O solutie de incetare a procesului penal pe motiv de prescriptie, dispusa fata de un judecator sau procuror trimis in judecata, nu poate provoca eliberarea din functie a respectivului magistrat. Daca s-ar intampla acestu lucru, prezumtia de nevinovatie, garantata de Constitutia Romaniei si CEDO, ar fi grav incalcata.

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat in urma cu cateva zile Hotararea Plenului nr. 146 din 27 iunie 2024 prin care a fost avizata negativ o initiativa legislativa de modificarea a Legii 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Este vorba despre un proiect de lege care urmareste stoparea cazurilor in care magistrati sunt trimisi in judecata, primesc solutii de incetare a procesului penal pe motiv de prescriptie, dupa care sunt repusi in functie, isi primesc toate drepturile salariale aferente perioadei in care au fost suspendati, dupa care se pot pensiona cu pensie de serviciu.

Concret, propunerea legislativa prevede ca solutia de incetare a procesului penal sa nu mai poata conduce la incetarea suspendarii din functie si la repunerea judecatorului sau procurorului in situatia anterioara. De asemenea, o solutie de incetare a urmaririi penale va atrage automat eliberarea din functie a judecatorului sau procurorului. Nu in ultimul rand, incetarea procesului penal va face imposibila plata pensiei de serviciu.

Pe de alta parte, acelasi proiect de lege stabileste ca magistratul va fi eliberat din functie doar in cazul in care solutia de incetare a procesului penal este pronuntata in dosare cu fapte de coruptie, asimilate faptelor de coruptie, infractiuni de serviciu sau in legatura cu acestea si in dosare cu infractiuni contra infaptuirii justitiei.

Prezumtia de nevinovatie ar fi calcata in picioare

In avizul negativ acordat prin Hotararea nr. 147 din 27 iunie 2024, Plenul CSM arata ca reglementarile propuse sunt marcate de deficiente majore, atat din perspectiva solutiilor preconizate, cat si din cea a modalitatii de reglementare a acestora. Cea mai grava problema identificata si expusa de CSM este nerespectarea prezumtiei de nevinovatie, care nu poate fi anulata decat printr-o condamnare definitiva, nicidecum printr-o decizie de incetare a procesului penal.

Totusi, CSM recunoaste ca incertitudinea care va plana asupra judecatorului sau procurorului ce a primit o hotarare de incetare a procesului penal ar putea avea implicatii semnificative asupra increderii in Justitie. Astfel, CSM aminteste ca a propus o alta solutie, in sensul declansarii unei proceduri disciplinare pentru fapta pentru care magistratul a primit incetare de proces, acesta urmand sa fie repus in drepturi, sa isi primeasca salariile si eventual pensia de serviciu doar daca ii va fi aplicata o alta sanctiune decat cea de excludere din magistratura.

Iata un pasaj din hotararea Plneului CSM (atasata integral la finalul articolului):

“Dupa cum rezulta din cuprinsul propunerii legislative, prin reglementarea de la pct. 1 se urmareste, in esenta, reconsiderarea normativa a situatiei in care fata de un judecator sau procuror se dispune incetarea procesului penal, astfel incat aceasta solutie sa nu mai poata conduce la incetarea suspendarii din functie si la repunerea judecatorului sau procurorului in situatia anterioara.

Prin propunerea de la pct. 2, solutia de incetare a urmaririi penale este prevazuta drept un caz de eliberare din functia de judecator sau procuror. In acelasi timp, se restrange sfera infractiunilor pentru care, in caz de condamnare si, prin efectul modificarii propuse, in caz de incetare a procesului penal, judecatorul sau procurorul este eliberat din functie, in acest sens fiind vizate doar infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunile de serviciu sau infractiunile in legatura cu acestea si infractiunile contra infaptuirii justitiei.

De asemenea, sub imperiul reglementarii propuse la pct. 3, ar urma ca solutia de incetare a procesului penal sa nu mai poata conduce nici la repunerea in situatia anterioara si la plata pensiei de serviciu de care a fost lipsit judecatorul sau procurorul ca urmare a punerii in miscare a actiunii penale.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii considera ca reglementarile propuse sunt marcate de deficiente majore, atat din perspectiva solutiilor preconizate, cat si din cea a modalitatii de reglementare a acestora.

Sub un prim aspect, este intr-adevar reala necesitatea unei interventii normative pentru reglementarea situatiei in care fata de judecator sau procuror se dispune clasarea pentru o alta situatie dectat cele prevazute la art. 16 alin. (1) lit. a) - d) din Codul de procedura penala sau se pronunta incetarea procesului penal.

In mod evident, incertitudinea care continua sa planeze asupra conduitei judecatorului sau procurorului fata de care s-a derulat un proces penal, care, data fiind interventia unei cauze care impiedica exercitarea actiunii penale, nu se poate finaliza printr-o solutie care sa statueze nevinovatia acestuia, poate avea implicatii semnificative in planul increderii publice in activitatea judecatorilor si procurorilor.

Cu toate acestea, solutiile normative vizate de propunerea legislativa - in conformitate cu care fata de un judecator sau procuror aflat in aceasta situatie nu se mai poate dispune incetarea suspendarii din functie si repunerea in situatia anterioara, ci ar urma sa fie eliberat din functie, iar judecatorul sau procurorul pensionar aflat in aceasta situatie nu mai poate fi repus in situatia anterioara si nu i se plateste pensia de serviciu de care a fost lipslt ca urmare a punerii in miscare a actiunii penale - nu pot fi primite intrucat efectele reglementarilor propuse sunt in contradictie cu prezumtia de nevinovatie, care constituie un principiu fundamental al procesului penal.

Astfel, potrivit art. 23 alin. (11) din Constitutia Romaniei, republicata, 'pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.' Avand in vedere noile solutii pe care le poate pronunta instanta sub imperiul Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Plenul apreciaza ca inclusiv o solutie de amanare a aplicarii pedepsei sau o solutie de renuntare la aplicarea pedepsei are aceeasi aptitudine, de a rasturna prezumtia de nevinovatie, avand in vedere ca ambele sunt hotarari prin care se stablleste in merit vinovatia (potrivit art. 396 alin. (3) si (4) din Codul de procedure penala).

Pronuntarea unei solutii definitive de condamnare ca moment in care se rastoarna prezumtia de nevinovatie este confirmata de jurisprudenta Curtii Constitutionale. E.g., prin Decizia nr. 198 din 23 martie 2017 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie (publicata in Monitorul Oficial nr. 515 din 04.07.2017).

(...)

In acest context, o solutie de incetare a procesului penal (inclusiv in ipoteza in care s-a dispus ca urmare a cererii de continuare a procesului penal formulate de inculpat) nu are aptitudinea de a rasturna prezumtia de nevinovatie. Astfel, persoana fata de care s-a dispus incetarea procesului penal este in continuare prezumata nevinovata. Cu atat mai mult, nu are o astfel de aptitudine o solutie de clasare ca urmare a lipsei de obiect a actiunii penale.

In plus, o solutie de incetare a procesului penal, pronuntata ca urmare a cererii inculpatului de continuare a procesului penal nu este o 'hotarare prin care se stabileste in mod legal vinovatia' in sensul art. 6 parag. 2 din Conventie, pentru a fi rasturnata prezumtia de nevinovatie, aspect confirmat si de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului vizand aceste dispozitii.

In acest sens, sunt relevante aspectele retinute in Hotararea din data de 23 iunie 2015 pronuntata in cauza Caraian impotriva Romtiniei, in care - referindu-se la o ordonanta de incetare a urmaririi penale ca urmare a interventiei prescriptiei raspunderii penale (adoptata in temeiul Codului de procedura penala din 1969), mentinuta in controlul judiciar exercitat de catre instante - Curtea a criticat, printre altele, termenii folositi in motivarea parchetului care a retinut ca reclamantul era vinovat de faptele imputate, aceeasi motivare fiind foloslta si de instante.

(...)

In aceste conditii, o solutie de incetare a procesului penal (independent de imprejurarea ca magistratul a solicitat sau nu continuarea procesului penal) nu ar putea constitui, per se, un impediment pentru repunerea in functie si beneficiul altor drepturi specifice calitatii de magistrat, intrucat s-ar incalca prezumtia de nevinovatie a persoanei fata de care s-a dispus o astfel de solutie.

Din aceasta perspectiva, trebuie admis ca principiul prezumtiei de nevinovatie se opune, in egala masura, atat unei afirmari directe a vinovatiei inainte ca persoana sa fie condarnnata definitiv, cat si oricarei reglementari care ar fi consecinta faptului ca persoana este considerata vinovata fara ca aceasta sa fi fost condamnata definitiv, asa cum sunt cele propuse prin initiativa legislativa transmisa spre avizare.

In alta ordine de idei, necesitatea identificarii unei solutii normative corespunzatoare pentru situatia vizata de propunerea legislativa a fost avuta in vedere si la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, iar analiza realizata in acest sens s-a concretizat in adoptarea Hotararii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 156 din 26 octombrie 2023, pe care o atasam la prezentul aviz.

Prin aceasta hotarare, Plenul a sesizat Ministerul Justitiei cu mai multe propuneri de modificare si completare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste propuneri sunt de natura sa asigure solutii exhaustive pentru problematica in discutie, fara afectarea prezumtiei de nevinovatie, concentrandu-se, in esenta, pe asigurarea cadrului normativ necesar in vederea derularii unei proceduri disciplinare pentru fapta care a constituit obiectul procesului penal. In acest cadru, repunerea judecatorului sau procurorului in situatia anterioara si plata drepturilor banesti de care a fost lipsit pe perioada suspendarii din functie sau plata pensiei de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii in miscare a actiunii penale ar urma sa se realizeze dupa finalizarea procedurii disciplinare numai daca nu i-a fost aplicata sanctiunea excluderii din magistratura.

In cadrul documentarii premergatoare adoptarii acestei hotarari au fost analizate si consecintele ce pot fi atribuite situatiei in care fata de judecator sau procuror se dispune clasarea pentru un alt caz decat cele prevazute la art. 16 alin. (1) lit. a)- d) din Codul de procedura penala sau se pronunta incetarea procesului penal, retinandu-se, pentru argumente similare celor prezentate in cele ce preced, ca independent de imprejurarea ca ordonanta de clasare sau hotararea de incetare a procesului penal este dispusa/pronuntata ca urmare a cererii suspectului sau inculpatului de continuare a urmaririi penale ori a procesului penal sau in lipsa unei astfel de cereri, aceasta ordonanta sau hotarare nu inlatura prezumtia de nevinovatie a persoanei fata de care s-a dispus clasarea ori incetarea procesului penal”.

* Cititi integral hotararea Plenului CSM in care sunt expuse si alte probleme ale proiectului de lege avizat negativ