Proiectul de lege privind modificarile la Codul de procedura penala adoptat luni, 18 iunie 2018, de Camera Deputatilor, si care urmeaza sa fie trimis presedintelui Iohannis (foto dreapta) in vederea promulgarii, este o lovitura data la temelia Noii Securitati si procurorilor abuzivi, cei mai multi de la parchetul anticoruptie condus de Laura Kovesi (foto stanga), care au fabricat ani la rand dosare pe banda rulanta.

Chiar daca noul Cod de procedura penala nu va intra in vigoare prea curand, in conditiile in care partidele de opozitie au anuntat ca vor ataca modificarile la CCR, iar ICCJ a facut deja a facut acest lucru, in momentul in care acest lucru se va intampla, Justitia va intra cat de cat in normalitate. Asta intrucat modificarile la Codul de procedura penala taie din puterile discretionare si abuzive ale procurorului, care au facut posibile distrugerea a mii de vieti in ultimii ani. Tocmai reducerea puterilor abuzive ale procurorilor si incercarea de a se garanta un proces echitabil, in cadrul caruia drepturile si libertatile fundamentale sa fie respectate, au provocat furia si disperarea bandelor #rezist si a agentilor Noii Securitati plantati in politica, acestia anuntand deja ca vor face orice astfel incat modificarile la Codul de procedura penala sa nu intre in vigoare.
Spre exemplu, potrivit formei finale a noului CPP, actiunea penala se pune in miscare si se exercita cand exista probe din care rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista cazuri care impiedica punerea in miscare sau exercitarea acesteia. A disparut astfel “indoiala rezonabila”, care lasa loc de interpretari discretionare, dar si de abuzuri.
Au fost eliminate si condamnarile dispuse doar in baza marturiei denuntatorilor, fara sa existe alte probe, o metoda des folosita de DNA si de judecatorii de culoar. Este de notorietate ca multe dintre rechizitoriile procurorilor anticoruptie erau facute exclusiv pe baza unui denunt, “unitatea de elita” DNA Ploiesti fiind campioana la astfel de manevre, existand de asemenea si condamnari in baza unui simplu denunt. Mai mult, pentru ca o persoana sa beneficieze de dispozitiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsa denuntul trebuie sa fie depus intr-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunostinta de savarsirea infractiunii.

O alta modificare extrem de importanta vizeaza interceptarile facute in baza Legii sigurantei nationale. Astfel, datele, informatiile si rezultatele mandatelor de supraveghere tehnica obtinute in baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, republicata, cu completarile ulterioare, nu pot fi utilizate in alte cauze si pentru cercetarea altor infractiuni decat cele ce afecteaza siguranta nationala, potrivit acestei legi si pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Prezentam unele din cele mai importante modificari, iar forma integrala a noului CPP o atasam la finalul articolului:

"-in cursul procesului penal este interzisa prezentarea publica a persoanelor suspectate de savarsirea unor infractiuni purtand catuse sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalitati de natura a induce in perceptia publica ca acestea ar fi vinovate de savarsirea unor infractiuni.

-daca organele judiciare au comunicat public date si informatii privind inceperea urmaririi penale, luarea unor masuri preventive sau trimiterea in judecata a unei persoane, acestea au obligatia sa publice, in aceleasi conditii, si solutiile de clasare, renuntare la urmarire penala sau incetare a procesului penal, ori solutiile de achitare, incetarea procesului penal sau restituire la parchet, pronuntate de catre instantele de judecata.

-actiunea penala se pune in miscare si se exercita cand exista probe din care rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista cazuri care impiedica punerea in miscare sau exercitarea acesteia.

-avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace.

-suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricarui act de urmarire penala sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. In cazul in care martorii sau subiectii procesuali considera ca au motive de temere in legatura cu aceste imprejurari pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecatorului statut de persoana amenintata sau protejata, dupa caz, atat in faza de urmarire penala cat si de judecata.

-in cursul urmaririi penale, procurorul poate restrictiona motivat consultarea dosarului, daca prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfasurari a urmaririi penale, pentru o durata de cel mult 20 de zile, de la data solicitarii.

-in vederea pregatirii apararii, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunostinta de intreg materialul dosarului de urmarire penala in procedurile desfasurate in fata judecatorului de drepturi si libertati privind masurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participa.

-judecarea cererilor privind masurile preventive nu poate incepe pana la momentul la care avocatului nu i se asigura timpul necesar pregatirii apararii si numai dupa ce judecatorul se asigura ca acesta a avut suficient timp pentru parcurgerea intregului material al dosarului de urmarire penala, dar nu mai putin de 4 ore. Incalcarea acestui drept atrage nulitatea absoluta a incheierii de dispunere a masurii preventive.

-suspectul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, nefiind obligat sa isi dovedeasca nevinovatia si are dreptul de a nu contribui la propria acuzare si dreptul de a nu coopera in cadrul oricarei proceduri penale. Orice dubiu cu privire la vinovatia suspectului sau inculpatului ii profita exclusiv acestuia.

-hotararea de condamnare, de aplicare a unei masuri educative de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati. De asemenea, aceasta nu se poate intemeia pe declaratiile inculpatilor din acea cauza, ale martorilor care beneficiaza de exonerare de raspundere pentru faptele denuntate sau pe declaratiile celor care beneficiaza de dispozitii legale de favoare pentru declaratiile date in fata organelor judiciare, daca aceste probe nu se coroboreaza si cu altele, administrate legal in cauza.

-hotararea de condamnare, de aplicare a unei masuri educative, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in nicio masura pe refuzul de a da declaratii al inculpatului.

-audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. Perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intre acestea intervenind un interval de 12 ore.

-martorul poate refuza sa depuna marturie cu privire la acele fapte sau imprejurari care ar putea atrage raspunderea sa pentru savarsirea unei fapte penale.

-o persoana audiata in calitate de martor protejat sau amenintat nu poate fi audiata in aceeasi cauza, in calitate de martor cu identitate reala decat daca au incetat temeiurile care au condus la acordarea altei calitati.

-convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate si inregistrate, care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau persoanele care fac obiectul cercetarii ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau atasate la dosarul de urmarire penala. Acestea se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale cu asigurarea confidentialitatii si pot fi puse la dispozitia celui vizat, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitiva a cauzei, acestea vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, incheindu-se in acest sens un proces-verbal, daca nu s-a obtinut mandat de interceptare si pentru restul convorbirilor. In cazul in care, pe parcursul derularii activitatii de interceptare sau inregistrare a convorbirilor, comunicarilor sau conversatiilor rezulta indiciile savarsirii si a altor infractiuni, poate fi ceruta completarea mandatului si cu privire la acele infractiuni.
-convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate si inregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formeaza obiectul cercetarii ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecatorul de drepturi si libertati.

-dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, in scris, in cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat, precum si pe toate persoanele care au fost supravegheate tehnic in legatura cu subiectul mandatului si care nu au avut nicio calitate in cadrul urmaririi penale si pe orice persoana independent de calitatea avuta de aceasta in cadrul urmaririi penale, despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa. Dupa momentul informarii, persoana supravegheata are dreptul de a lua cunostinta, la cerere, de continutul proceselor-verbale in care sunt consemnate activitatile de supraveghere tehnica efectuate. De asemenea, procurorul trebuie sa asigure, la cerere, ascultarea integrala a convorbirilor, comunicarilor sau conversatiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnica.

-datele obtinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legatura cu infractiunea pentru care se efectueaza urmarirea penala si pentru care a fost autorizata perchezitia in acea cauza se sterg definitiv din copiile efectuate in baza alin. (9) si nu pot fi folosite in alte cauze penale si pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu exista mandat de perchezitie. In cazul in care, pe parcursul perchezitionarii sistemului de stocare a datelor informatice, se descopera indicii din care rezulta suspiciuni de savarsire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de perchezitie informatica si in legatura cu acele fapte sau persoane.

-pentru ca o persoana sa beneficieze de dispozitiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsa denuntul trebuie sa fie depus intr-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunostinta de savarsirea infractiunii.

-condamnarea, renuntarea la judecata sau amanarea executarii pedepsei fata de o persoana nu poate fi dispusa exclusiv pe baza marturiei denuntatorului daca acestea nu suntinsotite de alte probe.

-datele, informatiile si rezultatele mandatelor de supraveghere tehnica obtinute in baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, republicata, cu completarile ulterioare, nu pot fi utilizate in alte cauze si pentru cercetarea altor infractiuni decat cele ce afecteaza siguranta nationala, potrivit acestei legi si pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sanctiunea nulitatii absolute

-revizuirea se poate cere: pe motiv de neredactare si / sau nesemnare a hotararii de condamnare de judecatorul care a participat la solutionarea cauzei; daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca”.

*Cititi aici modificarile facute la Codul de Procedura Penala