Procurorul General Alex Florenta (foto) propune unificarea tuturor parchetelor de judecatorii dintr-un judet intr-o singura unitate, cu sediul in municipiul de resedinta al acelui judet. Cauza o reprezinta faptul ca PJ-urile din orasele mici sunt neatractive pentru tinerii procurori.

Ideea a fost expusa in interviul acordat Televiziunii Romane si publicat marti, 6 februarie 2024. Florenta a argumentat ca aceasta masura – care nu are nicio legatura cu parchetele de pe langa tribunale – permite echilibrarea mult mai buna a numarului de dosare penale per procuror la nivelul parchetelor de judecatorii.

Concret, proiectul – despre care Procurorul General a spus ca va fi finalizat in acest an – prevede ca doar PJ-urile sa fie unificate in resedinta de judet, nu si instantele. Iar fostele parchete de pe langa judecatorii sa functioneze doar ca puncte de lucru pentru noul parchet, unde procurorii sa se deplaseze pentru acte de urmarire penala si participarea in sedintele judecatoriilor, precum si pentru asigurarea permanentei.

Aceasta masura va creste si celeritatea urmaririi penale, a mai spus Alex Florenta.

In acelasi interviu, Procurorul General a declarat ca gradul de ocupare a posturilor in Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a crescut in ultimele zece luni (de cand Florenta a preluat mandatul) de la 25% la 58 la suta.

Redam principalele afirmatii ale lui Alex Florenta din interviul acordat TVR Info (vezi video):

„Am preluat conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie intr-un moment in care cred ca nu cunoscuse de foarte multi ani o reorganizare in vederea adaptarii sale la nevoile reale de combatere a fenomenului infractional. Ma refer aici in primul rand la rolul pe care Parchetul General ar trebui sa-l aiba in arhitectura Ministerului Public. (…)

Ar trebui sa vedem cum reorganizam Ministerul Public, in asa fel incat sa corespunda rolului sau cel mai important: acela de dinamizare a activitatii de urmarire penala (atat pe competenta sa proprie, cat si in cauzele preluate) si, in al doilea rand, pe componenta de control si de coordonare a parchetelor din subordine.

De aceea, printr-un nou regulament de ordine interioara care a fost aprobat anul trecut prin decizia CSM, s-a operat poate cea mai semnificativa reorganizare a Parchetului General din ultimii 20 de ani. Reorganizarea aceasta a vizat in primul rand o reasezare a Parchetului General in functie de principalele fenomene infractionale care se cer a fi combatute mult mai eficient in ziua de astazi. Motiv pentru care, plecand de la o analiza a acestor fenomene, in cadrul Parchetului General, dintr-o unica sectie de urmarire penala care gestiona dosarele – preluate sau de competenta proprie – fara un algoritm in sine si fara o strategie neaparat preconstituita, am venit cu o noua reorganizare, in care am infiintat mai multe compartimente specializate in combaterea anumitor tipuri de fenomene infractionale. Si vorbesc aici de componenta de: infractiuni economice, cu un accent in special pe zona de evaziune fiscala (care astazi este in competenta exclusiva a parchetelor obisnuite), un birou de combatere a infractiunilor de coruptie (pentru ca este, de asemenea, foarte important sa gestionam acest fenomen al coruptiei care intra in competenta parchetelor obisnuite, dincolo de marea coruptie – care revine in competenta DNA); de asemenea, un compartiment specializat in combaterea infractiunilor de mediu (pentru ca este un nou fenomen infractional, care impacteaza nu doar Romania, ci intreaga Uniune Europeana si care va cunoaste probabil o dezvoltare exponentiala in urmatorii ani) si, de asemenea, un birou de combatere a infractiunilor informatice (unde competenta este partajata cu DIICOT si unde, din pacate, datorita preluarii acestei competente, in ultimii ani, nivelul de cunostinte in randul procurorilor din cadrul parchetelor obisnuite este destul de redus). (…)

O a doua importanta componenta a acestei reorganizari a vizat adaptarea, la nivelul Parchetului General, a unor compartimente de suport, care au un rol esential intr-o activitate de urmarire penala si care existau aproape intr-o forma incipienta la nivelul Parchetului General. Si aici vorbesc in primul rand de o dezvoltare a serviciului tehnic, care iti ofera acea componenta de punere in executare a masurilor de supraveghere tehnica, dar totodata cu infiintarea unui compartiment dedicat in efectuarea unor investigatii financiare paralele, care are menirea de a contribui la identificarea produselor infractiunii, a surselor licite si ilicite de venit ale infractorilor cercetati in dosarele penale, astfel incat sa permita procurorului ca, pe baza unei analize structurate, profesioniste, din partea specialistilor care vor activa in acest compartiment, sa poata aplica acele masuri asiguratorii necesare.

Intr-o prima faza, acest compartiment va avea in jur de 10 specialisti, care vor indeplini un dublu rol: atat de analiza a informatiei adunate in intregul dosar penal, si ulterior de efectuare a acestor investigatii financiare paralele, pe baza unor metodologii pe care le-am dezvoltat deja la nivelul Parchetului General, in vederea uniformizarii practicii.

Scopul acestui compartiment este sa identifice ce bunuri sau avere are un anumit inculpat – atat in tara, cat si in strainatate. Si nu doar inculpatul cercetat, ci intregul sau cerc relational – pentru ca, evident, multe dintre aceste bunuri pot fi transferate pe numele altor persoane fizice sau persoane juridice asupra carora respectivul inculpat are control. (…)

Ministerul Public traverseaza in perioada aceasta cea mai acuta criza de personal din istoria sa, cu peste o treime din posturi neocupate. Avem un grad de ocupare in momentul de fata de maxim 69%. Parchetul General, la momentul in care l-am preluat eu, ca urmare a plecarilor masive din sistem, ajunsese la un grad de ocupare de 25% din schema. Era aproape in pragul imposibilitatii de functionare. Prin eforturi sustinute (si le multumesc din acest punct de vedere colegilor care au avut curajul sa faca pasul catre Parchetul General), suntem in momentul de fata la un grad de ocupare de 58% sau 60%, ceea ce este imbucurator. Dar la nivelul Ministerului Public in ansamblu, gradul de ocupare este de 69 la suta. Dar la nivel teritorial, situatia este de-a dreptul dramatica. Avem foarte multe parchete care constant, in ultimii trei, patru, chiar cinci ani, au un grad de ocupare de sub 30%.

Pe de o parte, vorbim de plecari masive din sistem, prin pensionari, dar nu numai. Si in al doilea rand, datorita faptului ca a fost un blocaj, o perioada cu admiterile in sistem – atat din sursa externa (acele examene cu cinci ani vechime in profesie juridica), cat si prin intermediul INM-ului. Dar pensionarile au grevat in ultimul timp, in mod evident, acest sistem si lucrurile se simt mai ales la nivelul parchetelor locale. De aceea, aici va trebui sa venim cu o noua viziune asupra modului de organizare a parchetelor locale – si este unul dintre proiectele pe care le voi aduce in atentia opiniei publice in perioada urmatoare, pentru ca cred ca trebuie puse transant astfel de discutii in atentia opiniei publice si a factorilor decizionali, pentru a se intelege ca orice incercare de eficientizare a activitatii Ministerului Public doar prin elemente punctuale va putea sa imbunatateasca doar de etapa rezultatele, in masura in care nu avem si cel putin doua-trei modificari de substanta, la nivel functional, ale Ministerului Public. Iar una dintre ele este reorganizarea parchetelor locale.

Avem in momentul de fata 176 de parchete locale. Sunt parchete care functioneaza la distanta de 20 de kilometri unul de celalalt. Viziunea noastra, din punctul meu de vedere (si e un proiect pentru care am constituit in momentul de fata un grup de lucru, in vederea analizarii modalitatii concrete de realizare), ar fi aceea de realizare a unui parchet local la nivel de judet, cu puncte de lucru in celelalte parchete locale din respectivul judet. Asta ne-ar face sa ajungem la un numar de 42 de parchete locale. Avantajul ar fi ca toate aceste parchete ar deveni mai ofertante fata de noii procurori intrati in sistem, pentru ca ar presupune un sediu intr-o resedinta de judet.

Parchetele de pe langa judecatorii vor exista, dar modul in care functioneaza este diferit. Acum, fiecare judecatorie are un parchet. Orice procuror care se duce este numit la acel parchet – fie ca vorbim de parchetul Lehliu-Gara. Discutia este ca aceste parchete sunt din ce in ce mai neofertante pentru tinerii procurori, de unde si problema de personal acuta la nivelul unitatilor de parchet. Or, asta greveaza in primul rand calitatea actului de urmarire penala (pentru ca dosarele la acel nivel de parchet trebuie sa fie instrumentate de un procuror, in loc de trei) si, totodata, celeritatea efectuarii urmaririi penale. Si atunci trebuie sa ajungi la multe situatii de acestea de peticeala, in care delegi procurori din alte parchete care sa functioneze temporar acolo, preiei la parchetul ierarhic superior un numar de dosare care n-ar trebui sa fie instrumentate, ca si grad de complexitate, la un parchet de tribunal.

Si atunci logica este sa concentrezi toti procurorii de nivel de judecatorie intr-un parchet unic, in resedinta de judet (care, ca si nivel urban, este mult mai ofertanta), cu impartirea corelativa a competentei in raport de celelalte instante. Iar in localitatile mai mici din judetul respectiv, unde exista si vor exista in continuare judecatorii, sa se asigure permanenta pe acele judecatorii, mai ales in planul judiciar (al participarii pe instanta). Iar acest lucru ne va permite, intr-o a doua etapa, sa facem o echilibrare mult mai buna a numarului de dosare penale, astfel incat procurorii, fiind toti parte a unui singur parchet la nivel judetean, vor putea sa primeasca un volum echilibrat de munca – ceea ce in momentul de fata nu se intampla. Ai procurori de nivel de resedinta de judet care instrumenteaza 2.000-3.000 de dosare pe an si un coleg care lucreaza la un parchet de pe langa judecatorie, dar dintr-o localitate mult mai mica, 200-300 de dosare.

Indiferent cum se va denumi el, noi vorbim de un parchet local, exact cum e parchetul de pe langa judecatorie; numai ca formularea, probabil, va fi 'parchetul de pe langa judecatoriile din judetul X'. Dar un parchet unic. Iar celelalte parchete care, prin aceasta reorganizare, vor disparea vor functiona doar ca puncte de lucru care sa permita deplasarea acolo pentru acte de urmarire penala si cu atat mai mult pentru participarea in sedintele de judecata de la judecatoriile din acele localitati.

Unul din dezideratele mele ca proiectul se va finaliza in acest an. E necesara o dezbatere publica, pentru a se intelege cat se poate de bine necesitatea si urgenta unui astfel de demers, daca vrem sa deblocam un sistem care merge foarte greu si este foarte blocat in momentul de fata. Si ulterior, cu sprijinul Ministerului Justitiei si al factorului decizional, sa putem initia un astfel de proiect legislativ, care presupune, intr-adevar, o schimbare de paradigma la nivelul organizarii parchetelor”.