Ce umilinta pentru procurorii de la DNA, DIICOT si PICCJ. Dar si pentru judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dupa ce s-au adunat ca sa isi exprime opinia si sa voteze in legatura cu prorogarea prevederilor privind pensionarea anticipata a magistratilor, iata ca procurorii de la marile parchete si judecatorii instanta suprema sunt lasati cu ochii in soare de premierul Guvernului Iohannis, Ludovic Orban (foto centru), adica fix cel care in repetate randuri, alaturi de PNL si Iohannis, acuzau fostul Guvern PSD ca nu tine cont de dorintele magistratilor. Desi majoritatea procurorilor de la DNA, DIICOT si PICCJ si a judecatorilor de la ICCJ au votat pentru mentinerea posibilitatii pensionarii magistratilor dupa 20 de ani, prim-ministrul Ludovic Orban a anuntat ca merge mai departe cu amanarea sau chiar anularea intrarii in vigoare a prevederilor referitoare la pensionarea anticipata.

Asa cum se stie, saptamana trecuta ministrul de Justitie Catalin Predoiu a cerut instantelor si parchetelor din intreaga tara sa isi exprime punctul de vedere in legatura cu posibilitatea prorogarii pensionarii anticipate a magistratilor. Solicitarea lui Catalin Predoiu a fost pusa in practica de DNA, DIICOT si PICCJ, dar si de Inalta Curte de Casatie si Justitie, adica parchetele si instantele despre care se considera ca “dau tonul” in sistem. In final, pozitia DNA, DIICOT, PICCJ si ICCJ a fost una contrara opiniei Guvernului Iohannis-Orban, acestea pronuntandu-se pentru mentinerea posibilitatii iesirii la pensie dupa 20 de ani de activitate.

DNA, DIICOT si PICCJ vot nefavorabil pentru Guvernul Iohannis-Orban

Concret, in ceea ce priveste Directia Nationala Anticoruptie, conform informatiilor pe surse aparute in presa, 57 de procurori s-au pronuntat pentru mentinerea actualei legislatii care da dreptul la pensionari dupa 20 de ani de activitate. In schimb, 50 de procurori DNA au votat impotriva pensionarii anticipate, iar 15 au cerut amanarea prevederilor. Cert este ca in final votul procurorilor DNA a fost in majoraitate unul contrar intentiei Guvernului PNL de a amana pensionarea anticipata a magistratilor.

La fel au stat lucrurile si la DIICOT, unde procurorii au votat pentru mentinerea prevederilor referitoare la pensionarea anticipata a magistratilor. Spre deosebire de DNA, DIICOT a emis un comunicat oficial in care a anuntat rezultatele votului:

“La solicitarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, astazi, 28.11.2019, a avut loc Adunarea Generala a procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism in cadrul procesului de consultare asupra oportunitatii amendarii unora dintre dispozitiile in vigoare prevazute in Legile Justitiei.

Si-au exercitat dreptul la vot un numar de 212 procurori din cei 264, rezultatele fiind urmatoarele:

1. Referitor la posibilitatea pensionarii anticipate a magistratilor, cu majoritate, s-a opinat in sensul mentinerii acestor dispozitii.

2. In ceea ce priveste ciclul temporar de scolarizare la Institutul National al Magistraturii, cu majoritate, s-a exprimat opinia potrivit careia este necesara revenirea la o durata a cursurilor de doi ani.

3. In referire la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor Speciale din Justitie, cu majoritate, s-a exprimat opinia necesitatii abrogarii dispozitiilor legale care reglementeaza activitatea si existenta acestei institutii. In acest sens, din totalul de 212 voturi, un numar de 166 voturi au fost exprimate in favoarea abrogarii, un numar de 34 de voturi, in favoarea amendarii normelor in vigoare, iar un numar de 12 voturi in favoarea mentinerii”.

In ceea ce priveste PICCJ, din informatiile pe care le detinem, votul a fost in felul urmator:

-58 impotriva prorogarii prevederilor privind pensionarea anticipata;

-19 pentru progare;

-53 impotriva abrogarii prevederilor privind pensionarea anticipata;

-16 pentru abrogare.

Inalta Curte vrea pensionare anticipata

Nici la cea mai importanta instanta din tara, Inalta Curte de Casatie si Justitie, opinia Guvernului PNL Iohannis-Orban nu a fost impartasita de judecatori. Astfel, conform unui comunicat al Inaltei Curti, magistratii ICCJ s-au pronuntat cat se poate de clar pentru mentinerea prevederilor referitoare la pensionarea anticipata a judecatorilor si procurorilor:

„La nivelul ICCJ a fost inregistrata o solicitare din partea Ministerului Justitiei cu termen de raspuns 30.11.2019, referitoare la patru aspecte:

1- pensionarea anticipata

2 - compunerea completurilor de apel la instantele inferioare

3 - durata INM

4 - functionarea SIIJ.

In acest context au fost consultati toti judecatorii ICCJ prin intermediul presedintilor de sectie, care au procedat la comunicarea adresei MJ catre judecatori, precum si discutii individuale.

Presedintii de sectii au comunicat rezultatul consultarilor.

In urma centralizarii, majoritatea opiniilor exprimate au fost dupa cum urmeaza:

Pentru pct 1 - mentinerea dispozitiilor

Pct 2 abrogare

Pct 3 abrogare

Pct 4 amendarea prevederilor legale care reglementeaza activitatea SIIJ

In sensul de mai sus a fost comunicat raspunsul catre ministrul justitiei”.

Consultare de ochii lumii

Pe de alta parte, opiniile celorlalte instante si parchete care au pus in practica solicitarea ministrului Justitiei Catalin Predoiu sunt impartite, asa cum sunt impartite si in legatura cu o eventuala desfiintare a SIIJ. Totusi, din datele pe care le detinem, opinia majoritara ar fi in sensul mentinerii posibilitatii pensionarii dupa 20 de ani de activitate.

Oricum ar fi, consultarea magistratilor este fara efect. Asta intrucat premierul Ludovic Orban a anuntat ca nu renunta la prorogarea prevederilor privind pensionarea anticipata, fiind dispus chiar sa dea ordonanta de urgenta, in pofida votului celor 6,5 milioane de romani care la referendumul din primavara s-au pronuntat impotriva emiterii de OUG in domeniul Justitiei. Orban a spus-o cat se poate de clar luni, 2 decemrbie 2019:

“Deci daca intra in vigoare pensionarea anticipata a magistratilor exista riscul sa dispara din sistem aproape 2700 de magistrati. Va dati seama ca va fi paralizata activitatea parchetelor si a instantelor. In acest mod accesul la justitie al cetateanului va fi restrictionat dramatic, oamenii nu vor putea sa isi gaseasca dreptatea in instante pentru ca instantele vor fi supraaglomerate. (…) Este fundamental ca aceste modificari sa treaca cu orice risc, daca nu le convine celor de la PSD si vor sa depuna motiune de cenzura, sa depuna. In cazul in care din dorinta evidenta de a tergiversa adoptarea, vom face ceea ce avem la dispozitie ca si instrument constitutional, si anume vom emite ordonanta de urgenta. Daca nu se modifica articolele din Legile Justitiei despre care v-am vorbit Justitia va fi paralizata, si noi nu putem accepta. Suntem intr-o situatie in care cred ca va intelege toata lumea si nu va fi nevoie sa dam ordonanta de urgenta, dar suntem obligati sa apelam la aceasta procedura care iti permite adoptarea rapida a acestor modificari”.

Alarma falsa

Totusi, situatia nu este deloc una atat de alarmista pe cat o prezinta premierul lui Klaus Iohannis, Ludovic Orban. Alegatiile lui Orban sunt demontate de un document oficial al Consiliului Superior al Magistraturii. Mai exact, CSM a publicat, in 7 noiembrie 2019, un raport privind pensionarea anticipata, in care se trateaza cui precadere situatia procurorilor (click aici pentru a citi). Concluziile au fost ca riscul pensionarilor de procurori este unul controlabil, avand in vedere ca in ultimul deceniu sistemul a avut capacitatea de autoreglare:

“Este evident ca noile dispozitii, care ar putea permite pensionarea celor cu vechime in functie intre 20 si 25 de ani, vin cu o serie de riscuri, cel major din punct de vedere al impactului, in sfera resurselor umane, fiind dislocarea din sistem a unui procent masiv de procurori care sa nu permita acoperirea deficitului prin masuri imediate.

Totusi, datele statistice mai sus analizate arata ca riscul pensionarilor din sistem intre limitele minime si maxime este unul controlabil, sistemul dispunand de mijloace adecvate si eficiente de acoperire a deficitului. Facem precizarea ca in anul 2009, Ministerul Public s-a confruntat cu cel mai mare numar de pensionari – 298 intr-un singur an (cifra care se apropie de maximele estimate mai sus) –, cauza fiind legata de intentia legislativului de a aduce modificari ale conditiilor legale de pensionare. In anii care au urmat acestui eveniment, sistemul a fost capabil si a reusit sa gaseasca resurse care sa echilibreze si sa acopere deficitul creat.

Putem insa vorbi de un risc major cand si a doua componenta a riscului (si anume probabilitatea) prezinta un grad mare de producere. Cel putin la prima vedere, singurul argument care poate fi luat in calculul probabilitatii de acest fel este legat de noutatea dispozitiilor legale. Trebuie sa precizam ca pe baza datelor statistice de mai sus nu se poate masura intentia de pensionare, fiind necesare metode si tehnici suplimentare de cercetare (de exemplu, sondarea intentiei de pensionare plin aplicarea de chestionare).

In final, mai trebuie subliniat un aspect – anume: ca riscul identificat mai sus a existat si exista si in cazul pensionabililor cu vechimea de peste 25 de ani, insa volumul iesirilor anuale din sistem incadreaza riscul la unul cu grad scazut.

In acord cu aspectele retinute in sedinta Comisiei nr. 1 comune – Legislatie si cooperare interinstitutionala din data de 05.11.2019, cand au fost analizate datele prezentate mai sus, precizam ca evaluarea se raporteaza la tendintele din anii anteriori si nu a luat in considerare factorii subiectivi si contextul legislativ specific, iar studiul a avut in vedere si existenta in legislatia actuala a posibilitatii pensionarii magistratilor cu o vechime de cel putin 20 de ani in magistratura, sub conditia limitei de varsta de 60 de ani”.