Proiectul de lege care taie pensiile judecatorilor si procurorilor si le creste varsta de pensionare ii vizeaza in egala masura si pe grefieri. De aceea, Sindicatul National al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial a trimis vineri, 21 iulie 2023, o sesizare amicus curiae la Curtea Constitutionala a Romaniei in sprijinul obiectiei de neconstitutionalitate depuse de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie (click aici pentru a citi).

In esenta, sindicatul condus de grefierul Catalin Traistaru (foto) aduce argumente asemanatoare pe cele pe care le-ati vazut deja atat in sesizarea ICCJ, cat si in cele de tip „amicus curiae” formulate de catre presedintii curtilor de apel si asociatiile profesionale ale magistratilor. Argumentele de neconstitutionalitate intrinseca se refera la faptul ca pensiile de serviciu ale grefierilor reprezinta o compensatie pentru incompatibilitatile si interdictiile cu care acestia trebuie sa se confrunte pe toata durata profesiei. De asemenea, proiectul de lege este discriminatoriu si afecteaza asteptarile legitime ale breslei, mai arata SNGJ Dicasterial.

Ne vom concentra in schimb asupra motivelor de neconstitutionalitate extrinseca. Acestea au in vedere in primul rand faptul ca Guvernul – initiatorul proiectului – nici macar n-au fost in stare sa respecte ordinea de sesizare a camerelor in cazul proiectelor de legi organice: intai Camera Deputatilor si apoi Senatul, nu invers, cum s-a intamplat in cazul de fata, acuza sindicatul.

In al doilea rand, grefierii reclama proiectul este unui facut pe genunchi, fara o motivare reala si mai ales fara o documentare corespunzatoare asupra impactului socio-economic.

Prea multe legi modificate printr-una singura

Dar cel mai important motiv de neconstitutionalitate extrinseca se refera la faptul ca initiativa de act normativ afecteaza prea multe legi: Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), Legea nr. 263/2010 (privind sistemul unitar de pensii publice), OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ), precum si – indirect – Legea nr. 567/2004 (privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea; pe scurt: Statutul grefierilor). Or, asa ceva contravine principiului principiului unicitatii reglementarii in materie, prevazut de art. 14 alin. 1 si 2 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Mai exact, pasajele respective din Legea tehnicii legislative prevad ca un act normativ poate cuprinde reglementari si din alte materii conexe numai in masura in care sunt indispensabile realizarii scopului urmarit prin acest act.

Altfel spus: Guvernul ar fi trebuit sa initieze proiecte de legi separate (nu unul singur) daca ar fi vrut sa modifice atat de multe acte normative, sustine SNGJ Dicasterial.

Nu in ultimul rand, sindicatul grefierilor reclama inexistenta avizului din partea Consiliului Superior al Magistraturii, avand in vedere ca proiectul de lege vizeaza sistemul judiciar.

Inainte de a va lasa sa cititi sesizarea amicus curiae, mentionam ca SNGJ a redactat-o in colaborare cu avocatii Adrian-Calin Cuculis si Madalin-Adrian Penciu de la casa de avocatura Cuculis & Asociatii, precum si cu avocatul (fost presedinte al CCR) Augustin Zegrean de la casa de avocatura Zegrean, Gaftone & Asociatii.

Redam cele mai importante fragmente din sesizarea amicus curiae a SNGJ Dicasterial:

„Este esential a se cantari contextul juridic, politic, national si institutional in care aceasta propunere legislativa, concretizata in proiectul de lege PL-x nr. 244/2023, este realizata, anume in interesul atingerii conditiilor impuse prin Planul National de Redresare si Rezilienta, la Partea II, la componenta 8 privind Reforma fiscala si reforma sistemului de pensii.

Astfel, in ceea ce priveste refoma sistemului de pensii, se propune un numar minim de masuri concrete ce sunt necesar a fi implementate, printre care:

- reducerea semnificativa a posibilitatilor de pensionare anticipata, introducerea unor stimulente pentru extinderea vietii profesionale si pentru cresterea voluntara a varstei-standard de pensionare pana la 70 de ani, in conformitate cu cresterea sperantei de viata si egalizarea varstei legale de pensionare pentru barbati si femei la 65 de ani pana in 2035;

- revizuirea pensiilor speciale pentru a le alinia la principiul contributiv;

- stimulente pentru amanarea pensionarii;

- recalcularea pensiilor aflate in plata conform prevederilor noului cadru legislativ, prin utilizarea noii formule de calcul, in vederea corectarii inechitatilor existente in sistem, pana in trimestrul 4 al anului 2023 (Q4 2023).

Se mai prevede, in Partea II, la componenta 8 privind Reforma fiscala si reforma sistemului de pensii ca: 'In ceea ce priveste problematica pensiilor de serviciu si speciale, acestea vor fi reformate pe baza unor solutii care sa vizeze corectarea inechitatilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii si beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului cotributivitatii, luand in considerare si jurisprudenta Curtii Constitutionale'.

Analizand aceste cerinte (care, in opinia noastra, ar fi trebuit sa stea la baza expunerii de motive pentru proiectul de act normativ), se observa ignorarea vadita a masurilor necesar a fi implementate, in ansamblul lor, in propuneri de acte normative complementare. Aceasta analiza trunchiata a masurilor prevazute in componenta 8 privind Reforma sistemului de pensii se confirma si prin Nota de Informare a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale - Privind adoptarea si implementarea unor masuri necesare pentru indeplinirea jalonului 215 aferent reformei sistemului de pensii din cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta – indemnizatiile / pensiile de serviciu, inclusiv pensiile militare.

Potrivit acestei Notei de Informare: 'In cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta in componenta „Reformei sistemului public de pensii” este adresata si problematica indemnizatiilor/pensiilor de serviciu. Conform jalonului 215, pana la sfarsitul trimestrului IV 2022 trebuie intreprinse demersurile necesare pentru finalizarea „cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. Conform PNRR, acestea vor fi reformate pe baza unor solutii care sa vizeze corectarea inechitatilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii si beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivitatii, luand in considerare si jurisprudenta Curtii Constitutionale. Noul cadru legislativ nu va permite crearea unor noi categorii de pensii. Intrucat pensiile de serviciu reglementate prin statute profesionale sunt considerate contrare fundamentului regimului de pensionare, prin noua reglementare se intentioneaza sa se introduca noi criterii si conditii concrete de exercitare a dreptului la pensia de serviciu, care au ca efect o redimensionare a cuantumului acestora. Noua redimensionare

a cuantumului pensiilor de serviciu nu va echivala cu exproprierea beneficiarilor de pensii de serviciu. Recalcularea pensiilor de serviciu nu echivaleaza cu o restrangere a unui drept constitutional, ci se impune pentru restrangerea cheltuielilor bugetare'.

Din analiza atat a considerentelor Notei de Informare a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, cat si a Notei de Fundamentare a PL-x nr. 244/2023, se observa selectia trunchiata, necoordonata in ansamblul masurilor ce trebuie adoptate, a unor conditii apreciate in mod gresit ca fiind obligatorii in cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta.

Astfel:

- cu privire la posibilitatile de pensionare anticipata: Reforma sistemului public de pensii prevede reducerea semnificativa a posibilitatilor de pensionare anticipata si nu eliminarea acestor posibilitati,

- cu privire la introducerea de stimulente pentru extinderea vietii profesionale si pentru cresterea voluntara a varstei standard de pensionare pana la 70 de ani: Reforma sistemului public de pensii prevede introducerea si acordarea acestora, pe cand in cadrul PL-x nr. 244/2023 nu se prevede acordarea unor stimulente pentru cresterea voluntara a varstei de pensionare corelativ cu majorarea imperioasa a varstei de pensionare a categoriilor profesionale vizate;

- cu privire la acordarea de stimulente pentru amanarea pensionarii: Reforma sistemului public de pensii prevede acordarea acestor stimulente doar in situatia in care amanarea pensionarii s-ar realiza in mod voluntar, pe cand PL-x 244/2023 nu prevede in niciun mod contracararea efectelor negative pe care introducerea modificarilor legislative le-ar produce cu acordarea obligatorie a unor stimulente – atat pentru amanarea pensionarii in mod voluntar, dar si pentru cresterea obligatorie a varstei de pensionare. Din contra, PL-x nr. 244/2023 introduce un sistem de penalizare (in loc de stimulare a cresterii varstei de pensionare sau a demersului de amanare a pensionarii) prin sintagmele de genul micsorarii 'cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrala'. Or, stimularea se realizeaza in mod pozitiv, prin acordarea de beneficii, nu in mod prohibitiv sau punitiv, prin aplicarea de penalizari, reduceri, micsorari, impozitari, etc., asa cum prevede PL-x nr. 244/2023;

- cu privire la revizuirea pensiilor speciale pentru a le alinia la principiul contributiv: Reforma sistemului public de pensii prevede revizuirea pensiilor speciale doar in privinta caracterului contributiv, nu si in privinta caracterului suplimentar, pe cand in cadrul PL-x nr. 244/2023 se elimina implicit caracterul suplimentar al pensiilor speciale, urmarindu-se doar alinierea la pricipiul contributiv. Or, reforma sistemului public de pensii nu prevede eliminarea caracterului suplimentar al pensiilor speciale, ci doar alinierea la principiul contributivitatii. De altfel, in PL-x nr. 244/2023 nici nu se realizeaza in concret alinierea la principiul contributiv, ci, din contra, se observa tocmai nerespectarea principiului contributivitatii, dar si aplicarea unui sistem de penalizare a categoriilor profesionale care pana la aparitia modificarilor legislative ar fi obtinut sau ar fi fost indrituite la obtinerea pensiilor speciale / de serviciu;

- cu privire la recalcularea pensiilor aflate in plata conform prevederilor noului cadru legislativ: prin utilizarea noii formule de calcul, in vederea corectarii inechitatilor existente in sistem, Reforma sistemului de pensii prevede recalcularea pensiilor avand la baza principiul contributivitatii, pe cand PL-x 244/2023 nu vizeaza 'corectarea inechitatilor' pentru viitor, ci, prin introducerea unui nou impozit, se urmareste penalizarea categoriilor profesionale care au beneficiat de pensii speciale / de serviciu pana la intervenirea modificarilor legislative.

De altfel, scopul declarat al PNRR in materia Reformei sistemului de pensii vizeaza necesitatea ca pensiile speciale sa fie reformate pe baza unor solutii care sa vizeze corectarea inechitatilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii si beneficiarii din sistemul public de pensii din punctul de vedere al principiului contributivitatii, luand in considerare si jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Astfel, principala modificare pe care reforma sistemului de pensii o urmareste este reformarea pensiilor speciale doar sub aspectul contributivitatii, ceea ce nu echivaleaza cu eliminarea pensiilor speciale sau cu neacordarea de stimulente beneficiarilor sau potentialilor beneficiari ai acestei categorii de pensii, in anumite conditii.

Avand in vedere motivele indicate supra, dar si Nota de Fundamentare a PL-x nr. 244/2023, sesizarea de neconstitutionalitate priveste actul normativ in intregime, prin raportate si la ratiunile pentru propunerea acestor modificari, indicand atat vicii de neconstitutionalitate de natura extrinseca, cat si intrinseca.

I. Sub primul aspect, a fost avuta in vedere existenta urmatoarelor motive de constitutionalitate extrinseca:

- Caracterul eterogen al legii si nesocotirea principiului unicitatii reglementarii. Incalcarea art. 1 alin. (5) privind principiul legalitatii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.

- Incalcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutia Romaniei, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor doua Camere ale Parlamentului.

- Incalcarea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie sub aspectul claritatii si previzibilitatii normei juridice.

- Incalcarea art. 1 alin. (5) raportat la art. 133 alin. (1) din Constitutie prin nesolicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce constituie, in mod implicit, o incalcare a art. 1 alin. (3) privind statul de drept.

II. De asemenea, instanta suprema a constatat ca se impune examinarea urmatoarelor motive de neconstitutionalitate intrinseca:

- Incalcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie referitoare la independenta justitiei, la statul de drept, precum si la principiul separatiei si echilibrului puterilor.

Ne alaturam deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei pentru controlul constitutionalitatii, inainte de promulgare, in ceea ce priveste Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 244/2023).

i. Asadar, din prisma caracterului eterogen, legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu are un caracter 'profund eterogen', vizand statute profesionale diferite, proiectul de act normativ neavand la baza nicio documentare sau fundamentare, fiind adoptat in procedura urgenta.

Acest caracter se intrepatrunde cu nesocotirea principiului unicitatii reglementarii in materie, prevazut de art. 14 alin. 1 si 2 din Legea nr. 24/2000, unde se prevede ca un act normativ poate cuprinde reglementari si din alte materii conexe numai in masura in care sunt indispensabile realizarii scopului urmarit prin acest act.

Astfel, incalcarea principiului unicitatii reglementarii s-a realizat in conditiile in care reglementarile din materii conexe nu erau indispensabile realizarii scopului urmarit de lege – scop care, de altfel, nu este unic, intrucat vizeaza pensiile de serviciu pentru mai multe categorii de beneficiari, modificarea varstei de pensionare, precum si modificarea Codului Fiscal.

De altfel, legea ce formeaza obiectul sesizarii aduce modificari si/sau completari explicite asupra mai multor acte normative, respectiv: Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 (Codul administrativ), dar si implicite, prin norma cuprinsa la art. 11 din lege, care constituie temei de abrogare a unor dispozitii legale cuprinse in alte acte normative, inclusiv in Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea.

Revenind la viteza cu care acest proiect de lege a trecut prin filtrul celor doua Camere, se consacra un simulacru al dezbaterii propunerii de act normative, ceea ce inlatura garantiile pe care puterea legislativa trebuie sa le acorde procesului de adoptare a legilor.

Modificarea si completarea unui numar insemnat de acte normative ce reglementeaza situatii juridice diferite, prin intermediul unui singur act normativ, este incompatibila cu principiile legalitatii si cel al statului de drept prevazute de art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, precum si cu deciziile obligatorii ale Curtii Constitutionale, potrivit dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie. (...)

Chiar daca cele mai multe modificari din cuprinsul legii analizate au vizat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018, se poate constata ca celelalte modificari si completari operate in corpul legii nu sunt conexe si indispensabile acesteia, ci ele se alatura, ca modificari si completari ale diverselor acte normative vizate, modificarilor si completarilor aduse ordonantei de urgenta antereferite, astfel ca scopul actului normativ analizat nu este unic, ci multiplu subsumat fiecarui domeniu reglementat.

Astfel, Curtea ajunge la concluzia ca modificarile si completarile operate prin legea criticata nu permit nici stabilirea obiectului sau unic de reglementare si, implicit, nici determinarea relatiei de conexitate cu celelalte materii normate. Astfel, legea nu are un singur domeniu de reglementare, ci mai multe, fiecare domeniu pastrandu-si individualitatea.

Or, o lege nu poate viza decat un singur domeniu de reglementare, precum si domenii aflate in conexitate directa cu acesta. (...)

Dintr-o alta perspectiva, Curtea Constitutionala a statuat ca initiativa legislativa trebuie sa vizeze relatii sociale omogene, pe care sa le reglementeze in mod unitar. In caz contrar, s-ar ajunge la situatia inadmisibila ca printr-o lege sa se reglementeze relatii sociale variate, fara legatura intre ele si fara ca actul normativ astfel adoptat sa reflecte o unitate normativa si un scop unic. Examinarea Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 244/2023) din perspectiva jurisprudentei Curtii Constitutionale conduce la concluzia ca au fost incalcate dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie referitoare la principiul legalitatii, in componenta privind calitatea legii, coroborate cu cele ale art. 147 alin. (2) din Legea fundamentala.

Astfel, legea analizata reglementeaza printr-un singur act normativ, sub pretextul unei reforme legislative, modificari de substanta asupra regimului juridic al pensiilor de serviciu stabilite prin 7 legi diferite, individuale, referitoare la statutul categoriilor profesionale vizate prin prezentul demers normativ, precum si modificarea regimului de impozitare a venitului din pensie, prevazut de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Interventiile legislative vizeaza statute diferite, cum sunt cel al judecatorilor si procurorilor, personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si cel care functioneaza in Institutul National de Expertize Criminalistice, al auditorilor publici externi din cadrul Curtii de Conturi, al membrilor Corpului Diplomatic si Consular, personalului aeronautic civil, functionarului public parlamentar, militarilor, precum si modificarea regulilor fiscale cuprinse in Legea nr. 227/2015, ceea ce duce la concluzia ca legea analizata nu are un obiect unic de reglementare, ci mai 4 multe, iar fiecare domeniu asupra caruia s-au efectuat modificarile legislative isi pastreaza individualitatea, neexistand vreo legatura de conexitate intre acestea.

Or, modificarea si completarea unui numar insemnat de acte normative ce reglementeaza statute profesionale diferite, precum si a regulilor de impozitare a veniturilor din pensii prevazute de legislatia fiscala, prin intermediul unui singur act normativ, care nu are pretentia de a codifica regimul juridic al pensiilor de serviciu, este incompatibila cu principiile legalitatii si al statului de drept, prevazute de art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, precum si cu deciziile obligatorii ale Curtii Constitutionale, potrivit dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie, in conditiile in care puterea obligatorie este atasata atat dispozitivului, cat si considerentelor si care se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept.

ii. Cu privire la incalcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutia Romaniei, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor doua Camere ale Parlamentului

Trimiterile pe care proiectul de act normativ le face cu privire la o multitudine de legi pentru care propune modificari legislative fac dificila si chiar viciata procedura legislativa de adoptare, in privinta regulilor care stabilesc ordinea de sesizare a celor doua Camere ale Parlamentului.

Astfel, pentru pensiile magistratilor, ordinea de sesizare este data de dispozitiile art. 75 prin coroborare cu cele ale art. 126 din Constiutie, camera decizionala fiind Camera Deputatilor, iar prima Camera sesizata fiind Senatul.

S-a realizat, astfel, o coroborare nelegala a prevederilor constitutionale, o adaugare la lege si o prorogare de atributii si competente ale celor doua Camere, reunindu-se atat norme care apartin categoriei de legi pentru care Camera decizionala este Camera Deputatilor, cat si norme care apartin categoriei de legi organice pentru care Camera decizionala este Senatul. Astfel, s-a derogat nepermis de la dispozitiile constitutionale care stabilesc criteriile de partajare a competentelor celor doua Camere si care impun respectarea ordinii de sesizare in functie de obiectul de reglementare si de caracterul fiecaruia dintre actele normative vizate, lege organica, respectiv ordinara.

iii. In privinta incalcarilor art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie sub aspectul claritatii si previzibilitatii normei juridice, este relevant a stabili, din punct de vedere istoric, parcursul reglementarilor aplicabile personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al altui personal asimilat.

Alaturi de principiul previzibilitatii (predictibilitatii) legii, este incalcat si principiul increderii legitime, principii dezvoltate in jurisprudenta CEDO si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat importanta asigurarii respectarii cerintei de previzibilitate a legii, instituind in acest sens si o serie de repere pe care legiuitorul national trebuie sa le aiba in vedere pentru asigurarea acestor exigente. (...)

Asadar, Legea nr. 567/2004 a fost adoptata in urma cu 19 ani, iar in vederea modificarii prevederilor acesteia, consultarile efectuate in scopul elaborarii prezentului act normativ nu au fost efectuate cu toti participantii interesati prin reprezentanti ai categoriilor profesionale vizate de lege, ignorandu-se importanta si contributia personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea.

Nu s-a avut in vedere faptul ca dreptul la pensia de serviciu a personalului auxiliar a fost reglementat in cuprinsul art. 68 ind. 5 din Legea nr. 567/2004, text de lege care impune indeplinirea cumulativa a doua conditii pentru a beneficia de pensie de serviciu, respectiv o vechime de cel putin 25 de ani in specialitate si implinirea varstei de 60 de ani, cerinte care nu sunt impuse niciunei alte categorii de personal care beneficiaza de pensie de serviciu.

Ulterior, reglementarile referitoare la pensia de serviciu au fost eliminate prin Legea nr. 119 din anul 2010, aceasta devenind pensie in intelesul Legii nr. 19/2000, iar prin Legea nr. 263/2010 s-a prevazut abrogarea articolelor referitoare la dreptul la pensia de serviciu, pentru ca, ulterior, in anul 2015, pensiile de serviciu sa fie reintroduse prin dispozitiile art. 1 din Legea nr. 130/2015. In acest context normativ, este evident ca o noua eliminare a pensiei de serviciu ar contraveni flagrant principiului predictibilitatii cadrului normativ si priveaza categoria noastra profesionala de o minima stabilitate financiara pe termen scurt si mediu.

De altfel, adoptare intempestiva, netransparenta si fara consultarea partenerilor de dialog social a unor masuri pentru modificarea conditiilor de pensionare pentru grefieri, afecteaza grav cariera personalului de specialitate – cea mai numeroasa categorie de personal din cadrul Autoritatii judecatoresti din Romania.

Respectarea principiilor privind previzibilitatea si claritatea legii ramane, astfel, doar un deziderat in situatia proiectului de lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.

iv. Referitor la incalcarea art. 1 alin. (5) raportat la art. 133 alin. (1) din Constitutie prin nesolicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce constituie, in mod implicit, o incalcare a art. 1 alin. (3) privind statul de drept

Trebuie tinut cont de faptul ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227 /2015 privind Codul fiscal a fost adoptata de Parlamentul Romaniei fara a se solicita un nou aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii, intrucat prin forma adoptata s-a modificat substantial continutul actului normativ in discutie, din perspectiva reglementarii dreptului la pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate.

In acord cu aspectele invocate in sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, rezulta ca un act normativ care modifica statutul personalului auxiliar de specialitate, parte componenta referitoare la independenta justitiei din perspectiva dreptului personalului auxiliar de specialitate la pensia de serviciu, face parte din categoria celor pentru care se solicita in mod obligatoriu avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

Desconsiderarea obligatiei de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii constituie o incalcare a art. 1 alin. (3) raportat la art. 133 alin. (1) din Constitutie, ceea ce constituie, in mod implicit, o incalcare a art. 1 alin. (3) privind statul de drept, asa cum s-a lamurit in mod constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 187 din 22.12.2022, a fost avizat favorabil, cu observatii, proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, transmis Consiliului de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, insa forma finala a legii adoptate de Parlament este fundamental diferita fata de forma initiala a proiectului de lege, afectand substantial statutul personalului auxiliar de specialitate, motiv pentru care solicitarea unui nou aviz al Consiliului se impunea in mod imperios.

Avand in vedere ca inainte de sesizarea Parlamentului, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii pe o forma substantial modificata de cea adoptata de legiuitor, nu este indeajuns pentru a corespunde exigentelor de constitutionalitate subliniate de Curtea Constitutionala.

Or, avizul Consiliului Superior al Magistraturii si obligatia corelativa de solicitare a acestuia nu pot avea doar un caracter formal, ci trebuie sa fie reale, astfel incat sa poata implini spiritul reglementarilor legale si constitutionale care impun solicitarea acestui aviz, in scopul ca legiuitorul sa aiba la dispozitie si punctul de vedere al garantului independentei justitiei. Pentru atingerea acestui deziderat este necesar ca punctul de vedere sa vizeze tocmai reglementarile pe care autoritatea legiuitoare urmeaza sa le adopte, cu atat mai mult in situatia in care forma finala adoptata de Parlament este total diferita de forma initiatorului.

Prin urmare, constructia noii reglementari in ceea ce priveste pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate este total diferita de forma initiatorului, realizandu-se de fapt o noua reglementare, pentru care, in mod evident, se impunea avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Mai mult, solicitarea unui nou aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii se impunea si din perspectiva respectarii principiului cooperarii loiale intre autoritatile publice, constant recunoscut in jurisprudenta Curtii Constitutionale si aplicat, in mod adecvat, de autoritatea legiuitoare in alte situatii in care punctul de vedere al Consiliului a fost solicitat si cu privire la unele amendamente formulate in procedura parlarnentara.

Fata de acestea, opinam ca omisiunea legiuitorului de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii asupra noii forme a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal contravine dispozitiilor art. 1 alin. (3) si (5) si art. 133 alin. (1) din Constitutie.

In privinta motivelor de neconstitutionalitate intrinseci proiectului de lege:

v. Apreciem ca se aduce o incalcare si dispozitiilor art. 1 alin. (3), (4) si (5) din Constitutie, statul de drept fiind afectat in esenta sa.

Proiectul incalca flagrant normele de tehnica legislativa, cuprinzand articole ce nu pot fi puse in aplicare din cauza impreciziei si a caracterului confuz al acestora. De asemenea, impune un sistem de pretinsa esalonare care, insa, in realitate nu produce consecinte practice, fiind, astfel, un text legislativ superfluu, inapt pentru a produce efecte juridice.

Printr-o bogata jurisprudenta, Curtea Constitutionala a decis ca normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, cat si procedurile parlamentare constituie un veritabil criteriu de constitutionalitate, prin raportare la aplicarea art.1 alin. (3) si (5) din Constitutie.

In acest sens, instanta de control constitutional a constatat ca desi normele de tehnica legislativa nu au valoare constitutionala, prin reglementarea acestora, legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricarui act normativ, a caror respectare este necesara pentru a asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, aplicarea acestor norme concura la asigurarea unei legislatii care respecta principiul securitatii raporturilor juridice, avand claritatea si previzibilitatea necesare.

De asemenea, stabilirea unor reguli clare in privinta procedurii legislative, inclusiv la nivelul Legii fundamentale si respectarea reala, iar nu formala, a regulilor astfel stabilite constituie o garantie impotriva abuzului de putere al majoritatii parlamentare – asadar, o garantie a democratiei.

In modalitatea in care s-a procedat, aratam ca sunt incalcate si dispozitiile art. 26 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, potrivit caruia: 'Proiectul de act normativ trebuie sa cuprinda solutii legislative pentru situatii tranzitorii, in cazul in care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situatii juridice nascute sub vechea reglementare, dar care nu si-au produs in intregime efectele pana la data intrarii in vigoare a noii reglementari'.

In legatura cu legiferarea, in dreptul european a fost dezvoltat principiul increderii legitime, ce este incalcat in mod vadit prin felul in care a fost edictata norma tranzitorie cuprinsa in proiect.

Principiul increderii legitime a fost dezvoltat in jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene (cauzele Facini Dori c. Recre, 1994, Foto-Frost c. Hauptzollant Lübeck. Ost, 1987) si impune ca legislatia sa fie clara si predictibila, unitara si coerenta.

De asemenea, principiul increderii legitime impune limitarea posibilitatilor de modificare a normelor juridice si stabilitatea regulilor instituite prin acestea.

Incalcarea principiului suprematiei legii si a Constitutiei, art. 1 alin. (5) din Constitutie

In esenta, proiectul desfiinteaza de facto pensiile de serviciu ale personalului auxiliar, la finalul aplicarii legii acestea urmand sa fie, in realitate, golite de substanta – atat din perspectiva stabilirii varstei de pensionare, cat si din perspectiva cuantumului pensiei, scopul declarat, de altfel, chiar de catre initiatori proiectului de act normativ fiind alinierea, in timp, la sistemul pensiilor de asigurari sociale bazat (integral) pe contributivitate.

Personalul auxiliar de specialitate din instante si parchete beneficiaza de dreptul de pensie de serviciu, iar nu pensie speciala, in fapt, fiind vorba despre o pensie ocupationala, astfel cum este denumita in Uniunea Europeana. Ratiunea acordarii acestui drept este necesara, justificata si legala, pensia de serviciu pentru personalul auxiliar a fost acordata ca o compensare pentru restrangerea unor drepturi si libertati si instituirea unor interdictii si incompatibilitati prin statutul special care reglementeaza aceasta categorie de personal, direct proportional cu activitatile specifice functiei – personalul auxiliar de specialitate participa efectiv la infaptuirea actului de justitie alaturi de magistrati.

Pentru personalul auxiliar de specialitate din instante si parchete, pensia de serviciu a fost acordata prin Legea nr. 567/2004 in perioada de preaderare a Romaniei la UE in conformitate cu disp. art. 53 din Constitutie, acestei categorii de personal fiindu-i restrans exercitiul unor drepturi si libertati cetatenesti, interdictii prevazute in cuprinsul art. 77 din aceasta lege si in codul deontologic.

Pensia de serviciu – denumita in legislatia europeana 'pensie ocupationala' – are o serie de caracteristici obligatorii ce o diferentieaza de restul pensiilor stabilite pe baza contributivitatii.

Esential, pensia de serviciu, dupa cum ii spune si denumirea, vizeaza 'serviciul' efectuat, perioada de timp in care personalul auxiliar de specialitate al instantelor si parchetelor de pe langa acestea este supus unor conditii deosebite de munca. Pensia de serviciu nu are in vedere varsta persoanei, caci atunci nu se mai poate vorbi de o pensie 'de serviciu', ci de o pensie in sistemul public de pensii.

Corelativ, cuantumul pensiei de serviciu are doua componente: una contributiva si una suplimentara, ca fiind contraprestatie pentru regimul specific, al incompatibilitatilor, interdictiilor, importantei serviciului, in considerarea carora a fost instituita.

Curtea Constitutionala a Romaniei a statuat deja prin Decizia nr. 1237/06.10.2010 ca 'pensiile de serviciu se bucura de un regim juridic diferit in raport de pensiile speciale acordate in regimul public de pensii', tocmai din cauza interdictiilor si incompatibilitatilor impuse de lege magistratilor, care sunt identice si pentru personalul auxiliar de specialitate din instante si parchete.

Pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente: pensie contributiva si un supliment din partea statului, acordat ca o compensare pentru privarea de anumite drepturi si libertati pe perioada in care persoana a desfasurat activitatea supusa unui regim special de interdictii si incompatibilitati. In trecut, pensia de serviciu pentru personalul auxiliar de specialitate se calcula procent in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de media salariilor de baza brute lunare realizate, inclusiv sporurile, din ultimul an anterior datei la care se depune cererea de pensionare, insa, dupa aparitia OUG nr. 59/2017, acest cuantum a fost limitat la media ultimelor 12 salarii nete avute in plata inainte de pensionare.

Atata vreme cat criteriul decisiv pentru recunoasterea dreptului la pensie este varsta de pensionare, si nu vechimea in functia respectiva, acest imperativ al pensiei de serviciu este eliminat. Chiar daca proiectul prevede o vechime minima in functie, aceasta nu este suficienta si nici neaparat esentiala, de vreme ce devine irelevanta odata ce s-au depasit cei 25 de ani prevazuti de lege, criteriul final si imperativ fiind varsta de pensionare.

Avand in vedere ca in plata, media salariala a personalului auxiliar de specialitate este de aproximativ 4.500 lei, pensia de serviciu nu depaseste acest cuantum, aspect ce poate fi probat din datele Casei Nationale de Pensii Publice, de unde rezulta ca pensia medie a personalului auxiliar de specialitate din instante si parchete este de 4.389 lei, un numar de 3.849 beneficiari si doar 2.479 lei sunt suportati din Bugetul de stat. In plus, lunar, grefierilor li se retin contributii catre stat intr-un cuantum de 57,5% din venitul brut realizat.

Or, pensia de serviciu este recunoscuta in raport de principiile legii generale privind pensiile, vechimea minima in functie fiind, practic, echivalenta ca valoare unui stagiu minim de cotizare necesar pensionarii in sistem contributiv. Dovada o constituie chiar faptul ca vechimea in functie este irelevanta in stabilirea cuatumului pensiei, avand in vedere ca, indiferent daca vechimea este de 25 de ani sau 35 de ani, modul de calcul este acelasi.

Asadar, cata vreme vechimea in functie nu mai este relevanta, inseamna ca aceasta este rupta de chiar esenta rolului ei in stabilirea pensiei de serviciu – si anume: aceea de a reprezenta o contraprestatie pentru inconvenientele suferite in perioada in persoana s-a aflat in functia de specialitate.

Astfel, din aceasta perspectiva, nu poate fi pus semnul egalitatii intre inconveniente suportate pe parcursul a 25 de ani, 30 de ani, 35 de ani sau chiar mai mult, cat va fi in final vechimea necesara in mod real pentru pensionare, daca dreptul la pensie se naste numai la o anumita varsta, chiar daca conditia vechimii de 25 de ani ar fi de mult indeplinita. Este evident ca interdictiile si incompatibilitatile suportate pe parcursul a 25 de ani nu pot fi compensate in acelasi mod si cuantum cu cele suportate pe 35 de ani, de exemplu.

Cea de-a doua conditie pentru calificarea unei pensii ca o pensie de serviciu este legata de modul de calcul al acesteia.

Asa cum rezulta din jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, componenta necontributiva a pensiei de serviciu trebuie sa reflecte in mod real o contraprestatie, iar in cazul personalului auxiliar al instantelor si parchetelor de pe langa acestea, aceasta trebuie sa fie cat mai apropiata de venitul din ultima luna de activitate. Prin stabilirea unei baze de calcul de pana la 300 de luni – adica exact 25 de ani, vechimea minima necesara pensiei –, proiectul incalca si acest imperativ garantat constitutional, lipsind de continut pensia de serviciu, ce ramane reglementata doar formal ca atare.

In acelasi sens sunt si normele europene in materia pensiilor ocupationale / pensii de serviciu.

Asadar, cu referire la art. 1 alin. (3) din Constitutie, proiectul de lege PL-x 244/2023 aduce incalcari evidente ale drepturilor si libertatilor unor categorii profesionale, dar si incalcari ale demnitatii acestora, vatamari transpuse intr-o nesocotire a insusi statului de drept, prin atingerea pe care o aduce, desi nu justitiei in sine, infaptuitorilor acesteia.

Astfel, se remarca ca de esenta statului de drept nu este doar separatia puterilor, ci si echilibrul dintre acestea, echilibru care prin adoptarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu se va deteriora iremediabil, prin insasi scaderea fortei unei puteri in stat ca urmare a pensionarilor, reorientarilor profesionale si chiar prin scaderea calitatii actului de justitie, ca urmare a insuficientei personalului.

Ca urmare a deteriorarii iremediabile a acestui echilibru fragil dintre puteri, respectarea Constitutiei, suprematia acesteia si a legilor devin doar deziderate, pronosticul fiind acela in care concursul jusitiei pentru respectarea si aplicarea acestora se va diminua simtitor sau se va obtine in mod tardiv, ineficient.

Or, independenta justitiei este o valoare fundamentala a unei societati democratice, nefiind un privilegiu al personalului din cadrul Autoritatii judecatoresti, ci un drept al cetatenilor constituind o conditie prealabila, esentiala, a statului de drept. Independenta justitiei trebuie sa reprezinte dezideratul intregii societati, iar nu doar al categoriilor profesionale implicate in actul de justitie, pentru ca acest element fundamental al democratiei este esential in garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Solutia propusa de legiuitor la art. IV din Lege, prin modificarea conditiilor de pensionare a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, aduce atingere prevederilor art. 124 alin. (3) cu referire la art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, fiind afectata componenta functionala / institutionala a principiului independentei justitiei in substanta sa.

Pentru respectarea principiului independentei justitiei, in componenta functionala / institutionala, s-ar fi impus o reglementare care sa asigure fie atragerea aplicabilitatii altor reglementari in materia securitatii sociale (in vederea reducerii varstei de pensionare prin recalcularea vechimii in munca), fie o reala etapizare a conditiilor de pensionare, iar nu una deghizata, inaplicabila in concret destinatarilor legii, care sa se realizeze intr-un interval rezonabil, gradual si predictibil, astfel incat sa contribuie la asigurarea stabilitatii sistemului judiciar.

De altfel, si Inalta Curte de Casatie si Justitie observa discrepanta dintre proiectul de lege si alte reglementari similare in privinta ocrotirii drepturilor si intereselor destinatarilor modificarilor legislative. (...)

Asa cum am amintit si la punctul i., propunerea legislativa nu a avut la baza niciun studiu de impact, analize statistice sau comparative, iar lipsa identificarii si adoptarii unor solutii (inclusiv legislative) cu efecte pe termen scurt si lung care sa contrabalanseze consecintele negative generate in sistemul de justitie de modificarile aduse in privinta pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor si parchetelor constituie tot atatea elemente care sustin caracterul neconstitutional al acestor modificari, din perspectiva incalcarii principiului independentei justitiei, in componenta functionala / institutionala a acestuia, dar si ca incalcari aduse drepturilor dobandite a caror garantare trebuia asigurata.

Ministerul Justitiei a beneficiat, incepand cu anul 2006, de sprijin din partea BIRD pentru finantarea Proiectului 'Reforma Sistemului Judiciar', ale carui obiective principale au fost cresterea eficientei instantelor din Romania si imbunatatirea calitatii actului de justitie. Desi in perioada 2007-2016 au fost realizate progrese importante prin implementarea Proiectului Reforma Sistemului Judiciar, Raportul Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) din 27.01.2016 specifica faptul ca investitiile in sediile si infrastructura IT a instantelor trebuie continuate.

In acord cu cele mentionate in Raportul MCV, Planul de actiune pentru implementarea strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2016-2020 (aprobat prin HG 282/2016) cuprinde o serie de activitati specifice privind infrastructura cladirilor si cea IT&C a sistemului judiciar roman, propuse spre finantare din fonduri care pot fi acordate de BIRD, in complementaritate cu alte masuri care au fost eligibile la finantare din fonduri europene nerambursabile si din bugetul de stat in perioada 2016-2020.

Aceste ajutoare financiare primite de Ministerul Justitiei subliniaza nevoia de suport real si institutional a justitiei si atrag atentia asupra dificultatilor cu care se confrunta sistemul judiciar, dar mai cu seama personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea

Sub acest aspect, se impune a fi amintit faptul ca in Avizul nr. 21 (2018) al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) s-a retinut ca 'vointa politica este esentiala atunci cand vorbim despre asigurarea personalului, infrastructurii si echipamentelor in sistemul judiciar. Asigurarea unor conditii de lucru (cum ar fi cladiri si echipamente functionale pentru instante, precum si suficient personal) compatibile cu demnitatea misiunii judiciare pot servi ca inhibitori puternici pentru orice comportament corupt. In consecinta, CCJE doreste sa sublinieze ca este responsabilitatea fiecarei tari sa puna la dispozitie un buget suficient pentru dotarea rezonabila a sistemului judiciar, astfel incat justitia sa se faca prin decizii bine fundamentate si prompte. De asemenea, apeleaza la autoritatile competente sa asigure intotdeauna un nivel adecvat al salariilor, pensiilor si altor beneficii sociale. Merita remarcat, de asemenea, in acest context faptul ca sistemul judiciar este la fel de puternic si robust precum pilonii sai. De aceea, asigurarea unui nivel adecvat al salariilor, beneficiilor sociale si echipamentelor pentru personalul auxiliar este la fel de vitala pentru un sistem judiciar fara coruptie, precum asigurarea conditiilor de lucru potrivite pentru judecatorii insisi'.

Or, investitia in infrasructura si echipamente este actualmente contracarata de lipsa investitiei in personal, ceea ce lasa fara substanta si eficienta proiectele de finantare trecute, prezente si viitoare intr-un context in care justitia nu se infaptuieste fara oameni.

vi. Incalcarea principiului egalitatii in fata legii, protejat de art. 16 alin. (1) din Constitutie

Proiectul de lege creeaza multiple si grave situatii de discriminare intre destinatari, aflati in situatii identice sau similare, in functie de data nasterii acestora sau de data pensionarii sub imperiul noii legi. Cu titlu de exemplu, colegi intrati in aceeasi data in sistem, cu aceeasi vechime in munca si in specialitate, se pot pensiona la distante considerabile de timp, desi dreptul ambilor se naste sub imperiul aceleasi legi.

Sub aspectul cuantumului, acesta va fi diferit de la an la an, pentru personalul de specialitate aflat in conditii identice de grad si vechime, modul de stabilire a bazei de calcul fiind diferit de la an la an.

vii. Proiectul incalca principiile asezarii echitabile si nediscriminatorii a sarcinilor fiscale, protejat de art. 56 alin. (2) din Constitutie

Proiectul instituie un nou impozit, stabilind o baza de impozitare imprecisa si destinata doar unor anumiti contribuabili, fapt ce incalca principiul constitutional mai sus amintit.

Aceste principii constitutionale sunt transpuse in normele deja existente in Codul fiscal, articolul 3 din Codul fiscal prevede principiile fiscalitatii, stipuland urmatoarele:

'Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeaza pe urmatoarele principii:

a) neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand prin nivelul impunerii conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain; (…)

c) justetea impunerii sau echitatea fiscala asigura ca sarcina fiscala a fiecarui contribuabil sa fie stabilita pe baza puterii contributive, respectiv in functie de marimea veniturilor sau a proprietatilor acestuia'.

Aceste principii impun ca orice masuri fiscale ar fi luate de legiuitor sa fie neutre in raport de calitatea contribuabililor si sa se raporteze la marimea si natura veniturilor. Cu alte cuvinte, venituri de aceeasi natura trebuie impozitate identic, indiferent de calitatea contribuabililor.

Or, proiectul de lege criticat instituie un impozit ce nu se aplica, in realitate, doar in functie de marimea venitului, ci si in functie de calitatea contribuabililor – cei ce beneficiaza de pensii de serviciu al caror cuantum excedeaza cotei contributive –, precum si la natura venitului – in realitate, aplicandu-se doar anumitor tipuri de pensii, si anume pensiilor de serviciu.

Astfel, desi aparent impozitul suplimentar s-ar aplica tuturor pensiilor, in realitate acesta se aplica doar cotei ce depaseste contributivitatea, adica pensiilor de serviciu, proiectul prevazand in mod expres ca:

'(3) In situatia in care cuantumul componentei din venitul lunar din pensii, determinata ca urmare a aplicarii principiului contributivitatii, depaseste castigul salarial mediu net care se determina pe baza castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, cota de impunere de 15% se aplica pentru partea din venitul lunar din pensii care depaseste nivelul acestui cuantum si excede aplicarii principiului contributivitatii'.

Legea incalca, de asemenea, si principiul previzibilitatii prevazut de art. 4 din Codul fiscal, potrivit caruia:

'In cazul in care prin lege se introduc impozite, taxe sau contributii obligatorii noi, se majoreaza cele existente, se elimina sau se reduc facilitati existente, acestea vor intra in vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecarui an si vor ramane nemodificate cel putin pe parcursul acelui an'.

Or, legea atacata prevede o norma de exceptie, noul impozit aplicandu-se din luna imediat urmatoare publicarii legii in Monitorul Oficial”.

* Cititi aici intreaga sesizare amicus curiae a grefierilor