Cunoscutul jurnalist Sorin Rosca Stanescu (foto) revine cu o noua analiza referitoare la anomaliile din Codul penal si din legislatia romana. Dupa ce a explicat cum abuzul in serviciu reprezinta arma preferata in dosarele politice (click aici pentru a citi), Sorin Rosca Stanescu atrage atentia asupra unei alte imense aberatii. Si anume asimilarea unor persoane care activeaza in mediul privat functionarilor publici, astfel incat acestea sa poata fi anchetate si chiar condamnate.

In analiza intitulata “Falsii functionari publici”, publicata miercuri 2 august 2017, pe site-ul corectnews.com, Rosca Stanescu arata ca avem de-a face cu o siluire a Constitutiei, pe care o speculeaza la maxim procurorii, in special cei de la DNA. Jurnalistul precizeaza ca vorbim despre o capcana a legiuitorului, care permite ca, spre exemplu, un conducator de club sportiv, un capitan de echipa de fotbal, un jurnalist, etc sa poate fi asimilat categoriei de functionar public si sa poata fi condamnat in aceasta calitate pentru luare de mita.

Prezentam analiza ziaristului Sorin Rosca Stanescu:

„Este Mihai Gdea functionar public? Oricat de ridicola este aceasta intrebare, ea merita pusa. Si, spre surprinderea tuturor, vom constata ca, in conformitate cu ambiguitatile legii penale si mai ales cu practica instituita de catre procurori, omologata de unii judecatori, Mihai Gadea este asimilat functionarilor publici. Chiar daca el este de fapt jurnalist. Si conducator editorial al unui post de televiziune. Mihai Gadea, teoretic vorbind, poate fi condamnat pentru luare demita. Si, la limita, pentru abuz in serviciu. Cum s-a ajuns intr-o asemenea situatie aberanta?

Forma de siluire a Constitutiei larg practicata de catre procurori este introducerea in categoria functionarilor publici a unor persoane care, de fapt, au cu totul si cu totul alta ocupatie si alt statut. Pentru a putea fi anchetati si condamnati li se aplica statutul de functionari publici ziaristilor din mediul scris si audiovizual, public sau privat, distribuitorilor de cablu, producatorilor si distribuitorilor de energie privata, ba chiar producatorilor si vanzatorilor de produse alimentare, celor care lucreaza in domeniul asigurarilor, fondurilor de pensii, de investii, brokerilor sau celor care se ocupa de transportul privat de marfuri sau persoane. Cum au ajuns sute de cetateni dupa gratii, condamnati sub pretextul ca ar fi savarsit infractiuni in calitate de functionari publici?

Prin modul in care sunt definii anumiti termeni. Conform legii 188/1999 privind statutul functionarilor publici, definitia vizeaza o persoana numita in conditiile legii intr-o functie publica. Ca atare, functionar public nu ar trebui sa fie decat acele persoane care fac parte, sub o forma sau alta, din Agentia Nationala a Functionarilor Publici. Nici Mihai Gadea si nici vrei alta persoana din categoriile pe care le-am enumerat mai sus, nu ar trebui sa fie puse in situatia de a fi cercetate si condamnate ca functionari publici.

Dar care este artificiul juridic prin care, nefucntionari publici devin functionari publici? Il regsim in articolul 175, aliniatul 2 din noul Cod Penal care stabileste ca este functionar public acea persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public. Un ziarist, prin urmare, ca si un cablist, ca si oricare alta persoana dintre cele pe care le-am enumerat mai sus, sunt astfel incluse artificial in categoria functionarului public. Pentru ca, vezi Doamne, servesc un interes public.

Cat priveste autoritatile publice si acestea sunt definite in titlul 3 din Constitutia Romaniei. Dar si in alte reglementari. De pilda, legea 187/2012 de aplicare a Codului penal, in articolul 240, care se refera la articolul 135 din Codul penal, a stabilit ca 'prin autoritate pubica se inteleg autoritatile prevazute in mod expres in titlul 3 al Constitutiei precum si in art. 140 si 142 din Constitutie'. In mod logic – vorbim strict despre logica juridica – functionarul public nu poate fi decat o persoana care utilizeaza resurse financiare publice si isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, conform Constitutiei.

Exista totusi si vreun argument de logica jurdica de natura sa sustina includerea printre functionarii publici a categoriilor pe care le-am enumerat mai sus, intre care jurnalisti, distribuitori prin cablu, de telefonie si posta privata, functionari din domeniul asigurarilor sau al transportului privat sau chiar producatori si vanzatori de produse alimentare? Da. Il putem descoperi intr-un artificiu legislativ. La pagina 44 paragraful 1 din noul Cod penal, articolul 175, aliniatul 2 precizeaza: '(...) vizeaza acele persoane care, desi nu sunt propriu zis functionari, isi exercita atribute de autoritate publica care le-au fost delegate printr-un act al autoritatii statale competente si sunt supuse acesteia, ceea ce justifica asimilarea lor cu functionarii'. Am pus asadar punctul pe 'i'. Si am aflat care este capcana legiuitorului care permite ca un conducator de club sportiv, de pilda, sau chiar un capitan de echipa de fotbal, un jurnalist, etc sa poate fi asimilat categoriei de functionar public si sa poata fi condamnat in aceasta calitate pentru luare de mita.

Daca dorim ca procurorii sa nu mai faca abuzuri, daca dorim cu adevarat ca judecatorii sa aiba un instrument adecvat pentru a face dreptate, atunci conditia este ca din legile penale sa scoatem toate articolele care pot crea confuzie. O confuzie de care cu certitudine, asa cum a dovedit-o practica, se folosesc unii procurori DNA pentru a ancheta si a arunca finalmente dupa gratii persoane care, in realitate, nu sunt si nu pot fi functionari publici”.

Sursa: Corectnews.com