Noi propuneri de amendamente au fost facute la proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor, care, conform ar urma sa fie finalizat si trimis in Parlament de Guvernul condus de Marcel Ciolacu (foto) in urmatoarele zile. Sunt propuneri de amendamente formulate in urma discutiilor care au avut loc in 28 septembrie 2023, intre reprezentantii Ministerului Muncii, Ministerului Justitiei si Casei Nationale de Pensii. Evident, nici acest document (atasat integral la finalul articolului - vezi facsimil) nu este asumat oficial de catre Guvern, dar el circula de cateva zile printre magistrati.

Astfel, amendamentele propun modificarea modului de calcul al pensiei, in sensul ca pensiile de serviciu (gresit denumite pensii speciale) sa se stabileasca raportat la media indemnizatiilor si sporurilor din ultimele 48 de luni (patru ani) de activitate.

Iata propunerea:

„Art.211 - (1) Judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel putin 25 de ani realizata numai in aceste functii, se pot pensiona la implinirea varstei de pensionare de 60 de ani si pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si a sporurilor avute din ultimele 48 luni de activitate inainte de data pensionarii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii”.

De asemenea, amendamentele propuse stabilesc o esalonare noua a perioadei de cel mult cinci ani in alte profesii juridice care sa fie luata in calcul la vechimea de 25 de ani necesara pentru ca judecatorii si procurorii sa se poata pensiona. Practic, vechimea de cinci ani se va lua in calcul in perioada 2024-2031, urmand ca apoi ea sa scada treptat astfel incat in 2061 sa nu fie valorificata decat vechimea de 25 de ani efectiv in magistratura.

Iata propunerea:

„Art. II - Pentru personalul prevazut la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 aflat in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru care conditia de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu se determina, potrivit legii anterioare, prin luarea in considerare si a vechimii in functiile de judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, in calculul vechimii de cel putin 25 de ani se ia in considerare si o perioada de cel mult 5 ani de vechime in acele functii, esalonat, dupa cum urmeaza:

a) in perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2031, poate fi valorificata o vechime de cel mult 5 ani in aceste functii;

b) in perioada 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2039 poate fi valorificata o vechime de cel mult 4 ani in aceste functii;

c) in perioada 1 ianuarie 2040-31 decembrie 2047 poate fi valorificata o vechime de cel mult 3 ani in aceste functii;

d) in perioada 1 ianuarie 2048-31 decembrie 2054 poate fi valorificata o vechime de cel mult 2 ani in aceste functii;

e) in perioada 1 ianuarie 2055-31 decembrie 2061 poate fi valorificata o vechime de cel mult 1 an in aceste functii.

Art. III. - Incepand cu 1 ianuarie 2024, prin exceptie de la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, precum si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1) se pot pensiona si beneficia de pensia de serviciu daca indeplinesc conditia de vechime de minimum 25 de ani realizata numai in aceste functii, precum si conditia de varsta de minimum 47 de ani si 4 luni. Aceasta varsta de pensionare creste cu cate 4 luni in fiecare an calendaristic, pana la atingerea varstei de pensionare de 60 de ani prevazuta la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2004”.

In ceea ce priveste impozitarea pensiilor magistratilor, se vor introduce doua impozite: unul de 15%, altul de 20%, in functie de valoarea partii necontributive din pensia de serviciu.

Iata propunerile:

“Art. XV. – Articolul 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 101 – (1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuarii platii pensiei, de a-l retine si de a-l plati la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul retinut este impozit final.

(2) Impozitul lunar se determina de fiecare platitor de venit din pensii astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicarii principiului contributivitatii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplica o cota de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensiile care au atat componenta contributiva, cat si componenta necontributiva, pentru intreaga parte contributiva, cat si pentru partea necontributiva care este mai mica sau egala cu nivelul castigului salarial mediu net, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplica o cota de impunere de 10%;

c) pentru venitul lunar din pensiile care au atat componenta contributiva, cat si componenta necontributiva, pentru partea necontributiva mai mare decat nivelul castigului salarial mediu net si mai mica sau egala cu nivelul castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, se aplica o cota de impunere de 15 %;

d) pentru venitul lunar din pensiile care au atat componenta contributiva, cat si componenta necontributiva, pentru partea necontributiva mai mare decat nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, se aplica o cota de impunere de 20 %;

e) pentru venitul lunar din pensiile care au doar componenta necontributiva, pentru partea care este mai mica sau egala cu nivelul castigului salarial mediu net, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplica o cota de impunere de 10%;

f) pentru venitul lunar din pensiile care au doar componenta necontributiva, pentru partea care este mai mare decat nivelul castigului salarial mediu net si mai mica sau egala cu nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, se aplica o cota de impunere de 15 % .

g) pentru venitul lunar din pensiile care au doar componenta necontributiva, pentru partea care este mai mare decat nivelul nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, se aplica o cota de impunere de 20 %.

(3) In situatia in care, cuantumul componentei din venitul lunar din pensii, determinata ca urmare a aplicarii principiului contributivitatii, depaseste castigul salarial mediu net sau dupa caz, castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, cota de impunere de 15% si 20% se aplica pentru partea necontributiva din venitul lunar din pensii care depaseste cuantumul componentei contributive.

(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), in situatia in care cuantumul componentei din venitul lunar din pensie nu poate fi determinat ca urmare a aplicarii principiului contributivitatii, cota de impunere de 15% si 20% se aplica pentru partea din venitul lunar din pensii care depaseste castigul salarial mediu net si dupa caz, castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

(5) Determinarea castigului salarial mediu net prevazut in prezentul articol se stabileste prin deducerea din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat a contributiilor sociale obligatorii prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a) si b) si a impozitului pe venit”.