Parlamentul urmeaza sa dezbata un nou proiect de lege care vizeaza pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor. De data aceasta vorbim despre un proiect de lege care propune suspendarea partii necontributive din pensie pentru fostii magistrati aflati in functii de conducere, precum si introducerea contributiei la sanatate (CASS) pentru aceeasi parte necontributiva din pensie.

“Propunerea legislativa pentru suspendarea pensiilor de serviciu pentru persoanele care ocupa functii de demnitati publice, precum si instituirea contributiei la sanatate pentru veniturile aferente partii necontributive a pensiei de serviciu” a fost depusa de deputatii neafiliati Bogdan Alexandru Bola, Claudiu Martin Chira, Alexandru Kocsis-Cristea, Adrian Gheorghe Miutescu, Vasile Nagy, Gabriel Plaiasu, Daniel Gheorghe Rusu si Constantin Sovaiala, urmand sa intre in curand in dezbaterea comisiilor parlamentare si apoi sa fie supusa votului in Camera Deputatilor si Senat.

Modificari la Legea 303/2022 si la Codul fiscal

Astfel, initiatorii proiectului de lege propun, in ceea ce priveste magistratii, completarea art. 213 din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor dupa cum urmeaza:

“Art. 213 (1/1) - Partea din pensia de serviciu prevazuta la alin. (1) nu se acorda pe perioada exercitarii unei functii de demnitate publica”.

(Forma actuala a art. 213 alin. 1 - Partea din pensia de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate si pensia de urmas, care depaseste nivelul pensiei din sistemul public ori, dupa caz, nu se acopera potrivit legislatiei privind sistemul public de pensii se suporta din bugetul de stat).

De asemenea, proiectul de lege prevede modificarea art. 155 alin. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal:

“La art. 155 alineatul (1), dupa litera a) se introduce o noua litera, litera a/1 cu urmatorul cuprins:

a/1) venituri din pensii, respectiv, partea necontributiva a pensiei de serviciu, conform art. 101 alin. (2)”

(Forma actuala a art. 155 alin. 1 lit. a/1:

(1) Contribuabilii la sistemul de asigurari sociale de sanatate, prevazuti la art. 153 alin. (1) lit. a)-d), datoreaza, dupa caz, contributia de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din Romania si din afara Romaniei, cu respectarea legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, pentru care exista obligatia declararii in Romania, realizate din urmatoarele categorii de venituri:

a) venituri din salarii si asimilate salariilor, definite conform art. 76;

a/1) venituri din pensii, definite conform art. 99, pentru partea care depaseste suma lunara de 4.000 lei”.

Risc de aservire politica a magistratilor

Foarte interesanta este motivarea initiatorilor proiectului de lege. Concret, cei opt deputati precizeaza in expunerea de motive ca suspendarea platii partii necontributive a pensiei de serviciu pentru fostii magistrati care ocupa functii de demnitate publica este necesara pentru a stopa fenomenul intrarii in politica a fostilor judecatori si procurori. In acest sens, autorii proiectului de lege atrag atentia ca exista posibilitatea ca anumiti magistrati sa fie tentati sa serveasca un “actor politic”, astfel incat dupa pensionare sa beneficieze de un salariu pentru functia de demnitate publica pe care o va ocupa, impreuna cu pensia de serviciu.

In ceea ce priveste introducerea contributiei la sanatate pentru partea necontributiva de pensie, initiatorii proiectului de lege acuza ca este incorect ca o persoana care incaseaza un salariu minim de 3.300 lei sa achite CASS, in timp ce un beneficar de pensie de serviciu de 20.000 lei sa nu plateasca nimic.

Iata un fragment din expunerea de motive a proiectului de lege:

“Avand in vedere aceasta decizie a Curtii Constitutionale (n.r. - Decizia CCR 521/2023), se poate observa ca instanta de contencios constitutional nu a interzis posibilitatea stoparii cumulului pensiei de serviciu cu o functie de demnitate publica.

Astfel, exercitarea unei functii de demnitate publica nu reprezinta o exercitare a dreptului fundamental la munca, iar obtinerea unei pensii de serviciu nu reprezinta exercitarea dreptului fundamental la pensie. In aceasta situatie, nu exista doua drepturi fundamentale care sa se afle in conflict.

De asemenea, suspendarea pensiei de serviciu, mai precis a diferentei fata de pensia din sistemul public de pensii, nu aduce atingere independentei justitiei. Independenta justitiei nu se refera la exercitarea, dupa pensionare, a unei functii de demnitate publica de catre un judecator sau procuror, ci dimpotriva, asigurarea unei separatii a justitiei fata de politic. Trebuie stopat fenomenul intrarii in politica a judecatorilor si/sau procurorilor dupa pensionare deoarece exista tentatia ca un judecator sau procuror sa serveasca un actor politic, ca dupa pensionare sa beneficieze atat de o indemnizatiei aferenta functiei de demnitate publica cat si de pensia de serviciu, care compenseaza restrangerile personale aferente functiei de judecator sau procuror.

(...)

Avand in vedere necesitatea de a asigura un sistem fiscal mai echitabil, propunem ca persoanele benficiare a 'pensiilor speciale' sa plateasca contributia la sanatate pentru acest venit (diferenta intre pensia in plata si pensia potrivit principiului contributivitatii), neexistand niciun fel de ratiune pentru care aceste persoane sa fie scutite. Este vadit inechitabil ca o persoana ca o persoana cu salariul minim de 3300 lei sa plateasca 10% - 330 lei CASS, iar o persoana cu pensie de serviciu de 20.000 lei pensionata la 50 de ani sa nu plateasca niciun fel de contributie la sanatate”.

Doi membri CSM au tradat interesele magistratilor

Asa cum era de asteptat, initiativa legislativa a fost respinsa de CSM. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotararea nr. 123 din 6 iunie 2024, a avizat negativ proiectul de lege. Curios este ca au existat doi membri CSM care au considerat ca propunerea legislativa trebuie sa fie avizata favorabil (vezi facsimil).

Prezentam fragmente din hotararea Plenului CSM:

“Plenul Consiliului Superior al Magistraturii considera ca aceste propuneri sunt marcate de vicii de neconstitutionalitate evidente, fiind expresia intelegerii eronate a regimului juridic al pensiei de serviciu de care beneficiaza judecatorii si procurorii.

In mod constant si fara vreun echivoc, Curtea Constitutionala a stabilit ca independenta justitiei, ca garantie constitutionala, include securitatea financiara a magistratilor, care presupune si asigurarea unor garantii sociale, precum pensia de serviciu.

(...)

Pensia de serviciu nu constituie un privilegiu oferit de lege judecatorilor si procurorilor, ci reprezinta expresia fireasca si necesara a exigentelor care decurg din principiul independentei justitiei si din statutul special al magistratilor.

Tocmai de aceea, in cazul judecatorilor si procurorilor, pensia de serviciu este justificata si legitima in integralitatea sa, fara ca din aceasta perspectiva sa existe vreo distinctie intre o parte egala cu nivelul pensiei din sistemul public si alta parte care depaseste acest nivel.

In acelasi timp, standardele constitutionale de protectie a pensiei de serviciu cuvenite judecatorilor si procurorilor vizeaza pensia in integralitatea sa, care nu poate fi privita decat ca un tot unitar. Asadar, protectia subliniata constant in jurisprudenta instantei de contencios constitutional vizeaza, in egala masura, ambele componente ale pensiei de serviciu.

Prin urmare, aceste standarde nu isi produc efecte doar in privinta partii contributive, ci vizeaza, in aceeasi masura, si componenta necontributiva a pensiei de serviciu.

Pe aceste premise, este evident ca legiuitorul infraconstitutional nu ar putea stabili doua regimuri juridice diferite de acordare a pensiei de serviciu, unul care sa vizeze partea care nu depaseste nivelul pensiei din sistemul public, iar celalalt care sa fie aplicabil partii din pensia de serviciu care depaseste acest nivel.

Cu atat mai mult, nu poate fi permis legiuitorului infraconstitutional sa stabileasca pentru una dintre aceste componente un regim de protectie inferior celui impus de jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale.

Tocmai din acest motiv, dispoztiile art. I si VII din propunerea legislativa, care vizeaza stabilirea unui regim diferit si aplicarea unei contributii suplimentare pentru o parte din pensia de serviciu, sunt contrare reglementarilor constitutionale, care garanteaza pensia de serviciu ca un tot unitar”.

* Cititi aici proiectul de lege pentru suspendarea pensiilor de serviciu pentru persoanele care ocupa functii de demnitati publice, precum si instituirea contributiei la sanatate pentru veniturile aferente partii necontributive a pensiei de serviciu

* Cititi aici expunerea de motive a proiectului de lege pentru suspendarea pensiilor de serviciu pentru persoanele care ocupa functii de demnitati publice, precum si instituirea contributiei la sanatate pentru veniturile aferente partii necontributive a pensiei de serviciu

* Cititi aici hotararea Plenului CSM de avizare negativa a proiectului de lege pentru suspendarea pensiilor de serviciu pentru persoanele care ocupa functii de demnitati publice, precum si instituirea contributiei la sanatate pentru veniturile aferente partii necontributive a pensiei de serviciu