Ministrul Catalin Predoiu comite un groaznic atentat la independenta justitiei, eliminand interdictia ca serviciile secrete sa racoleze judecatori si procurori. Este principala idee ce se desprinde din comunicatul emis joi, 1 octombrie 2020, de catre asociatiile profesionale de traditie ale magistraturii romane: Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului – ONG-uri conduse de catre judecatoarele Dana Girbovan (foto stanga), Andreea Ciuca (foto centru), respectiv Florica Roman (foto dreapta).

Astfel, avertizeaza UNJR, AMR si AJADO, abominabilele protocoale secrete incheiate intre SRI si Ministerul Public – si declarate neconstitutionale de catre CCR – ar putea reveni fara niciun fel de problema, noua Lege privind statutul magistratilor pregatind terenul in acest sens (click aici pentru a citi toate proiectele de modificare a legilor justitiei).

Cele trei organizatii non-guvernamentale isi bazeaza argumentatia pe nesfarsitul sir de abuzuri comise de catre parchete (in special DNA, adaugam noi) in colaborare cu Serviciul Roman de Informatii – abuzuri dovedite ca atare prin hotarari judecatoresti definitive.

In alta ordine de idei: UNJR, AMR si AJADO trag un semnal de alarma cu privire la confuzia intre calitatea de judecator si cea de procuror pe care o introduce legea lui Predoiu, proiectul de act normativ extinzand nepermis de mult independenta procurorilor si calcand in picioare rigorile actualei Legi nr. 303/2004 legate de separarea carierelor de judecatori fata de carierele procurorilor.

Redam comunicatul UNJR-AMR-AJADO:

„UNJR, AMR si AJADO discuta pe tema modificarii legilor justitiei, insa nu vor negocia interferenta serviciilor secrete in justitie ori subminarea statutului judecatorilor sau procurorilor

UNJR, AMR si AJADO vor participa activ la discutia pe tema modificarii legilor justitiei, pentru imbunatatirea acestora, avand o atitudine consecventa de dialog, fara insa a negocia prevederi ce aduc atingere statutului judecatorilor sau procurorilor ori permit interferenta serviciilor secrete in justitie

Asa cum au facut-o de fiecare data pana acum, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) vor participa activ, cu propuneri de modificari si observatii, la proiectele de lege privind modificarea legilor justitiei, lansate in dezbatere publica pe data de 30.09.2020, de catre Ministrul Justitiei Catalin Predoiu.

Aceste proiecte contin propuneri de modificare numeroase si de substanta, unele benefice sistemului judiciar, altele care trebuie imbunatatite. Exista, insa, si propuneri total inacceptabile, deoarece aduc atingere statutului judecatorilor si procurorilor, subminand totodata independenta justitiei, separatia puterilor in stat si statul de drept.

Avand in vedere amploarea modificarilor preconizate, vom puncta doar chestiuni esentiale din proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, urmand a prezenta distinct observatiile asupra celorlalte doua proiecte de lege.

In primul rand, faptul ca s-a stabilit un termen lung de dezbatere este un aspect pozitiv si de notat.

De asemenea, proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor contine o serie de modificari necesare pentru a pune in acord legea actuala cu deciziile CCR, precum si modificari ale procedurilor de promovare in profesie, asupra carora vom trimite observatii tehnice punctuale.

In acelasi timp, insa, proiectul de lege contine o serie de prevederi ce constituie un regres inacceptabil din punct de vedere al standardelor de independenta a justitiei, precum si o diluare vatamatoare a statutului judecatorilor si procurorilor.

Le vom indica punctual, urmand a trimite observatii extinse si argumentate, in cadrul procedurii de consultare.

1. Proiectul de lege schimba titlul Legii 303/2004 din “statutul judecatorilor si procurorilor” in cel “privind statutul magistratilor”, revenindu-se practic la forma veche, anterioara aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

In 2005, titlul legii a fost schimbat din “Legea privind statutul magistratilor” in “Legea privind statutul judecatorilor si al procurorilor”, aceasta chestiune fiind notata ca un aspect esential, ce tine de “schimbarea conceptiei cu privire la obiectul reglementarii”, punandu-se accent pe rolul diferit al judecatorilor si procurorilor, in acord cu prevederile art. 126 si 131 din Constitutie.

“Atat judecatorii, cat si procurorii sunt magistrati, dar se propun distinctii pentru a da substanta rolului lor diferit in activitatea judiciara”, se arata in expunerea de motive a Legii 247/2005.

Este ingrijorator ca, dupa 15 ani, se urmareste abandonarea aceastei conceptii a distinctiei dintre judecatori si procurori, in conditiile in care, intr-o societate democratica, este esential sa nu existe niciun fel de confuzie in mintea cetatenilor intre rolul judecatorilor si cel al procurorilor, fundamentate pe dispozitiile constitutionale si pe documentele internationale la care Romania este parte.

Reamintim ca numai judecatorii infaptuiesc justitia, formand puterea judecatoreasca. Procurorii isi desfasoarea activitatea sub autoritatea ministrului justitiei, iar orice confuzie intre profesia de judecator si procuror nu face decat sa submineze independenta puterii judecatoresti, in raport inclusiv cu puterea executiva, din care face parte ministrul justitiei.

Asociatiile noastre profesionale nu au negat niciodata, ci, dimpotriva, au sustinut necesitatea reglementarii si respectarii independentei procurorilor, tinand seama de cadrul constitutional. Insa distinctia intre independenta judecatorilor si cea a procurorilor este facuta chiar de documentele Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) si ale Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

Astfel, in Avizul CCJE 1(2001) s-a stabilit: „Independenta judecatoreasca este o conditie obligatorie pentru existenta statului de drept si garantia fundamentala a unui proces echitabil. Judecatorii 'au sarcina deciziei finale asupra vietii, libertatilor, drepturilor, obligatiilor si proprietatii cetatenilor' (expunerea principiilor fundamentale ale Natiunilor Unite, preluate in declaratia de la Beijing; si articolele 5 si 6 ale Conventiei europene privind drepturile omului). Independenta acestora nu este o prerogativa sau un privilegiu in propriul lor interes, ci in interesul statului de drept si al celor care cauta si doresc infaptuirea justitiei”.

In Avizul CCPE 13(2018) s-a stabilit ca: „Prin 'independenta' se intelege faptul ca procurorii nu sunt supusi vreunei ingerinte ilegale in exercitarea atributiilor lor de a asigura respectarea si aplicarea legii si a statului de drept si ca, in acest context, nu sunt supusi niciunei presiuni politice sau oricarei alte influente ilegale”.

Asadar, independenta judecatorilor si independenta procurorilor nu sunt concepte identice.

Mai grav insa, modificarea titlului legii nu are efecte doar cu privire la aceasta confuzie de functii, ci dilueaza nepermis statutul judecatorilor si procurorilor, prin includerea in legea ce era destinata statutului judecatorilor si procurorilor a unor ample dispozitii privind activitatea personalului de specialitate juridica din diverse institutii.

Aceasta extindere a functiilor adunate sub umbrela tot mai larga a notiunii de “magistrat” submineaza statutul judecatorilor si al procurorilor, singurele reglementate la nivel constitutional.

2. Proiectul abroga separarea carierei judecatorilor de cea a procurorilor, desi aceasta a fost unul din punctele salutate in mod expres si argumentat de Comisia de la Venetia, in avizul privind legile justitiei.

Abrogarea normei ce consacra la nivel de principiu separarea carierei judecatorilor de cea a procurorilor, precum si a articolului potrivit carora judecatorii si procurorii trebuie sa fie – si sa apara ca fiind – independenti unii de altii afecteaza grav independenta acestora.

Asa cum sublinia si Comisia de la Venetia, consolidarea independentei justitiei nu este posibila “atata timp cat deciziile privind carierele judecatorilor sunt luate si de procurori” – pct 133 din Avizul nr. 924/2018.

Or, prin chiar proiectul de modificare a Legii 303/2004, s-a permis procurorilor sa intervina decizional intr-o problema extrem de delicata pentru independenta judecatorilor, aceea a angajarii raspunderii materiale a judecatorilor pentru erori judiciare, ce vizeaza in mod evident atributiile legale si cariera acestora.

Astfel, potrivit art. 270 din proiect, procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii vor stabili daca un judecator si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, fapt ce nu poate fi acceptat. Concluzia se impune cu atat mai mult cu cat judecatorii sunt cei care au competenta de a se pronunta asupra legalitatii actelor intocmite de procurori, asa incat participarea procurorilor la analiza modalitatii de exercitare a atributiilor legale si regulamentare de catre judecatori constituie o grava incalcare a ordinii constitutionale si a documentelor internationale.

3. Proiectul deschide din nou calea interferentei serviciilor de informatii in justitie

Prin proiectul de modificarea a Legii 303/2004 se abroga garantii importante ce vizau protectia independentei judecatorilor si procurorilor fata de influenta serviciilor de informatii.

Astfel, se abroga articolele ce reglementau incriminarea racolarii judecatorilor si procurorilor de catre serviciile de informatii, demers ce lasa sa se inteleaga ca asemenea actiuni nu ar fi vadit vatamatoare pentru sistemul judiciar si pentru independenta justitiei.

Procedura de verificare a calitatii de ofiteri acoperiti, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informatii a fost practic golita de substanta.

Se abroga notele ce consacrau caracterul de informatii publice, fara nicio exceptie, a tuturor informatiilor care privesc statutul judecatorilor si procurorilor, organizarea judiciara, organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea institutionala intre instante si parchete, pe de o parte, si orice alta autoritate publica, pe de alta parte, precum si actele administrative extrajudiciare emise sau incheiate de catre sau intre autoritatile publice care privesc sau afecteaza desfasurarea procedurilor judiciare.

In acest mod, se deschide din nou posibilitatea incheierii protocoalelor secrete ce vizeaza sau prejudiciaza justitia si actul de judecata, in conditiile in care acestea au afectat profund independenta justitiei si drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

Faptul ca, dupa dezvaluirile din ultimii ani privind interferenta nepermisa a serviciilor secrete in justitie, se aduc propuneri de modificari ale legilor justitiei care ingaduie din nou aceasta interferenta constituie un regres evident pentru democratia aflata la doar doua generatii distanta de regimul comunist.

Textul propus a fi introdus in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara nu ofera garantiile necesare ale excluderii interferentei nepermise a serviciilor secrete in justitie, de vreme ce legifereaza “cooperarea institutionala” intre instante sau parchete si orice autoritate publica, deci inclusiv serviciile de informatii, iar actele care se emit si se incheie in cadrul “cooperarii” constituie informatii de interes public numai in masura in care comunicarea sau divulgarea continutului lor nu compromit sau zadarnicesc cursul anchetelor penale sau submineaza rolul Ministerului Public.

Fara a aduce acum argumentele ce se impun pe fondul acestui text ce contine sintagme pompoase, se observa, totusi, chiar la o prima citire, ca asemenea acte de cooperare ar putea fi incheiate fara limitare la anumite categorii de infractiuni (privind siguranta nationala) si ca, de asemenea, nimeni n-ar putea sti de existenta, continutul si aplicarea lor, pentru ca ar fi sub umbrela nedivulgarii, semnatarii lor putand oricand gasi motive privind “compromiterea” sau “zadarnicirea” cursului anchetelor penale ori subminarea rolului Ministerului Public.

Prezentele asociatii isi arata, la fel ca pana acum, intreaga disponibilitate de a contribui cu intreaga expertiza la imbunatatirea acestor proiecte, inclusiv prin formularea de propuneri proprii, protejarea si imbunatatirea statutului judecatorilor si al procurorilor si independenta justitiei, in beneficiul cetateanului si al statului de drept facand obiectul constant al tuturor actiunilor noastre. In acelasi timp, insa, subliniem ca independenta justitiei si garantiile privind statutul judecatorilor si procurorilor nu sunt negociabile!”