adoptata Hotararea 279/20000. Nu de alta, dar exista numeroase suspiciuni de nelegalitate la nivelul acelei documentatii. In acelasi context, Grebla i-a pus in vedere lui Dan ca daca nu va respecta termenul-limita de 6 februarie, Prefectura va ataca in contencios respectiva hotarare de Consiliu General.

In replica, duminica, 5 februarie 2023, Nicusor Dan a organizat o conferinta de presa in care a dat de inteles ca prefectul apara interesele speculatorilor imobiliari. Si nu doar prefectul, ci si Inspectoratul de Stat in Constructii (vezi video).

In schimb, intr-o declaratie oferita pentru Gandul.ro, inspectorul general al ISC, Paul Racovita (foto 2), a demontat punct cu punct alegatiile edilului. Dupa cum veti vedea, Racovita mentioneaza inclusiv sentinta prin care judecatoarea Adina Ghita de la Tribunalul Bucuresti (promovata intre timp la Curtea de Apel Bucuresti) a stabilit ca Asociatia Salvati Bucurestiul – ONG infiintat de Nicusor Dan inainte de a deveni primar – a fortat blocarea construirii unor blocuri in locul fostelor sere din Sectorul 4, cu incalcarea dreptului la proprietate privata. Aceasta sentinta a ramas definitiva la CAB (click aici pentru a citi).

Redam intreaga contraargumentatie a lui Paul Racovita:

„PUNCT DE VEDERE FATA DE AFIRMATIILE PRIMARULUI GENERAL:

Actiunea de suspendare a documentatiei de urbanism „Plan de urbanism zonal zone construite protejate (PUCZCP)” ar conduce la disparitia regimului de protectie a zonelor istorice

Nimic mai fals.

Astfel, in cazul lipsirii de efecte a planurilor urbanistice zonale adoptate in temeiul HCGMB nr. 279/2000, emiterea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire/desfiintare, solicitate in ceea ce priveste imobilele aflate in sfera de reglementare a acestor documentatii de urbanism, va fi realizata prin raportare la prevederile Planului Urbanistic General.

In acest sens, se impune sa amintim faptul ca Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti include urmatoarele unitati teritoriale de referinta:

“CP – subzona centrala situata in limitele zonei de protectie a valorilor istorice si arhitectural urbanistice;

L1b – locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate in interiorul perimetrelor de protectie;

L2b – locuinte individuale si colective mici realizate pe baza unor lotizari urbane anterioare cu P – P+2 niveluri situate in zone protejate;

L3b – subzona locuintelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri formand ansambluri preponderent rezidentiale situate in zona protejata;

M1 – subzona mixta situata in zona protejata;”

Asadar, zonele construite protejate au fost instituite prin Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti, astfel incat, in cazul lipsirii de efecte a HCGMB nr. 279/2000, gradul de protectie conferit imobilelor aflate, in prezent, in sfera de reglementare a planurilor urbanistice zonale aprobate in temeiul hotararii anterior mentionate, nu va fi inlaturat.

Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG stabileste, in ceea ce priveste unitatile teritoriale de referinta (mai sus mentionate) avand rolul de a reglementa zonele construite protejate: functiuni, conditionari, indicatori urbanistici, astfel incat procesul de autorizare a lucrarilor de construire/desfiintare va putea fi realizat prin raportare la incadrarea urbanistica dispusa imobilelor in cauza, potrivit Planului Urbanistic General.

Mai mult, amintim faptul ca lipsirea de efecte a HCGMB nr. 279/2000 nu va avea niciun impact asupra imobilelor clasate drept monumente istorice. Astfel, se impune sa mentionam faptul ca procesul de clasare a monumentelor istorice este reglementat potrivit Normei metodologice de clasare si inventariere a monumentelor istorice din 18.04.2008 (Parte integranta din Ordinul 2260/2008). In consecinta, calitatea de monument istoric nu poate fi dispusa in temeiul unei documentatii de urbanism de tip PUZ (lista cuprinzand imobilele clasate drept monumente istorice fiind aprobata in temeiul unui Ordin aprobat de Ministrul Culturii).

De asemenea, conditiile de executare a lucrarilor de construire, propuse a fi realizate asupra monumentelor istorice sunt prevazute in cuprinsul Legii nr. 50/1991 si a Legii nr. 422/2001, astfel incat lipsirea de efecte a HCGMB nr. 279/2000 nu va permite efectuarea unor interventii care pot pune in pericol constructiile clasate si nu va inlatura calitatea de “monument istoric”, atribuita imobilelor care fac obiectul Listei monumentelor istorice, actualizata, si a monumentelor istorice disparute din 08.07.2004 (parte integranta din Ordinul 2314/2004).

Afirmatia dlui primar general nu se sustine.

Actiunea de suspendare a documentatiei de urbanism „Plan de urbanism zonal zone construite protejate (PUCZCP)” ar conduce la reluarea procedurilor de autorizare

Nimic mai fals.

Legea 350/2001 art.56 alin(5)

(5) Valabilitatea prevederilor documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism se extinde de drept pentru acele investitii care au inceput in timpul perioadei de valabilitate, pana la finalizarea acestora, in urmatoarele situatii:

a) daca in timpul perioadei de valabilitate a fost inceputa, in conditiile legii, procedura de autorizare a executarii lucrarilor de construire/desfiintare;

b) daca a fost demarata punerea in aplicare a reglementarilor privind circulatia juridica a terenurilor, stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan sau delimitarea zonelor afectate de servituti publice;

c) daca au fost initiate obiective de investitii de modernizare si/sau dezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare.

Legea 50/1991 art.2

(21) Procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii incepe odata cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism in scopul obtinerii, ca act final, a autorizatiei de construire si cuprinde urmatoarele etape:

a) emiterea certificatului de urbanism;

b) emiterea punctului de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului pentru investitiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;

c) notificarea de catre solicitant a autoritatii administratiei publice competente cu privire la mentinerea solicitarii de obtinere, ca act final, a autorizatiei de construire, pentru investitiile la care autoritatea competenta pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii impactului asupra mediului si a emis indrumarul conform legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului;

d) emiterea avizelor si acordurilor, precum si a actului administrativ al autoritatii pentru protectia mediului competente privind investitiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului;

e) elaborarea documentatiei tehnice necesare pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, denumita in continuare documentatie tehnica – D.T.;

f) depunerea documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice competente;

g) emiterea autorizatiei de construire.

Afirmatia dlui primar general nu se sustine.

Actiunea de suspendare a documentatiei de urbanism Plan de urbanism zonal zone construite protejate PUCZCP ar conduce la posibilitatea edificarii de blocuri intre case

Nimic mai fals.

In conformitate cu prevederile Planului urbanistic general al Municipiului Bucuresti:

L1b – locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate in interiorul perimetrelor de protectie, cu regim de construire continuu (insiruit) sau discontinuu (cuplat, izolat); acest tip de locuinte constituie o ilustrare a evolutiei localitatii si a rezonantei la fenomenele arhitecturii europene din secolele XIX si XX;

L1b – orice interventii in zona protejata se vor aviza in conditiile legii.

L1a + L1b + L1c – POT maxim = 45%

L1a + L1b+ L1c – CUT maxim pentru inaltimi P+1 = 0,9 mp. ADC/mp. teren – CUT maxim pentru inaltimi P+2 = 1,3 mp. ADC/mp. Teren

L1a + L1b + L1c + L1d + L1e – in cazul mansardelor, se admite o depasire a CUT proportional cu suplimentarea ADC cu maxim 0.6 din AC.

L2b – locuinte individuale si colective mici realizate pe baza unor lotizari urbane anterioare cu P – P+2 niveluri situate in zone protejate;

L2b – orice modificare a volumetriei si arhitecturii fatadelor va necesita justificari suplimentare pentru integrarea in caracterul zonei si va avea avize de specialitate conform legii.

L2a + L2b – inaltimea maxima a cladirii masurata de la nivelul terenului la cornisa va respecta inaltimea maxima prevazuta prin proiectul initial al lotizarii; – se admite mansardarea cladirilor existente avand cu sarpanta cu panta de 45 grade, cu o suprafata de maxim 60% din aria construita la sol a cladirii;

L2b – in cazul unor parcelari protejate se va respecta POT initial al lotizarii, fara a se lua in calcul extinderea ariei construite admise de maxim 12,0 mp. pentru ameliorarea dotarii cu incaperi sanitare

L2b – in cazul unor parcelari protejate se va respecta CUT initial al lotizarii, fara a se lua in calcul extinderea ariei construite admise de maxim 12,0 mp. pentru ameliorarea dotarii cu incaperi sanitare

L3b – subzona locuintelor colective medii cu P+3 – P+5 niveluri formand ansambluri preponderent rezidentiale situate in zona protejata.

L3b – Pentru noile ansambluri rezidentiale situate in extinderea intravilanului se vor realiza operatiuni urbanistice pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale cu urmatoarele recomandari:

(1) operatiunile sa se realizeze in parteneriat public-privat, sectorului public revenindu-i responsabilitati privind operatiunile funciare prealabile, lucrarile principale de infrastructura, echipamentele publice, locuintele sociale si amenajarile plantate publice precum si garantarea calitatii generale a operatiunii in care intra bani publici;

(2) marimea unei operatiuni sa nu depaseasca un numar de maxim 1.000 locuinte;

(3) locuintele sociale sa fie integrate intr-o pondere de maxim 20% in orice operatiune de construire a locuintelor.

L3b – in toate cazurile, justificarea inaltimii cladirilor se va face in raport cu monumentele situate in limita distantei de 100 metri ;

– in cazul volumelor situate pe colt, la racordarea intre strazi avand regim diferit de inaltime, daca diferenta este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara pe intreaga parcela;

– daca regimul difera cu doua sau mai multe niveluri se va realiza o descrestere in trepte, primul tronson prelungind inaltimea cladirii de pe strada principala pe o lungime minima egala cu distanta dintre aliniamente;

– se admite depasirea cu maxim doua niveluri numai cu conditia ca acestea sa fie retrase in interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acesta, la 45 grade.

PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) L3a + L3b – POT maxim P+3-4 = 30% POT maxim pentru enclave de lotizari existente mentinute = 45%

COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) L3a + L3b – CUT maxim P+3-4 = 1,0 CUT maxim pentru enclave de lotizari existente mentinute = 1,3.

CONCLUZIE: Cum sa faci blocuri in zonele de case cand limitarile sunt dispuse in mod expres prin insusi regulamentul local de urbanism aferent PUGMB? Incadrarea in unitatile teritoriale de referinta mai sus amintite confirma faptul ca zonele construite protejate au fost stabilite prin regulamentul de urbanism aferent PUG, astfel incat lipsirea de efecte a HCGMB nr. 279/2000 nu va desfiinta zonele construite protejate.

Afirmatia dlui primar general nu se sustine.

Actiunea de suspendare a documentatiei de urbanism „Plan de urbanism zonal zone construite protejate (PUCZCP)” ar conduce la posibilitatea edificarii de blocuri pe suprafete verzi

Nimic mai fals.

Astfel, amintim faptul ca documentatia de urbanism mai sus amintita (PUZ aprobat in temeiul HCGMB nr. 279/2000) nu a avut ca obiect modificarea incadrarii urbanistice aplicabile imobilelor prin includerea acestora intr-o unitate teritoriala de referinta specifica spatiilor verzi (V1-V8 sau A4).

In aceste conditii, intrebuintarea culorii verzi pentru a delimita terenuri situate in Bucuresti nu poate avea drept consecinta schimbarea incadrarii urbanistice a acestora.

Potrivit dispozitiilor art. 18, alin. (9) din Legea nr. 24/2007:

Art. 18

(9) Terenurile inscrise in cartea funciara ca fiind in categoria curti-constructii, terenuri ce se afla in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spatii verzi, in sensul legii, decat dupa indeplinirea procedurii de expropriere conform legislatiei in domeniu.

In aceste conditii, incadrarea terenurilor in categoria spatiilor verzi (respectiv includerea acestora intr-o unitate teritoriala de referinta specifica spatiilor verzi: V1-V8 sau A4) ar putea fi realizata exclusiv prin indeplinirea prealabila a unei proceduri de expropriere, demers initiat si finalizat in conformitate cu legislatia din domeniu.

In sprijinul celor mentionate in cuprinsul paragrafelor de mai sus, amintim dispozitiile Sentintei Civile nr. 3675/2020, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal in Dosarul nr. 43850/3/2018, potrivit carora:

“…conform textelor legale citate, pentru ca o suprafata de teren sa fie considerata legal avand categoria sere nu este suficienta inscrierea sa in acest fel in anul 2000 art. 18 al. 4 din Legea nr. 24/2007 statuand ca este interzisa schimbarea destinatiei, reducerea suprafetelor ori stramutarea spatiilor verzi asa cum sunt ele definite de prezenta lege. Legea nr. 24/2007 este dreptul comun in materia spatiilor verzi, aceasta definind conditiile necesare pentru ca un teren sa fie incadrat in aceasta categorie si stabilind sensul termenilor din acest domeniu, atat pentru legea respectiva, cat si pentru alte reglementari conexe. Ca urmare, pentru ca un teren sa fie considerat ca fiind o categorie de spatiu verde este necesara nu doar prevederea sa ca atare in PUG 2000, ci si parcurgerea etapelor prevazute de art. 16-18. din Legea nr. 24/2007 si anume, exproprierea sa si inscrierea sa in Registrul spatiilor verzi, numai in acest fel dobandind protectia prevazuta de art. 71 din OUG nr. 196/2005.

In absenta exproprierii si inventarierii lor ca “spatii verzi” nu este posibila impunerea acestui regim asupra acestor terenuri. In caz contrar s-ar incalca, pe langa art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, si prevederile art. 18, alin. 9 din Legea nr. 24/2007 potrivit cu care terenurile ce se afla in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice nu pot fi inventariate sau declarate ca spatii verzi, in sensul legii, decat dupa indeplinirea procedurii de expropriere conform legislatiei in domeniu.

Or, in speta, toate aceste suprafete de teren sunt proprietate privata si fata de ele nu s-a realizat procedura de expropriere”.

Mai mult, in speta mai sus amintita, instanta se pronunta inclusiv in favoarea legalitatii modificarii incadrarii urbanistice a imobilelor care fac obiectul unui drept de proprietate privata, incadrate in categoria “curti constructii”, chiar si in eventualitatea in care acestea sunt incluse, potrivit Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti, in categoria “sere” (imobilele avand destinatia de sere fiind incadrate, potrivit Legii nr. 24/2006, in categoria spatiilor verzi):

„Totodata, prin Planul Urbanistic Zonal se pot stabili reglementari noi cu privire la: regimul de construire, functiunea zonei, inaltimea maxima admisa, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea cladirilor fata de aliniament si distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) fiind documentul urbanistic ce cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la organizarea retelei stradale, organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane, modul de utilizare a ternurilor, dezvoltarea infrastructurii edilitare, statutul juridic si circulatia terenurilor, protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protective ale acestora”.

Afirmatia dlui primar general cum ca ISC a concluzionat catre Prefectura Municipiului Bucuresti ilegalitatea documentatiei de urbanism „Plan de urbanism zonal zone construite protejate (PUCZCP)”

Nimic mai fals.

ISC a concluzionat ca exista incalcari grave ale legii in ceea ce priveste procedura de avizare si aprobare a documentatiei de urbanism „Plan de urbanism zonal zone construite protejate (PUCZCP)”. Ilegalitatea nu o poate stabili nici ISC, nici macar Prefectura Municipiului Bucuresti. Este exclusiv apanajul JUSTITIEI.

Afirmatia dlui primar general cum ca ISC a aplicat 23 de ani documentatia de urbanism „Plan de urbanism zonal zone construite protejate (PUCZCP)”

Nimic mai fals.

Inspectoratul de Stat in Constructii este organizat, potrivit O.G. nr. 63/2001, ca institutie publica ce are ca obiect principal de activitate exercitarea, potrivit legii, a controlului de stat cu privire la respectarea disciplinei in urbanism si a regimului de autorizare a constructiilor, precum si aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii in constructii.

I.S.C. nu are atributii in aplicarea documentatiilor de urbanism sau a altor acte emise de autoritatile competente in domeniu, potrivit legii, ci are atributii de verificare a acestor documentatii. Singurele institutii care au aplicat sau trebuiau sa aplice H.C.G.M.B. nr. 279/2000 sunt Primaria Municipiului Bucuresti si Primarul General al Municipiului Bucuresti in calitate de autoritati competente, potrivit legii, in emiterea autorizatiilor de construire.

Afirmatia dlui primar general nu se sustine.

Afirmatia dlui primar general cum ca Prefectura Municipiului Bucuresti poate ataca in instanta de contencios administrativ hotararile de aprobare a documentatiilor de urbanism doar in baza unui control tehnic efectuat de ISC

Nimic mai fals.

Legea nr. 50/1991 prevede, la art. 12 alin. (1), ca „Autorizatiile de construire sau de desfiintare, emise cu incalcarea prevederilor legale, pot fi anulate de catre instantele de contencios administrativ, potrivit legii, ca urmare a introducerii actiunii de catre prefect, in urma activitatii de control a Inspectoratului de Stat in Constructii – I.S.C”.. Textul legal este limpede si este de stricta interpretare. Numai autorizatiile de construire sau desfiintare pot fi atacate in instanta de catre prefect in urma activitatii de control a I.S.C. Prevederea legala nu se poate extinde si la hotararile de aprobare a documentatiilor de urbanism, care au un alt regim juridic.

Prin O.U.G. nr. 7/2011 a fost introdus in Legea nr. 350/2001 articolul 562 care prevedea ca: „Anularea hotararilor de aprobare a documentatiilor de urbanism emise cu incalcarea prevederilor legale se cere, in conditiile legii, de prefect, in urma controlului de legalitate sau la sesizarea inspectorului general al Inspectoratului de Stat in Constructii, a arhitectului-sef al judetului sau a autoritatilor centrale de specialitate, in termenele prevazute de lege”. Acest articol a fost in vigoare, insa, pentru o perioada de aproximativ 2 ani si 5 luni (11.02.2011 – 13.07.2013), intrucat Legea nr. 190/2013 de aprobare a O.U.G. nr. 7/2011 a abrogat articolul 562.

De la intrarea in vigoare a Legii nr. 190/2013, anularea hotararilor de aprobare a documentatiilor de urbanism se supune regulilor procedurale stabilite prin Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Astfel, art. 3 din Legea nr. 554/2004 prevede la alin. (1) ca „prefectul poate ataca direct in fata instantei de contencios administrativ actele emise de autoritatile administratiei publice locale, daca le considera nelegale…” Hotararile de aprobare a documentatiilor de urbanism sunt, in esenta, hotarari ale consiliului local (Consiliul General la Municipiului Bucuresti), incadrandu-se in prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Afirmatia dlui primar general nu se sustine.

Afirmatia dlui primar general referitoare la intalnirea convocata de dl. ministru la sediul MDLPA

Scurt istoric:

Prin adresa nr. 163050/01.10.2022, inregistrata la I.S.C. sub nr. 40064/03.11.2022, Primarul General a solicitat verificarea legalitatii PUZ Strada Primaverii nr. 1 aprobat prin HCGMB nr. 713/18.12.2019, precizand in cuprinsul adresei ca „potrivit documentatiei de urbanism aprobata prin HCGMB 279/2000 (PUZ Zone Construite Protejate), imobilul din Str. Primaverii nr. 1 se afla in Zona protejata nr. 55 Parcelarea Dorobanti 2, grad de protectie maxim si este reprezentat in plansa anexa drept spatiu verde amenajat…”.

Fiind vorba, asadar, de o zona protejata, I.S.C. a solicitat Primariei Municipiului Bucuresti, prin adresa nr. 40390/08.11.2022, sa ii fie inaintate in copii certificate „conform cu originalul”:

– H.C.G.M.B. nr. 279/2000 privind aprobarea unor planuri urbanistice zonale;

– continutul documentatiilor prevazute in anexele H.C.G.M.B. nr. 279/2000, respectiv parti scrise, parti desenate si Regulamentele locale de urbanism aferente.

Prin adresa nr. 168822/15.11.2022, inregistrata la I.S.C. sub nr. 42292/23.11.2022, Primaria Municipiului Bucuresti a comunicat doar H.C.G.M.B. nr. 279/21.12.2000 insotita de intreaga documentatia anexa. Prin aceeasi adresa, s-a comunicat faptul ca „arhiva Primariei Municipiului Bucuresti nu detine documentatia P.U.Z. – Zone Construite Protejate, regulamentul si avizele”.

Situatia a fost semnalata MDLPA, iar, pentru lamurirea acestei situatii ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, domnul Cseke Attila, a convocat in data de 21.12.2022 o intalnire cu Primarul General al Municipiului Bucuresti, Prefectul Capitalei si Inspectorul General al I.S.C. In cadrul acestei intalniri, nu s-au discutat aspectele relatate de Primarul General in conferinta de presa din 05.02.2023, ci s-a expus situatia de fapt relatata anterior, iar Primarul General si-a luat angajamentul ca, in cateva zile, sa comunice toate documentele in copii certificate „conform cu originalul” solicitate de I.S.C. in vederea exercitarii atributiilor legale si ca aceste documente sa fie postate pe pagina web a Primariei Municipiului Bucuresti asumate prin semnatura persoanelor responsabile. Pana in prezent nu au fost comunicate I.S.C. documentele solicitate.

In speranta ca aceste clarificari vor raspunde interesului public evident, ISC isi va preciza punctul de vedere ori de cate ori situatia o va cere. ISC isi bazeaza intreaga activitate in conformitate cu prevederile legale in vigoare si isi va argumenta toate actiunile intreprinse”.