E razboi intre avocati si Guvernul Romaniei. Motivul: supraimpozitarea activitatii avocatilor prin majorarea plafonului la care se va calcula CASS (contributia de asigurari sociale de sanatate). Asa cum am scris deja, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR) a anuntat joi, 28 septembrie 2023, ca a sesizat Avocatul Poporului, institutie condusa de Renate Weber (foto), in vederea atacarii la Curtea Constitutionala a Romaniei a prevederilor din “Proiectul de lege privind unele masuri fiscal-bugetare pentru asigurarea mentenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung”, pe care Guvernul si-a angajat raspunderea, prevederi referitoare la supraimpozitarea activitatii avocatilor. In editia de astazi, Lumea Justitiei prezinta sesizarea trimisa de UNBR catre Avocatul Poporului.

Problema acuzata de UNBR este reprezentata de majorarea plafonului la care se va calcula CASS, de la 24 la 60 de salarii minime brute pe tara. O masura luata doar in cazul veniturilor din activitati independente, pentru alte categorii de venituri (in afara celor provenite din salarii) baza de calcul ramanand aceeasi, adica cea plafonata la 24 de salarii minime brute pe tara. Or, reclama UNBR, aceasta masura este una discriminatorie.

In plus, UNBR sustine ca majorarea plafonului la care se va calcula CASS nu are nicio baza obiectiva, modificarea urmand sa afecteze majoritatea avocatilor. Iar consecintele vor fi resimtite la nivelul accesului la justitie, in componenta sa referitoare la dreptul la aparare. Cu alte cuvinte, numarul celor care isi vor permite sa apeleze la un avocat va fi diminuat, in conditiile in care va avea loc o crestere a onorariilor percepute.

Iata fragmente din sesizarea trimisa de UNBR catre Avocatul Poporului (documentul este atasat integral la finalul articolului):

“Pana in prezent, cei care obtineau venituri din activitati independente (asa cum sunt avocatii) datorau contributia CASS raportat la o baza de calcul plafonata la 24 salarii minime brute pe tara. Sistemul de taxare era unitar pentru toti cei care nu aveau calitatea de salariati, avand in vedere diferentele de natura a gradului de protectie sociala (mai mare in cazul salariatilor) si a riscului derivat din modalitatea de desfasurare a activitatii (mai mare in cazul altor categorii de contribuabili decat salariatii). Acest sistem, chiar daca nu perfect, a asigurat un echilibru intre nevoia de finantare a sistemului de sanatate si principiul justei asezari a taxelor si impozitelor.

(...)

Intr-o prima etapa, a existat o varianta de reglementare care propunea eliminarea contribuabililor care obtin venituri din activitati independente din incadrarea in plafonul aplicabil prevazut de lege, astfel ca determinarea CASS in cazul acestei categorii profesionale s-ar fi efectuat prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului anual net/brut realizat. Fata de aceasta varianta de modificare a sistemului contributiei CASS, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR) a formulat memorii, pe care le-a inaintat Guvernului Romaniei, Ministerului Finantelor si Ministerului Justitiei.

Varianta de reglementare materializata in proiectul de lege depus la Parlament si asupra caruia Guvernul Romaniei si-a asumat raspunderea presupune mentinerea unui plafon in privinta bazei de calcul al contributiei CASS pentru veniturile din activitati independente, dar acest plafon este mult mai mare decat cel anterior, respectiv 60 de salarii minime brute pe tara, in timp ce pentru alte categorii de venituri (altele decat cele din salarii) baza de calcul ramane aceeasi, adica cea plafonata la maximum 24 de salarii minime brute pe tara. Acest sistem, care este caracterizat printr-o marire substantiala a plafonului bazei de calcul al contributiei CASS (de la 24 la 60 de salarii minime brute pe tara) exclusiv pentru o categorie de contribuabili, este de natura sa ridice obiectii de neconstitutionalitate. In realitate, daca apreciem veniturile reale din profesia de avocat, care in cele mai multe cazuri nu depasesc valoarea a 60 de salarii minime brute pe tara, solutia legislativa propusa prin prezentul proiect de lege functioneaza ca o veritabila ridicare a plafonului, ceea ce face sa se mentina majoritatea criticilor inaintate prin memoriile formulate pana in prezent si pe care le atasam prezentului memoriu.

(...)

Proiectul de lege conduce la urmatoarele modalitati de stabilire a bazei de calcul in ceea ce priveste contributia de asigurari sociale de sanatate:

• In cazul asiguratilor care obtin venituri din activitati independente, contributia se determina prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului anual net/brut realizat, baza de calcul fiind plafonata la nivelul a 60 de salarii minime brute pe tara;

• In cazul asiguratilor care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala, venituri din asocierea cu o persoana juridica, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, venituri din investitii, venituri din alte surse, contributia de asigurari sociale de sanatate este stabilita avand in vedere o baza anuala de calcul plafonata pe transe de la 6 pana la maxim 24 de salarii minime brute pe tara.

In consecinta, desi contraprestatia este reprezentata de pachetul de baza al serviciilor medicale, baza de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate este stabilita in mod diferit in functie de sursa veniturilor obtinute de contribuabil. In aceste conditii, consideram ca este disproportionata aceasta modalitate de calcul, cata vreme serviciile medicale oferite asiguratilor fac parte din acelasi pachet de baza. Astfel, facem o comparatie cu asigurarile sociale, situatie in care prin stabilirea unui cuantum mai ridicat al contributiei de asigurari sociale conduce la beneficierea de catre contribuabil a unei contraprestatii proportionale. Astfel, daca o contributie de asigurari sociale este mai mare, ca urmare a faptului ca baza de calcul are in vedere un venit mai mare, atunci dreptul asiguratului (i.e. dreptul la pensie) este intr-un cuantum mai mare. Cu toate acestea, in cazul asigurarilor sociale de sanatate, indiferent de nivelul contributiei, serviciile de sanatate de care beneficiaza asiguratii sunt la fel si nu influenteaza in niciun fel actul medical/tipul serviciilor medicale sau costul acestora.

In acest sens, apreciem ca noua reglementare conduce la o discriminare intre categoriile de asigurati, fara ca aceasta propunere de modificare sa fie sustinuta de motive obiective care sa determine necesitatea eliminarii plafonului stabilit in ceea ce priveste modalitatea de calcul a contributiei pentru asiguratii care obtin venituri din activitati independente, in timp ce toate celelalte categorii de asigurati care obtin venituri din alte surse diferite de cele de natura salariala beneficiaza in continuare de un plafon. Nu exista o explicatie sa un rationament acceptabil pentru ca un contribuabil care obtine venituri din activitati independente sa fie supus unui sistem de taxare mult mai agresiv decat cel care obtine venituri din cele prevazute la art.155 alin.1 lit. c-h) din Codul fiscal. In realitate, toate activitatile de la art.155 alin.1 lit.b-h) au in comun caracteristica de a nu beneficia de avantajele de stabilitate si predictibilitate specifice situatiei salariatului. Plasarea celor care realizeaza venituri din activitati independente intr-un raport de suprataxare fata de cei care obtin venituri din activitati prevazute la art.155 alin.1 lit.c-h) din Codul fiscal este contrara principiului constitutional al justei asezari a sarcinilor fiscale.

(...)

Cresterea plafonului stabilit pentru baza de calcul de la 24 la 60 de salarii minime brute pe tara reprezinta o sarcina fiscala care trebuie justificata de o nevoie acuta a sistemului de sanatate (i) si sa prezinta suficienta predictibilitate, adica un timp necesar pentru adaptarea activitatii celor care sunt vizati de o atare norma, timp care la nivel legislativ se raporteaza la 6 luni. Or, majorarea substantiala a sarcinii fiscale devine operanta in cel mai scurt termen, adica de la 1 ianuarie 2024. Este drept ca obligatiile de plata vor fi scadente ulterior acestui moment, dar aceasta nu inseamna ca norma asigura predictibilitatea necesara. Indiferent de momentul scadentei, asa cum este in prezent proiectul de lege, sumele din care se vor achita obligatiile fiscale sunt cele obtinute din veniturile incepand cu ianuarie 2024. Prin urmare, o reorganizare a activitatii de o maniera sa acopere aceasta substantiala majorare este imposibil de realizat intr-un termen atat de scurt.

Caracterul imprevizibil si intempestiv al majorarii substantiale a sarcinii fiscal risca sa afecteze in mod profund majoritatea avocatilor iar consecintele vor fi simtite asupra accesului la justitie in componenta sa referitoare la dreptul la aparare.

Acesta este si motivul pentru care la data de 25 septembrie 2023, Consiliul Economic si Social a emis avizul nefavorabil cu privire la Proiectul de lege privind unele masuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung, sustinand argumentele din memoriul UNBR transmis Guvernului, potrivit caruia cresterea costurilor de exercitare a profesiilor liberale ca urmare a cresterii taxelor, in special pentru exercitarea profesiei de avocat, este de natura sa restranga accesul la justitie pentru persoanele cu venituri mai mici, care nu-si vor permite sa plateasca onorariile crescute ale avocatilor (n.r. - Click aici pentru a citi avizul CES)”.

* Cititi aici integral sesizarea trimisa de UNBR catre Avocatul Poporului