Doamna Livia Stanciu are dreptate. Ca si domnul ambasador Klemm, de altfel. Nu este normal ca poporul sa isi aleaga conducatori din randul infractorilor. Problema este cine sunt infractorii? Cei in catuse sau cei in robe?

Daca este anormal sa votam puscariasi sau puscariabili, tot atat de anormal este sa trimitem in puscarie oameni cinstiti numai pentru a nu permite poporului sa ii voteze. O justitie selectiva a facut ca in Romania nimeni sa nu mai stie cine este hot si cine cinstit, cine traieste in coruptie si cine in respectul legii.

Romanii - ca orice alt popor - nu iubesc hotii. Ei nu iubesc insa nici justitia politizata. Atunci cand prin ceata telejustitiei nu mai pot distinge intre cei buni si cei rai dar nici intre rataciti si misei sau intre hotii de profesie si hotii de disperare, oamenii normali cauta alte repere - in ultima instanta facand apel la intuitia careia i se mai spune si bun simt - pentru a opta intre ofertele ademenitoare care li se fac din toate partile.

Votul in favoarea candidatilor puscariabili nu este expresia ostilitatii fata de justitie ca garant al ordinii de drept, ci a neincrederii in justitia doamnei Livia Stanciu si partenerilor sai de nadejde din campul tacticii antidemocratice si antinationale. Nu este vorba despre un vot de neincredere in suprematia legii, ci despre un vot de blam la adresa acelei asa zise justitii care i-a lasat pe cetatenii alegatori cu farfuria goala, fara locuri de munca, fara medici, fara profesori, fara armata si pana la urma fara tara. Nu este oare normal sa nu te lasi ghidat electoral de o asemenea justitie, ci prin vot sa te dezici de ea?

Da! Intre „muntele de moralitate” Livia Stanciu si „puscariasa” Mariana Rarinca, poporul a ales-o - simbolic vorbind - pe Rarinca. Un om din popor strivit de un munte de putere abuziva. Nici o „afurisenie” pronuntata de CSM nu poate ascunde acest adevar: in Romania autoritatea judiciara este in conflict cu poporul.

Cum se explica diferenta intre popularitatea de care se bucura „industria anticoruptiei” in sondaje si aversiunea romanilor fata de aceasta la urne? Simplu: nu sondajele voteaza ci oamenii reali; nu principiul anticoruptiei este in discutie ci confiscarea lui de catre cercuri oligarhice straine de orice principii si de orice interes national.

In asemenea conditii din doua una: ori renuntam la regimul terorii de stat orchestrat de trinomul politiei, procuraturii si justitiei politice (SRI-DNA-ICCJ), ori renuntam la popor. Alegerea nu este grea caci nu avem destule puscarii pentru a inchide in ele tot poporul. In schimb sunt destule felinare pentru corifeii statului politienesc.

Sa nu subestimam puterea celor fara de putere. Sa nu ne intrebam cate perechi de catuse si cate divizii de mascati are poporul? Poporul nu foloseste catuse sau dube. El lucreaza cu votul sau ... cu toporul. Fereasca Dumnezeu de ziua in care cei care au votat „anormal” acum, satui de sangele justitiarismului audio-vizual vor dori sangele real al justitiarilor iar nu justitie reala!