Patronii statiei GPL de la Crevedia, Cosmin Stinga si Ionut Doldurea (foto 2 de la stanga la dreapta), contraataca: avocatul lor, Florin Cojocaru (foto 1), a depus marti, 7 mai 2024, plangere penala la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie impotriva celor trei comandanti de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta care au coordonat interventia din seara zilei de 26 august 2023, la incendiul izbucnit dupa explozia de la statia de gaz petrolier lichefiat.

Chiar daca maestrul Cojocaru nu mentioneaza numele celor trei pompieri in comunicatul emis marti, ei sunt usor de identificat din articolele de presa: este vorba in primul rand despre Irinel-Alexandru Precup, apoi despre Dan-Petrisor Dumitrescu si Alfred-George Hantar.

Cei trei colonei ISU sunt acuzati de:

- abuz de autoritate prin care s-a adus o vatamare grava intereselor legale ale inferiorului sau subordonatului;

- neglijenta in serviciu;

- neluarea masurilor legale de securitate si sanatate in munca;

- nerespectarea masurilor legale de securitate si sanatate in munca;

- distrugere din culpa care a avut ca urmare un dezastru.

In esenta, avocatul Florin Cojocaru ii acuza pe cei trei ofiteri ca au actionat fara sa previna producerea unei a doua explozii (care, de altfel, a si avut loc, mai puternica decat prima) si le-au ordonat pompierilor din subordine sa nu intervina pentru stingerea focului aparut la cisterna din curtea SC Flagas SRL (firma lui Doldurea si Stinga).

De asemenea, aparatorul celor doi patroni sustine ca Precup, Dumitrescu si Hantar au nesocotit incarcatura de GPL din cisterne si au dotat doar doi pompieri cu costume aluminizante, restul militarilor ISU fiind astfel expusi mult mai mult flacarilor.

Totodata, potrivit lui Cojocaru, cei trei colonei ar fi permis ca pompierii din subordine sa se apropie mult prea mult de incendiu si nu au cooperat cu reprezentantii Flagas aflati la fata locului.

Prezentam comunicatul avocatului Florin Cojocaru:

„In cadrul dosarului cunoscut public drept 'Dosarul Crevedia', astazi, 07 mai 2024, in reprezentarea domnilor Cosmin Stinga si Ionut Doldurea, precum si a societatii FLAGAS SRL, am depus plangere penala impotriva a 3 comandanti ai interventiei, cu expertiza ca pompieri, pentru savarsirea infractiunilor de abuz de autoritate prin care s-a adus o vatamare grava intereselor legale ale inferiorului sau subordonatului, neglijenta in serviciu, neluarea masurilor legale de securitate si sanatate in munca, nerespectarea masurilor legale de securitate si sanatate in munca si distrugere din culpa care a avut ca urmare un dezastru.

Dupa ce in cursul anchetei, in numeroase randuri, mai inainte de a afla din dosar, am citit in presa pasaje intregi din Referate de arestare sau de prelungire a arestarii, ori am vazut larg expuse si dezbatute pasaje intregi dintr-o expertiza care avea sa ne fie adusa la cunostinta saptamani mai tarziu, gasim ca ramane firesc ca aceeasi mass-media sa cunoasca si sa expuna, spre o corecta informare a publicului, si alte particularitati ale acestui caz. Devine prioritar ca, in interesul general al comunitatii, capacitatile, abordarile si reactiile institutiilor Statului sa fie corect observate, evaluate si intelese, mai ales in legatura cu situatii de urgenta pentru care oamenii sunt indreptatiti sa astepte implicare de cel mai inalt standard profesionist.

O marunta, dar expresiva mostra cu privire la cum institutiile cu atributii de interventie la dezastrul din ziua de 26 august 2023 au inteles sa gestioneze urgenta cu care se confruntau reiese din declaratia unuia dintre cei 3 comandanti ai interventiei, vizati de plangerea de astazi, data la Parchetul Militar:

'La 19,29 am retras dispozitivul […] deoarece […] nu doream sa se stinga flacara deoarece daca se stingea incarcatura ar fi format un nor toxic.

[…]

La 20,01 a ajuns si dl […], care a venit la pozitia mea, i-am raportat situatia si masurile luate si a preluat comanda interventiei. Am avut o discutie cu acesta […] am ajuns la concluzia ca […] nu este indicat sa actionam pentru stingerea incendiului de la cisterna pentru a nu se deversa incarcatura de substante toxice.

[…]

Mentionez ca anterior exploziei nimic nu a prevestit-o. […] Noi nu am cunoscut incarcatura cisternei, nici cantitatea ori substanta […], iar faptul ca nu ardea decat o cisterna in mijlocul unei curti nu ne-a indus ideea ca va urma o explozie. Daca am vazut ca cisterna nu a explodat circa 90 minute, am considerat ca nu va exploda si ca metoda folosita de noi de a o raci este buna.

[…]

Intrebare Procuror Militar: In momentele premergatoare exploziei, ati auzit sau vazut ceva care o prevestea?

Raspuns: Nu. Nu se astepta nimeni. Nu a dat niciun semn.

Intrebare Procuror Militar: De ce nu v-ati retras mai mult?

Raspuns: Am considerat ca nu este nevoie. Procedurile nu stabilesc o anumita distanta.

Intrebare Procuror Militar: Ati folosit pulbere?

Raspuns: Nu. Aceasta se foloseste numai in spatii inchise si la incendii electrice'.

In acelasi timp, in contrast cu aceasta evaluare a comandantilor, la primul nivel de executie in randul pompierilor (acolo unde se gasesc si servantii) perceptia exprimata era alta, precum (declaratie la Parchetul General):

'Eu personal am luat in calcul riscul unei explozii, chiar ma gandeam ca e o doar o chestiune de timp pana explodeaza. Nu am auzit insa ordine care sa prevada masuri pentru prevenire sau protectie in caz de explozie'.

In alt registru – tot exemplificativ – a devenit de notorietate cum multi dintre pompierii implicati in interventie au gasit onorabil ca in acest unic caz, si numai in acesta, sa pretinda despagubiri extrem de insemnate (de milioane de euro, ca sa existe si unitate de masura). In privinta celor mai multi dintre acestia, reiese din cercetari si chiar din aprecierile superiorilor ca nu purtau corespunzator echipamentul de protectie. Relevanta in acest sens poate sa fie insa o alta mostra, de aceasta data din inregistrarile (nesecrete) surprinse de mijloacele din dotarea autospecialelor dupa momentul producerii celei mai puternice dintre explozii, asadar dupa ranirea pompierilor:

'Sa nu zici la nimeni ca m-am ars la maini, ca tot pe mine ma ia... Ca ce cautam in maneca scurta... Daca aveam maneca lunga nu ma lua... Da, ma crezi ca pe tricou si pe astea n-am avut nimic; doar unde am avut mainile libere... Si cu fata iti dai seama: eu fugeam de foc si m-a ars din spate... Am avut casca, m-a protejat; imi ardea si chelia si mi-a luat exact coatele, ce era (neinteligibil)... Si am cazut in sant'.

Dupa cum probabil este de asemenea cunoscut, Dosarul Parchetului Militar de pe langa Curtea Militara de Apel, in care imediat dupa eveniment s-a initiat din oficiu cercetarea modalitatii de interventie a fortelor ISU, a fost reunit, la data de 11 decembrie 2023, la Dosarul Parchetului General, in care reprezentantii Flagas se gaseau cercetati in stare de arest preventiv.

Imprejurarea s-a constituit pentru Parchetul General intr-un motiv distinct de solicitare a prelungirii duratei masurilor preventive, invocandu-se ca se impune, in actul de urmarire penala, reaudierea (si in dosarul propriu) a persoanelor care fusesera audiate de catre procurorii militari.

Pe mai departe insa, cum acestei initiative exprimate de Parchetul General am observat ca nu i se dadea curs dupa prelungirea masurilor, dupa considerabila perioada de timp trecuta fara ca vreun pompier sa fie citat pentru invocata reaudiere necesara, am formulat noi, la data de 04 martie 2024, cerere de probe prin care am solicitat reaudierea tuturor persoanelor audiate de procurorii militari, mai ales ca, neavand calitate in acel dosar, nu participaseram la nicio audiere.

La data de 11 martie 2024, cererea noastra s-a admis partial, in sensul ca s-a incuviintat reaudierea a 72 de persoane (pompieri) si s-a respins audierea a 5 persoane, care fusesera si ele audiate de procurorii militari. In privinta acestor 5 din urma persoane, jurnalistii cu experienta vor intui instinctiv, din prima, cine are numele cel mai important. Celelalte 4 nume nu au nicio greutate, ele completand, doar, un context. Jurnalistii fara niciun fel de experienta vor reusi si ei, cel mai probabil, sa inteleaga, tot din prima, numele in cauza, iar daca nu reusesc din prima, este absolut exclus sa nu deduca din a doua incercare.

A fost initiata, prin urmare, reaudierea persoanelor incuviintate, aceasta traducandu-se in zeci de pompieri rechemati la Parchetul General si sute (sute!) de ore de declaratii.

Cand insa in cadrul acestor reaudieri, profesionisti ai urmaririi penale cu capacitati notoriu redutabile, de exceptie, in plan judiciar, care pe drept cuvant pot reprezenta la orice moment prima optiune in investigarea celor mai complexe spete, nu adreseaza niciuneia dintre aceste zeci de persoane nicio intrebare proprie (nici macar una!), sentimentul ca ceva este profund in neregula ia locul asteptarii ca justitia sa fie egala pentru toti. Prin exceptie si foarte rar, atunci cand Apararea nu a putut participa la o audiere, au fost adresate de catre anchetatori, limitat si riguros, intrebarile Apararii, cunoscute de la declaratii anterioare.

Nu am putut anticipa ca de fapt ancheta Parchetului General se va distinge de aceea activa a Parchetului Militar, prin pasivitatea ei si prin aceea ca nicio procedura nu ii mai vizeaza, de fapt, pe militari.

In nota discordanta cu aceasta abordare pasiva, in reprezentarea procurorilor militari si a expertilor INSEMEX, concluziile apar pregnant diferite.

Astfel, procurorul militar care a initiat reunirea cauzelor a statuat, la momentul trimiterii cauzei spre conexare:

'Din datele oferite de apelant si din declaratiile pompierilor rezulta ca inca de la inceput I.S.U – Bucuresti-Ilfov a cunoscut ca a avut loc un incendiu si o explozie la un rezervor GPL, soldat cu victime.[…]

Din declaratia col. […], declaratiile pompierilor si inregistrarile video, rezulta indicii cu privire la faptul ca sus-numitul a ignorat prevederile art. 59 alin. 1 lit. d din Ordinul Inspectorului General al IGSU nr. 4018/17.06.2022 ce stipuleaza in sarcina comandantului obligativitatea luarii masurilor de protectie a personalului de interventie, inclusiv aliniamentul pana la care se executa misiunea in conditiile date, dar si prevederile art. 68 din acelasi ordin, deoarece nu a dispus prin ordin clar si neechivoc stabilirea unei zone de risc pentru pompieri. Mai mult, acesta nu a respectat prevederile mentionate la punctul 20 din Procedura de sistem privind interventia in cazul situatiilor de urgenta determinate de incidente, accidente sau accidente majore la instalatiile de gaze naturale prin care s-a dispus obligativitatea stabilirii unei zone cu o raza de minim 100 metri in care au acces numai echipele de interventie ale operatorului sau de cautare si salvare echipate cu costume de protectie si aparate de respirat cu aer comprimat. Or, pompierii mentinuti in acea zona nu efectuau activitati de cautare si salvare.[…]

De mentionat ca, potrivit art. 47 alin. 1 din Ordinul Inspectorului General al IGSU nr. 1413/29.07.2013 pentru aprobarea Instructiunilor privind interventia serviciilor de urgenta profesioniste – interventie la incendii – ISU 01, in cazul interventiei defensive (cum a fost in cazul de fata, deoarece exista iminenta unei explozii), personalul va fi dispus in afara zonei de risc, dar aceasta nu a fost stabilita in mod clar si neechivoc de catre comandant.[…]

Modul defectuos de stabilire a zonei de risc pentru pompieri s-a perpetuat si pe parcursul interventiei, cand col. […] a ramas in aceeasi zona, foarte aproape de rezervorul care ardea (la circa 20-25 metri, ce rezulta in principal avand in vedere ca distanta dintre doi stalpi de electricitate este de 50 metri), fara nicio justificare, cu atat mai mult cu cat se efectuase activitatea de recunoastere, iar punctul de comanda era mult mai departe, intr-o zona sigura. […]

Faptul ca sus-numitul s-a postat in acel loc o perioada mare de timp, foarte aproape de rezervorul ce ardea, coroborat cu lipsa unor comenzi concrete si clare, in conformitate cu regulamentele militare referitoare la limita zonei de risc pentru pompieri, a creat acestora convingerea (extrem de imprudenta, de altfel) ca acolo ar fi limita zonei de risc.[…]

Exista indicii ca, dupa ce a preluat comanda dispozitivului, col. […] nu a luat masurile necesare evitarii / limitarii vatamarilor produse pompierilor de o eventuala explozie, in sensul ca nu a dispus folosirea costumelor aluminizante si nu a dispus folosirea tunurilor cu apa sau a unor trepiezi care sa inlocuiasca pompierii.

Mai mult, exista suspiciunea ca, atunci cand au sosit robotii de stingere a incendiilor, col. […] a acceptat ca operatorii sa-i actioneze de la o distanta mica, respectiv 10-15 metri, contrar caracteristicilor mentionate in documentatia tehnica a acestora, din care rezulta ca distanta de pilotare este de pana la 600 metri in linie dreapta, respectiv 1.600 metri cu amplificator de semnal. Instructiunile de utilizare a robotilor prevad ca operatorii sa pastreze o distanta minima fata de partea laterala a robotului de 10 metri, respectiv 50 metri fata de partea frontala sau partea din spate, distante care se pare ca nu au fost respectate.

Acelasi comandant a acceptat ca langa robotii de stingere a incendiilor sa se afle mai multi pompieri in mod inutil, deoarece nu ajutau cu nimic operatorii, Or, scopul folosirii robotilor este tocmai de a indeparta pompierii si a elimina riscul vatamarii acestora, scop ignorat de catre ofiter.

Aceste actiuni / inactiuni ale comandantului par a fi contrare dispozitiilor art. 38 alin. 1 lit. a din Ordinul Inspectorului General al IGSU nr. 1413/29.07.2013 pentru aprobarea Instructiunilor privind interventia serviciilor de urgenta profesioniste – interventie la incendii – ISU 01, potrivit carora personalul cu atributii de conducere a interventiilor adopta tactici de interventie care sa aiba in vedere cu prioritate asigurarea securitatii proprii si a personalului din subordine prin amplasarea fortelor si mijloacelor, astfel incat sa existe permanent posibilitatea retragerii in conditii de siguranta in cazul producerii unor explozii'.

In lucrarea intocmita de specialistii de la INSEMEX Petrosani – EXPERTIZA TEHNICA privind evenimentul produs in data de 26.08.2023 la imobilul nr. 231 din Crevedia, Sos. Bucuresti – Targoviste, apartinand SC FLAGAS SRL, jud Dambovita – la Obiectivul nr. 6 se consemneaza, intre altele, si urmatorul raspuns:

'Raspuns la obiectivul nr. 6:

Factori favorizanti initiali sunt:

[…]

Alti factori favorizanti sunt:

[…]

interventia initiala prin tactica activa a echipajelor ISU (ulterior exploziilor de tip BLEVE GPL, a fost adoptata tactica pasiva, respectiv retragerea echipajelor / persoanelor la o distanta de siguranta, actiune realizata in doua etape)'.

Pana la acest moment, pe intreaga durata a urmaririi penale in cadrul dosarului nr. 462/P/2023 sau in legatura cu acesta, exclusiv in sarcina noastra s-a retinut producerea consecintelor celei mai mari dintre explozii, respectiv ranirea a 35 de pompieri din cadrul ISU-BIF, a 7 pompieri din cadrul ISU-DB, a 2 jandarmi, 2 politisti, cel putin 2 civili din randul localnicilor, a unui reprezentant al companiei de apa si a 3 reprezentanti mass-media, precum si afectarea, prin suflul exploziei, a 83 de imobile.

Credem ca aceasta ipoteza este in mod real combatuta prin actele dosarului. Actele ofera nu doar indicii, ci veritabile probe ca in modul de interventie s-a gresit si s-a gresit mult si elementar. Chiar daca intentiile fortelor de ordine, de la comandanti si pana la servanti, au fost cele mai bune, iar angajamentul lor a fost cu adevarat dedicat scopului protejarii persoanelor, salvarii de vieti si de bunuri si stingerii incendiului, informatiile au fost gresit evaluate, ori insuficient accesate sau evaluate cu nestiinta, evident dand nastere unor masuri necorepunzatoare in esenta lor si unor ordine defectuoase carora militarii din subordine le-au dat curs cu pretul propriei expuneri.

Confidentialitatea urmaririi penale nu este un standard care sa faciliteze trecerea sub tacere a greselilor, ci este, primordial, una din componentele garantiei privind aflarea adevarului, cata vreme acesta, si numai acesta, este urmarit.

Imediat dupa producerea evenimentului din 26 august 2023, mass-media insasi a abordat si dezbatut intens neajunsurile interventiei. Prin iscusinta arestarii reprezentantilor Flagas insa, intreaga atentie, inclusiv a opiniei publice, a fost aparent definitiv mutata de la ipoteza initial investigata de jurnalisti si de Parchetul Militar.

Suntem de parere ca institutiile statului trebuie sa functioneze si sa se armonizeze in mod obligatoriu si exclusiv in slujba cetatenilor si a adevarului, fara a se acoperi unele pe altele si fara a permite ca oameni sa devina institutii ori sa fie confundati cu acestea si protejati ca atare.

In fine, plangerea depusa astazi a fost formulata impotriva celor 3 comandanti ai interventiei pentru aceea ca, in opinia noastra, acestia:

- nu au luat in calcul fie deloc, fie nu in modul cuvenit, riscul producerii unor explozii, neprevazand un astfel de rezultat, desi trebuia si puteau sa il prevada, si prin urmare nu au luat ori dispus nicio masura adecvata in raport cu aceasta ipoteza;

- nu au facut o recunoastere corespunzatoare a zonei, invocand ca pe intreaga durata a interventiei si pana la momentul producerii celei mai puternice dintre explozii nu au putut vedea in curtea societatii Flagas si alte cisterne decat aceea care ardea, desi in modul cel mai facil zona putea fi riguros observata de sus, daca nu chiar din elicopterul ajuns la fata locului sau prin utilizarea de drone, in modul cel mai facil prin banala utilizare si inaltare a scarii telescopice a unei autospeciale;

- au exclus stingerea incendiului care se manifesta la cisterna din curtea Flagas, ordonand sa nu se intervina cu autospeciala cu pulbere sosita la fata locului si sa fie lasata flacara aprinsa pana la epuizarea continutului cisternei, pe seama rationamentului gresit ca incendiile de gaz nu sting, in conditiile in care de fapt acestea i) se sting si ii) se sting cu pulbere, potrivit legislatiei in vigoare (Norme tehnice privind utilizarea, verificarea, reincarcarea, repararea si scoaterea din uz a stingatoarelor de incendiu, aprobate, succesiv, prin Ordinul 138/2015 (la data producerii incendiului), si Ordinul 135/2023 din 30 august 2023, imediat dupa incendiu). In acelasi timp, comandantii nu au mai solicitat alte autospeciale cu pulbere pe langa singura ajunsa la eveniment;

- au nesocotit in mod evident si impardonabil incarcatura de GPL, invocand neverosimil pe durata cercetarilor ca de fapt nu au cunoscut si nu ar fi avut de unde sa cunoasca natura incarcaturii din rezervoarele cisterna;

- au dispus echiparea cu costume aluminizate a numai doi pompieri, care insa au actionat la fata locului, astfel echipati, dimpreuna, cot la cot, cu ceilalti pompieri, neechipati cu costume aluminizate, atestand in acest mod plasarea constienta, deliberata, a pompierilor neechipati cu aceste costume speciale in conditii specifice de risc care reclamau imperios purtarea protectiei aluminizate;

- nu stiau la data interventiei si nu au cunoscut nici luni mai tarziu, cu ocazia audierilor la Parchet, care sunt produsele de stingere pentru incendiile de gaz, indicand in mod fundamental gresit apa si spuma, neluand in calcul la niciun moment si nementionand pulberea, care de altfel nici nu s-a folosit vreo clipa in imprejurarile manifestarii incendiului;

- nu au luat in calcul si nici nu au dispus tractarea din zona de risc a cisternelor sau a altor vehicule;

- nu au cunoscut distanta de siguranta in cazul incendiilor manifestate la recipiente de gaz, au nesocotit de fapt orice distanta de siguranta la fata locului si, la nivel declarativ, audiati in cauza penala, au apreciat-o la aproximativ 100 de metri, cand de fapt multi dintre pompierii vatamati s-au gasit la 50 de metri sau mai putin fata de focar la momentul celei mai mari dintre explozii;

- in fapt, nu au valorificat imprejurarea ca la fata locului s-au gasit reprezentanti ai Flagas SRL care puteau oferi informatiile necesare, au facut abstractie de prezenta acestora, pe care au nesocotit-o, si nu i-au cooptat deloc pe acestia in procurarea si procesarea de informatii necesare actului de comanda.

Chiar daca nu neaparat toate aceste neajunsuri sunt intalnite concomitent in cazul tuturor celor 3 comandanti ai interventiei, consideram ca in economia interventiei in intregul ei, ca abordare conjugata si unitara, ele raman imputabile tuturor, in conditiile in care masurile concrete luate sunt de fapt specifice interventiei defectuoase.

Daca nu au putut ele comunicatele Parchetului, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie, sigur nu o va putea face nici cel de fata”.

sursa foto Stinga si Doldurea: Gandul.ro