Romania ar putea scapa in sfarsit de Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), pe care Comisia Europeana ni l-a impus inca din 2006. Este principala promisiune a coalitiei PSD-PNL-UDMR din capitolul „Justitie” al programului de guvernare. Amintim ca pentru acest minister a fost propus deputatul PNL Catalin Predoiu (foto), cel care a mai condus MJ in guvernele Tariceanu 2, Boc 1, Boc 2, Ungureanu si Orban.

Coalitia vorbeste in primul rand despre indeplinirea recomandarilor continute MCV, astfel incat sa scapam de aceasta monitorizare. Nu lipseste nici eterna lozinca a intaririi luptei impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate. Totusi, o noutate adusa de pandemie o reprezinta accentul pus pe digitalizarea justitiei. De asemenea, PSD, PNL si UDMR se angajeaza sa amelioreze problema supraincarcarii cu dosare a judecatorilor si procurorilor si sa reformeze domeniul proceselor comerciale, prin infiintarea unor instante specializate in insolventa si incurajarea modalitatilor alternative de solutionare a litigiilor: mediere si arbitraj.

Ce va urma dupa desfiintarea SIIJ

Cu privire la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), coalitia mentioneaza inlocuirea ei cu alta structura care sa raspunda cerintelor din Decizia CJUE de la 18 mai 2021, avizul Comisiei de la Venetia din iulie 2021 si avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Viitorii guvernanti se angajeaza sa prezinte un plan in acest sens pana la data de 31 martie 2022. Totusi, politicienii nu precizeaza daca noua structura va functiona in cadrul Parchetului General sau al Directiei Nationale Anticoruptie, ca inainte de infiintarea SIIJ. Sigur ca in spatiul public parlamentarii PSD si UDMR au dat asigurari ca dosarele nu se vor intoarce la DNA, dar aceasta promisiune nu este continuta explicit in programul de guvernare.

Tot in legatura cu recomandarile din MCV, coalitia isi ia angajamentul sa reformeze Inspectia Judiciara, astfel incat functionarea ei sa nu mai dea nastere unor suspiciuni privind lipsa de impartialitate.

Alta schimbare legislativa are in vedere introducerea posibilitatii ca un sef de parchet sa poata contesta revocarea sa din functie. Aceasta modificare legislativa este necesara ca urmare a deciziei prin care Curtea Europeana a Drepturilor Omului i-a dat dreptate Laurei Kovesi, care se plansese de inlaturarea ei de la conducerea DNA.

Revenind la partea penala, promisiunile PSD-PNL-UDMR vizeaza o mai buna protectie a minorilor si a victimelor traficului de persoane, precum si imbunatatirea integrarii sociale a detinutilor.

Incheiem, mentionand ca viitorii guvernanti isi iau angajamentul sa modifice Constitutia in acord cu referendumul convocat de presedintele Klaus Iohannis in 2019, ale carui intrebari au fost urmatoarele:

- „Sunteti de acord cu interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie?”

- „Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?”

Prezentam intregul capitol dedicat justitiei:

„A. Justitia in slujba cetateanului

Principii si valori democratice

Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme.

Statul este organizat potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale.

Justitia reprezinta acea putere a statului chemata sa realizeze un serviciu public eficient, accesibil, impartial si independent, toti justitiabilii avand dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

Un sistem de justitie modern, eficient, accesibil si de calitate, adaptat nevoilor cetatenilor si mediului privat, reprezinta o importanta premisa pentru dezvoltarea si stabilitatea economica si sociala a tarii.

Constitutia Romaniei afirma si garanteaza principiul pluralismului politic. Pentru a garanta pluralismul politic si o societate democratica, Legea fundamentala a reglementat un catalog de drepturi si libertati, promovand si garantand cele trei mari valori fundamentale: viata, libertatea si proprietatea.

Orice persoana care urmeaza sa ocupe o functie ce implica exercitiul autoritatii puterii de stat trebuie sa indeplineasca cerintele de integritate, legalitate si corectitudine, menite sa consolideze increderea cetatenilor in autoritatile publice centrale si locale si sa preintampine derapajele de la principiile democratiei si statului de drept. Sustinem ca initiativa cetateneasca de revizuire a Constitutiei inregistrata la Parlament in mai 2019 si aflata in prezent la vot final la Senat, sa isi gaseasca cea mai buna forma de transpunere la nivel normativ, atunci cand situatia pandemica va permite.

Sustinem crearea unei culturi a integritatii in administratia publica printr-un cadru legislativ clar, precis, predictibil, simplificat, codificat si cu mecanisme de preventie, cu luarea in considerare a recomandarilor MCV pentru asigurarea sustenabilitatii Agentiei Nationale de Integritate si garantarea integritatii in functia publica.

Simplificarea si sistematizarea legislatiei, precum si reducerea „inflatiei” legislative raman obiective principale ale Guvernului, pentru asigurarea unui cadru normativ unitar si a unei legislatii clare si previzibile, adaptate realitatilor sociale si nevoii de dezvoltare economica a tarii.

B. JUSTITIE SI STAT DE DREPT

1. Viziune si principii

In domeniul Justitie si stat de drept, cel mai important obiectiv national il reprezinta finalizarea monitorizarii Romaniei prin Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV). Guvernul Romaniei, alaturi de toate autoritatile constitutionale, au acest obiectiv major de a incheia procesul de integrare a Romaniei in spatiul democratic european, prin definitivarea reformelor ireversibile in domeniul justitiei.

Acest obiectiv national trebuie sustinut de toate partidele politice democratice prin garantarea unor masuri legislative si executive de natura sa genereze un act de justitie eficient, impartial si egal pentru justitiabili. O reforma atat de ampla in domeniul justitiei si cu un obiectiv atat de ambitios implica multa maturitate politica, capacitatea de atingere a consensului institutional si politic, respectiv capacitatea de a identifica solutii legislative alternative si institutionale pentru indeplinirea obiectivelor asumate.

Romania este si va ramane un stat membru al Uniunii Europene, atasat valorilor fundamentale si pricipiilor care stau la baza constructiei europene, iar reformele in domeniul Justitie si stat de drept reprezinta o garantie ca parcursul european al Romaniei este singura varianta pentru consolidarea independentei sistemului judiciar si asigurarea preeminentei dreptului in raporturile sociale si institutionale. La nivel european, Guvernul va fi un promotor activ al mecanismului european privind statul de drept, adoptat de Comisia Europeana.

Asadar, in domeniul Justitie si stat de drept, Guvernul propune continuarea si imbunatatirea reformelor, cu luarea in considerare a rapoartelor organismelor europene - Comisia de la Venetia, GRECO, MCV si Raportul CE privind statul de drept.

Totodata, vom promova eficienta Justitiei ca serviciu public, garantand o justitie accesibila, impartiala si independenta pentru toti justitiabilii. Pe de o parte, eficienta Justitiei ca serviciu public presupune existenta si garantarea unei independente a Justitiei in cele doua componente ale sale: componenta institutionala, referitoare la sistemul judiciar in intregime, cat si componenta individuala, referitoare la statutul juridic al magistratilor (judecatori si procurori) cu toate elementele sale componente, consacrate in jurisprudenta CCR, precum si de standardele europene in materie.

Pe de alta parte, eficienta Justitiei ca serviciu public presupune proceduri judiciare si administrative care sa conduca la o mai buna alocare si gestionare a dosarelor si la reducerea termenelor de solutionare a litigiilor, la accelerarea procedurilor pentru punerea in executare a hotararilor judecatoresti si sa garanteze accesul efectiv la justitie al justitiabililor, inclusiv prin facilitarea ajutorului judiciar public. O justitie accesibila, rapida, eficienta, cu un rol real de prevenire a conduitelor neconforme cu legea din societate presupune reexaminarea competentelor instantelor pentru echilibrarea volumului de dosare per judecator, informatizarea actului de justitie si promovarea mijloacelor alternative de solutionare a litigiilor pentru a degreva instantele.

Guvernul Romaniei se angajeaza sa asigure armonizarea legislatiei privind organizarea si functionarea Justitiei in acord cu principiile din instrumentele internationale ratificate de Romania, precum si cu luarea in considerare a tuturor recomandarilor formulate in cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Venetia, Raportul CE privind statul de drept) si a deciziilor CCR.

In acest sens, Guvernul se angajeaza sa finalizeze proiectele de lege privind organizarea si functionarea sistemului judiciar generic denumite „Legile Justitiei” si sa le transmita Parlamentului in vederea adoptarii, insotite de avizul Comisiei de la Venetia, consultate in acest scop.

Justitia ocupa un loc central in programul de guvernare, prin prisma urgentei reformelor care trebuie finalizate pentru a garanta functionarea eficienta a sistemului judiciar si independenta justitiei si a relansa lupta anticoruptie, inteleasa inclusiv ca un mijloc de combatere a saraciei si a dezechilibrelor social-economice.

1. Obiective pentru o justitie eficienta

Obiectivele Programului de guvernare in domeniul justitiei sunt stabilite avand ca punct de plecare competentele legale ale Ministerului Justitiei, nevoile cetatenilor, ale sistemului judiciar si ale Justitiei in ansamblul sau, resursele financiare aflate la dispozitia ministerului, evolutiile institutionale din interiorul sistemului judiciar.

Solutiile in domeniul „Justitie si stat de drept” au in vedere obiectivul national si institutional al unei justitii independente si eficiente, finalizarea MCV, cu respectarea recomandarilor organismelor europene (MCV, GRECO, Raportul CE privind statul de drept si Comisia de la Venetia), respectiv a liniilor coordonatoare din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR).

2.1. Un sistem judiciar european, echilibrat, eficient si responsabil

Pentru realizarea obiectivului major al eliminarii MCV, Guvernul Romaniei sustine armonizarea Legilor Justitiei in vederea indeplinirii obiectivelor de referinta stabilite prin Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 [C (2006) 6569].

Prin proiectele de lege pentru modificarea Legilor Justitiei pe care Guvernul le va inainta Parlamentului spre adoptare, vom urmari sa garantam respectarea urmatoarelor principii: independenta judecatorilor si procurorilor, admiterea in profesie si promovarea in cariera pe criterii meritocratice, functionarea eficienta, transparenta si raspunderea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), in calitatea sa de garant al independentei justitiei, functionarea eficienta a instantelor, a Inspectiei Judiciare si a Ministerului Public, raspunderea efectiva a magistratilor, dar si protectia lor in fata oricaror ingerinte si abuzuri, separatia, echilibrul si cooperarea loiala dintre puterea judecatoreasca si celelalte puteri ale statului, respectarea obligatiilor statului roman care decurg din rapoartele MCV, GRECO, din avizele Comisiei de la Venetia si, mai nou, din Mecanismul statului de drept, la care se adauga jurisprudenta recenta a CJUE si CEDO, precum si cea a Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR).

Premisa fundamentala pentru a putea atinge acest obiectiv este dialogul institutional constructiv intre, pe de o parte, toate structurile componente ale sistemului judiciar si, pe de alta parte, factorul politic decizional, care este Parlamentul Romaniei.

Pentru a putea construi acest dialog necesar intre beneficiari si decidenti, Ministrul Justitiei trebuie sa isi indeplineasca efectiv rolul de mediator intre sistemul judiciar si puterile politice ale statului (puterea executiva si puterea legislativa).

Vom sustine transpunerea directivelor adoptate la nivelul Uniunii europene aflate in portofoliu, cu scopul de a asigura armonizarea legislatiei nationale cu cea europeana, tinand cont de marile principii ale dreptului european (suprematia, prioritatea si aplicabilitatea directa a dreptului european in ordinea juridica nationala).

2.2. Eficientizarea accesului justitiabililor la serviciul public de justitie

2.2.1. Justitia - un serviciu public accesibil cetatenilor

O justitie independenta este garantia functionarii democratiei, a respectului pentru drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, fiind un obstacol impotriva derapajelor autoritare. Actul de justitie reprezinta un serviciu public, iar beneficiarii sai finali sunt cetatenii. Pentru ca actul de justitie sa fie unul de calitate, profesionistii direct implicati trebuie sa beneficieze de toate conditiile necesare, de la infrastructura instantelor si parchetelor, la resursa umana care sa corespunda nevoilor si exigentelor profesionale pentru infaptuirea actului de justitie si pana la aspecte care tin de claritatea si de predictibilitatea legislatiei.

Pornind de la Legea fundamentala care consacra urmatoarele principii: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie", „Nimeni nu este mai presus de lege“, iar „Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti, rezulta ca accesul cetatenilor la justitie are ca premisa existenta unei legislatii clare, precise, predictibile, pe intelesul cetatenilor, accesibila inclusiv on-line si cu titlu gratuit. Din aceasta perspectiva, urmarim ca actuala legislatie a Romaniei sa fie supusa unui amplu proces de revizuire sub aspectul calitatii sale, pentru a deveni predictibila pentru cetateni, mediul privat, institutii, inclusiv pentru decidentii politici. Legile adoptate trebuie sa corespunda unor nevoi sociale reale, sa fie clare si cu o anumita suplete in continut, astfel incat cetatenii sa inteleaga conduita de urmat si consecintele nerespectarii legii.

Totodata, in scopul degrevarii instantelor, sustinem promovarea mijloacelor de solutionare alternativa a litigiilor civile, precum medierea, arbitrajul, folosirea tuturor procedurilor simplificate si a garantiilor procesuale prevazute de noul Cod de procedura civila, precum si evaluarea nivelului taxelor judiciare de timbru atunci cand acestea restrang considerabil accesul beneficiarilor la justitie.

Urmarim diversificarea modalitatilor de plata a taxelor judiciare de timbru pentru a fi accesibile tuturor justitiabililor (la ghiseu sau prin internet) prin infiintarea de puncte de plata la sediile tuturor instantelor judecatoresti, precum si lansarea unei platforme on-line si a unei aplicatii pentru telefoanele mobile, care sa elimine cerinta depunerii la dosar a chitantei doveditoare.

2.2.2. Justitia - un serviciu public eficient si predictibil pentru mediul de afaceri

Ministerul Justitiei sustine consolidarea dialogului institutional si cooperarea cu mediul de afaceri, in scopul imbunatatirii legislatiei aplicabile afacerilor si specializarii magistratilor in domeniul dreptului comercial.

Un cadru legislativ clar si predictibil confera stabilitate raporturilor juridice, sustine dezvoltarea economica si incurajeaza investitiile pe termen mediu si lung. In acest scop, urmarim o revizuire a legislatiei aplicabile mediului de afaceri si litigiilor cu profesionisti, armonizarea legislatiei primare, secundare si a practicii judiciare cu reglementarile europene in materia TVA si a altor taxe, cu jurisprudenta CJUE si codificarea legislatiei privind insolventa si falimentul.

De asemenea, sustinem sistematizarea legislatiei in domeniul inregistrarii in Registrul Comertului in acord cu reglementarile europene, in scopul prevenirii si combaterii spalarii banilor si asigurarii unei protectii efective datelor cu caracter personal, precum si inventarierea de catre Oficiul National al Registrului Comertului a tuturor autorizatiilor necesare pentru derularea fiecarei categorii de activitate comerciala si informarea beneficiarilor prin mijloace accesibile, transparente, complete si clare.

Ministerul Justitiei are in vedere identificarea unor solutii legislative si administrative prin dialog cu CSM si cu mediul de afaceri pentru: (i) stabilirea unor termene rezonabile de judecata in cadrul procedurilor de insolventa si in dosarele comerciale in general; (ii) infiintarea etapizata de tribunale specializate in litigii cu profesionistii, in cauzele privind insolventa si falimentul, precum si in litigiile de munca concomitent cu specializarea magistratilor in achizitii publice; (iii) promovarea unor mijloace de solutionare alternativa a litigiilor comerciale, precum medierea si arbitrajul; (iv) un cadru legal pentru solutionarea la distanta a litigiilor in materie comerciala, utilizarea instrumentelor digitale pentru a creste eficacitatea, transparenta si securitatea juridica; (v) actualizarea listei expertilor judiciari pe domenii economice, inclusiv in proceduri de achizitii publice.

2.3. O resursa umana pregatita pentru un act de justitie eficient

2.3.1. Asigurarea resursei umane pe termen scurt, mediu si lung

Vom sustine adoptarea de catre Parlament a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.

303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care reglementeaza transferurile judecatorilor si procurorilor de la o instanta la alta sau de la un parchet la altul ori la o institutie publica, un obiectiv solicitat insistent de sistemul judiciar.

Vom asigura cadrul legal permanent pentru organizarea concursurilor de admitere in magistratura, prin introducerea modificarilor necesare in noile Legi ale Justitiei conform jurisprudentei CCR.

In acord cu obiectivele de referinta asumate in cadrul MCV si pentru a sustine lupta anticoruptie si lupta impotriva criminalitatii organizate, Guvernul va aloca resursele necesare asigurarii schemelor de personal la DNA si DIICOT aprobate in anul 2021. O justitie eficienta in domeniul penal presupune colaborarea foarte buna dintre procuror si politist, fara niciun fel de imixtiuni externe. In activitatea sa de organ de cercetare penala, politistul trebuie sa aiba o singura linie de subordonare, si anume subordonarea fata de procuror. Sustinem in continuare, consolidarea activitatii de urmarire penala a DNA si DIICOT, prin politici si scheme echilibrate prin transfer constant de personal, menite sa sprijine activitatea de cercetare penala a parchetelor, fara a afecta celelalte categorii de activitati desfasurate de politisti.

2.3.2. Procedura de numire si revocare in/din functiile de conducere la nivelul instantelor si parchetelor

Vom acorda prioritate procedurii de ocupare a functiilor de conducere in sistemul judiciar cu scopul de a nu afecta activitatea si eficienta instantelor si a parchetelor . Sustinem ca promovarea in functiile de conducere la nivelul instantelor si parchetelor sa se realizeze pe criterii meritocratice si in urma unor proceduri de concurs transparente.

In considerarea recomandarilor MCV si cu scopul de a construi, cu sprijinul Comisiei de la Venetia, un sistem de numire a procurorilor de rang inalt, pe baza unor criterii de selectie clare si transparente, vom promova in cadrul Legilor Justitiei o serie de masuri legislative care vor reglementa:

- O procedura noua de selectare a procurorilor de rang inalt, cu diminuarea rolului politic excesiv al ministrului justitiei, rol criticat in rapoartele MCV si cu asigurarea echilibrului si a dialogului decizional functional, in limitele atributiilor constitutionale, intre initiatorul procedurii (Ministrul Justitiei), avizatorul selectiei realizate de Ministrul Justitiei (Sectia de procurori a CSM) si emitentul actului administrativ de numire in functie (Presedintele Romaniei).

- O procedura de contestare a revocarii in fata instantei in acord cu hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 5 august 2020.

2.3.3 Eliminarea inechitatilor in domeniul salarizarii si acordarii pensiilor de serviciu

Promovam o serie de masuri care au ca finalitate eliminarea inechitatilor in domeniul salarizarii si acordarii pensiilor de serviciu in randul magistratilor, prin identificarea unor solutii legislative in dialog cu CSM si cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale pentru a pastra un just echilibru intre jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, principiile care fundamenteaza politicile privind acordarea pensiilor in cadrul unei societati democratice si principiul independentei judecatorilor si procurorilor, in componenta individuala.

2.3.4 Asigurarea unui cadru legislativ pentru personalul auxiliar de specialitate

Sustinem continuarea planului de dezvoltare anuala a schemei de personal pentru grefieri avand in vedere ca evolutia activitatilor specifice reclama suplimentarea posturilor de grefier.

Este necesara asigurarea etapizata a unui raport grefier/judecator care sa permita realizarea un act de justitie intr-un termen rezonabil si de calitate, inclusiv prin raportare la standardele Uniunii Europene.

Pentru sistemul de probatiune, vom actiona in vederea suplimentarii anuale a schemei de personal, numarul posturilor alocate fiind stabilit in functie de evolutia cazuisticii, a numarului de persoane sanctionate penal cu masuri alternative la pedeapsa inchisorii.

Sustinem promovarea si adoptarea proiectului de lege privind statutul personalului de specialitate judiciara si al altor categorii de personal din cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice.

3. Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ)

Pana la data de 31 martie 2022 vom adopta un act normativ care sa prevada incetarea activitatii SIIJ si infiintarea unei institutii/ structuri care sa ofere garantii de independenta a magistratilor si sa asigure in acelasi timp mecanisme eficiente pentru o reala si efectiva raspundere a judecatorilor si procurorilor, in conditii de impartialitate si de legalitate a procedurilor, in acord cu Decizia CJUE din 18 mai 2021, cu avizul Comisiei de la Venetia din iulie 2021 si al Consiliului Superior al Magistraturii.

4. Reformarea Inspectiei Judiciare

Potrivit ultimului raport MCV, „institutiile judiciare, inclusiv CSM, au scos in evidenta existenta unor preocupari legate de lipsa de raspundere a Inspectiei Judiciare, mentionand proportia ridicata a dosarelor inaintate in instanta de Inspectie, respinse in cele din urma in instanta, concentrarea tuturor proceselor decizionale in cadrul atributiilor inspectorului – sef si limitele competentelor de supraveghere ale CSM”.

In hotararea sa din 18 mai 2021, CJUE a statuat ca procedura de selectie a inspectorilor judiciari si de numire a conducerii Inspectiei stabilita prin Legile Justitiei nu poate sa dea nastere unor indoieli cu privire la faptul ca prerogativele unui organ judiciar insarcinat cu efectuarea cercetarilor disciplinare si cu exercitarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor, ar putea fi utilizate ca instrument de presiune asupra activitatii respectivilor judecatori si procurori sau de control politic al acestei activitati.

Prin modificarea Legilor Justitiei, avem in vedere si o reforma a Inspectiei Judiciare astfel incat aceasta institutie sa ofere garantii sporite de independenta, impartialitate si profesionalism, in acord cu decizia CJUE si cu luarea in considerare a recomandarilor din rapoartele MCV.

5. O politica penala coerenta si unitara. Intensificarea luptei anticoruptie si a luptei impotriva criminalitatii organizate

5.1. O legislatie penala si procesual penala clara, precisa si predictibila

Dupa sapte ani de la punerea in aplicare a noilor coduri (Codul penal si Codul de procedura penala) si dupa zeci de decizii de neconstitutionalitate pronuntate de Curtea Constitutionala cu privire la continutul normativ al acestora, sustinem o legislatie penala si procesual penala modernizata si coerenta, avand la baza o viziune de politica penala sistemica, iar nu una partiala si/sau limitata.

Vom continua eforturile depuse pana acum si vom promova in dezbaterea parlamentara, proiectele de lege pentru modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala, cu scopul de a pune respectivele coduri in acord cu deciziile CCR si cu luarea in considerare a recomandarilor MCV.

5.2. Consolidarea luptei anticoruptie si a luptei impotriva criminalitatii organizate

Prin modificarea Legilor Justitiei urmarim un impact benefic asupra indepedentei, eficientei si responsabilitatii sistemului judiciar.

Pentru a consolida lupta anticoruptie, precum si lupta impotriva criminalitatii organizate si a combate in mod eficient evaziunea fiscala, vom asigura resursele materiale si umane necesare DNA si DIICOT.

Asumam ca prioritate a Guvernului combaterea infractiunilor de mediu, precum si lupta impotriva criminalitatii de mediu si urmarim adoptarea unor solutii legislative de clarificare a competentelor materiale precum si extinderea retelei nationale a procurorilor specializati pe infractiuni de mediu si specializarea procurorilor la nivelul parchetelor teritoriale pentru investigarea cu celeritate, a tuturor infractiunilor de mediu.

Sustinem combaterea fenomenului traficului de persoane prin asigurarea resurselor materiale si umane necesare Serviciului de combatere a traficului de persoane din cadrul DIICOT si specializarea continua a procurorilor. Vom dezvolta actuala aplicatie ECRIS astfel incat sa asigure nedivulgarea on-line a identitatii victimelor traficului de persoane , in acord cu instrumentele internationale ratificate de Romania.

Ne vom concentra eforturile pe sprijinirea consolidarii capacitatii nationale de reactie la forme extrem de nocive, de manifestare a criminalitatii organizate transfrontaliere precum: traficul de persoane, traficul de minori si traficul de droguri. Dimensiunea de preventie este, de asemenea, esentiala.

Vom sustine prevenirea cazurilor de trafic de minori din centrele de tip rezidential prin sesiuni informative si un mecanism de raportare imediata a suspiciunilor, precum si formarea specialistilor pe impactul traumei asupra beneficiarilor, prin formari pe tema traumei complexe. Propunem o coordonare foarte stransa a eforturilor de prevenire a fenomenului traficului de persoane, in special in randul grupurilor vulnerabile, cu ceilalti actori implicati in lupta impotriva traficului de persoane.

Sustinem ca derularea procedurilor judiciare in cazurile de trafic de persoane si infractiuni sexuale sa tina cont de starea fizica si psihica a victimelor, sa nu agraveze trauma si sa fie stabilite prin intermediul CSM, bune practici la nivel national pentru protejarea efectiva a victimelor acestor infractiuni pe toata durata procedurilor judiciare.

Sustinem procesul etapizat pentru dotarea parchetelor si instantelor din fiecare judet, cu sali de audiere, amenajate in mod special, pentru victimele minore, atat in procesele penale, cat si in cele civile, pentru a nu expune victimele minore unor traume suplimentare in prezenta agresorilor.

5.3. Reintegrarea sociala a persoanelor private de libertate

Luand in considerare rolul probatiunii in sistemul executional penal romanesc, propunem dezvoltarea instrumentelor de lucru, a procedurilor, programelor de reintegrare specifice in lucrul cu persoanele sanctionate cu masuri alternative la pedeapsa inchisorii. In acest sens, vom propune diversificarea schemei programelor folosite la nivelul serviciilor de probatiune cu programe noi, adaptate tipurilor de infractiuni savarsite de persoanele aflate in evidenta.

Ministerul Justitiei se va concentra pe implementarea Strategiei Nationale de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate 2020-2024 prin intermediul Comitetului interministerial de coordonare, infiintat in acest scop.

6. O viziune strategica pentru functionarea eficienta a sistemului judiciar

Vom continua eforturile de adoptare, respectiv de implementare a documentelor strategice la care fac referire inclusiv recomandarile partenerilor nostri europeni:

- „Strategia Nationala impotriva Criminalitatii Organizate 2021-2024” (document aprobat de Guvern prin H.G. nr. 930 din 1 septembrie 2021): vizeaza prevenirea si contracararea eficienta a riscurilor, amenintarilor si vulnerabilitatilor circumscrise criminalitatii organizate grave;

- „Strategia Nationala Anticoruptie 2021-2024” (in procedura de transparenta decizionala): vizeaza implementarea standardelor interne si internationale in domeniul anticoruptiei, precum si promovarea integritatii si reducerea vulnerabilitatilor la coruptie;

- „Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022-2025”: vizeaza asigurarea unui management strategic integrat la nivelul sistemului judiciar si gestionarea eficienta a resurselor si problemelor complexe din justitie;

- Ministerul Justitiei va participa la elaborarea si implementarea „Strategiei nationale pentru combaterea coordonata a tuturor formelor de ilicit impotriva mediului inconjurator”- ca obiectiv national pentru punerea in practica si functionarea politicilor europene de prevenire si combatere a criminalitatii de mediu.

7. Rolul avocatilor si al celorlalte profesii juridice liberale la infaptuirea actului de justitie

Toate profesiile juridice au un rol esential intr-un stat de drept, iar infaptuirea actului de justitie nu ar fi posibila in lipsa uneia dintre acestea. Avocatii, consilierii juridici, practicienii in insolventa, executorii judecatoresti, notarii publici, mediatorii, expertii tehnici judiciari, traducatorii si interpretii autorizati, pe de o parte, si judecatorii si procurorii, personalul auxiliar de specialitate, pe de alta parte, desi au atributii diferite, au un scop comun: asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale pentru cetatean.

Constitutia Romaniei a conferit profesiei de avocat un rol fundamental in apararea drepturilor si libertatilor fundamentale, iar Legile Justitiei si strategiile de dezvoltare a sistemului judiciar au consacrat avocatul ca partener indispensabil si participant direct la infaptuirea justitiei. Activitatea de asistenta, consiliere si reprezentare juridica realizata de avocati este o garantie procesuala importanta pentru justitiabili conferindu-le increderea ca vor beneficia de un act de justitie impartial si independent.

Ministerul Justitiei reafirma sustinerea prin dialog institutional si prin masuri legislative adoptate in acord cu jurisprudenta CJUE si CEDO, pentru promovarea si respectarea principiilor enuntate in Carta principiilor fundamentale ale avocatilor europeni, precum libertatea de a asigura apararea si consilierea clientului, respectarea secretului profesional si a confidentialitatii cauzelor incredintate, prevenirea conflictelor de interese, competenta profesionala si pentru inlaturarea oricaror forme de restrictii in exercitarea profesiei de avocat neconforme cu standardele europene.

In contextul derularii amplului proces institutional de digitalizare a intregii activitati a instantelor de judecata, Ministerul Justitiei va sustine facilitarea conexiunilor profesiilor juridice pentru a le intari capacitatea de a furniza servicii juridice conexe justitiei si de a desavarsi un concept functional unitar pentru digitalizarea justitiei din Romania.

Cunoasterea si buna intelegere a legilor de catre justitiabili are ca premisa accesul neingradit al acestora la actele normative, iar profesionistii dreptului sa contribuie la explicarea normelor legale pe intelesul beneficiarilor drepturilor si libertatilor. Incheierea de parteneriate intre autoritatile statului si profesiile juridice organizate in mod independent va avea un rol important in procesul de cunoastere legilor.

Pentru a degreva instantele de judecata, Ministerul Justitiei sustine in dialog cu CSM si cu uniunile profesiilor juridice, promovarea si folosirea de catre justitiabili a procedurilor alternative si simplificate de solutionare a litigiilor, respectiv extinderea accesului persoanelor fizice fara venituri la ajutorul public judiciar in proceduri contencioase si necontencioase.

Consolidarea capacitatii institutionale a Consiliului Superior al Magistraturii prin asigurarea prezentei unui reprezentant al profesiei de avocat si prin interconectarea formelor de pregatire initiala si formare continua ale avocatilor si magistratilor.

Ministerul Justitiei sustine inclusiv prin acte normative, extinderea proiectului Educatia juridica in scoli, in colaborare cu uniunile profesiilor juridice, ca premisa fundamentala pentru formarea unei culturi pentru justitie, stat de drept si drepturile fundamentale ale omului in randul noilor generatii.

8. Imbunatatirea infrastructurii sistemului judiciar si a sistemului penitenciar si digitalizarea actului de justitie

8.1. Investitii in infrastructura fizica

Continuam demersurile pentru realizarea proiectului „Cartierul pentru Justitie”, care va grupa institutiile de justitie din Capitala intr-un singur areal imobiliar, dezideratul Ministerului Justitiei fiind finalizarea negocierii acordului de imprumut dintre Guvern si Banca Mondiala, necesar finantarii lucrarilor de construire si de instalatii aferente Cartierului pentru Justitie, inclusiv ratificarea acestuia prin lege.

Sustinem totodata, acordarea unui sediu adecvat pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie care sa asigure o buna functionare a instantei supreme, tinand cont de rolul sau constitutional, volumul de activitate si de aparatul de lucru propriu.

Vom asigura investitii in infrastructura instantelor de judecata si a parchetelor conform calendarului de investitii adoptat prin fonduri de la bugetul de stat, fonduri din PNRR si din alte surse externe.

Sustinem dezvoltarea infrastructurii Directiei Nationale de Probatiune prin amenajarea unui nou sediu central intr-o cladire care provine din recuperarea prejudiciilor rezultate din infractiuni.

Vom continua investitiile pentru crearea, extinderea si modernizarea spatiilor de detentie in conformitate cu standardele CEDO. Vom asigura resursele financiare necesare realizarii obiectivelor de investitii pentru realizarea de noi locuri de detinere, extinderea si modernizarea celor existente.

8.2. Digitalizarea actului de justitie

Pentru eficientizarea actului de justitie, este necesara implementarea digitalizarii, a masurilor cuprinse in Planul national de digitalizare a sistemului judiciar care cuprinde digitalizarea structurii Ministerului Justitiei si a instantelor de judecata.

In acest sens, vom actiona pentru realizarea, infiintarea si modernizarea centrelor de date, cat si pentru implementarea de roboti informatici pentru efectuarea activitatilor recurente/repetitive, asigurarea statiilor si a fondului de carte in format digital (inclusiv audiobook), automatizarea proceselor din justitie prin mecanisme de inteligenta artificiala, in cazurile si situatiile care permit acest lucru.

In mod special, vom sustine digitalizarea actului de justitie prin imbunatatirea sistemului ECRIS IV si punerea bazelor pentru dezvoltarea sistemului ECRIS V, precum si prin dezvoltarea si generalizarea dosarului electronic intr-un sistem unic, la nivel national. Sustinem folosirea mijloacelor electronice de comunicare a actelor de procedura, precum si elaborarea cadrului normativ pentru instituirea domiciliului electronic.

Finantarea prin PNRR a unor proiecte de digitalizare a actului de justitie reprezinta o oportunitate reala pentru modernizarea radicala a actului de justitie si a relatiei dintre sistemul judiciar si justitiabili. Vom sustine extinderea proiectelor de digitalizare si in cazul serviciilor oferite de profesiile juridice pentru a facilita interconectivitatea acestora cu platformele dezvoltate la nivelul sistemului judiciar, inclusiv accesul la bazele de date ale unor registre publice de evidenta, necesare in activitatea proprie.

Implementarea cu celeritate a proiectelor ce vor fi finantate din fondurile PNRR pentru transformarea digitala a sistemului judiciar sunt o prioritate pentru Ministerul Justitiei.

O atentie sporita se va acorda finalizarii livrarii si instalarii infrastructurii hardware necesare ONRC si celor 42 de oficii teritoriale care functioneaza pe langa tribunale, ca baza pentru functionarea corespunzatoare a numeroaselor aplicatii de lucru ale registrelor, finalizarii dotarii parchetelor de pe langa instante cu sisteme de videoconferinta moderne necesare audierii la distanta, obiective care au ca sursa de finantare fonduri alocate de Banca Mondiala, pana la finele anului 2023.

Continuarea procesului de informatizare a sistemului de justitie va permite justitiabililor un acces mai facil la dosarele in care sunt parte, prin intermediul dosarului electronic in care vor putea fi incarcate si accesate in mod securizat, toate documentele aferente litigiului. Partile vor avea optiunea de a realiza si depune on-line acte procesuale.

Sustinem adoptarea proiectului de lege privind registratorii de registrul comertului si activitatea de inregistrare in registrul comertului (transpunerea Directivei Digitalizare).

9. Recuperarea prejudiciilor rezultate din infractiuni prin intarirea rolului Agentiei Nationale a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI)

Vom sustine cresterea capacitatii nationale de raspuns impotriva criminalitatii, inclusiv prin identificarea efectiva a bunurilor avand legatura cu infractiunile, eficientizarea activitatii de administrare a bunurilor indisponibilizate si confiscate, respectiv reutilizarea sociala a respectivelor bunuri.

Vom lua masuri pentru modificarea competentelor ANABI in scopul realizarii obiectivelor din PNRR, implementarea „Strategiei Nationale privind Recuperarea Creantelor Provenite din Infractiuni 2021-2025” si functionarea „Fondului National pentru Prevenirea Criminalitatii”

Ne asumam masuri concrete pentru ca victimele traficului de persoane sa beneficieze de despagubirile stabilite de instantele judecatoresti, inclusiv din sumele obtinute de ANABI in urma administrarii si vanzarii bunurilor confiscate”.