Parlamentul are ocazia sa voteze un proiect de lege extrem de important pentru protejarea copiilor in fata pradatorilor sexuali.

Senatorul Adrian Costea (foto) – ales in 2020 din partea AUR, plecat in aprilie 2024 la Alternativa Dreapta, dar ramas in grupul parlamentar al Aliantei pentru Unirea Romanilor – a depus la Senat miercuri, 21 august 2024, un proiect de lege pentru modificarea art. 222 din Codul penal privind racolarea sexuala a minorilor.

Initiativa de act normativ introduce in legislatia romaneasca infractiunea de „grooming” (cuvant englezesc care inseamna „ademenire”), definita ca „fapta persoanei majore de a initia o relatie de prietenie, precum si de a promite ingrijire, ocrotire, cadouri sau sume de bani unei persoane care nu a implinit varsta de 16 ani, in scopul comiterii unui act dintre cele prevazute la art. 218 – 219^2 sau la art. 374”. Adica violul (inclusiv violul savarsit asupra unui minor), agresiunea sexuala (inclusiv cea comisa impotriva unui minor), determinarea sau inlesnirea intretinerii de acte sexuale sau de natura sexuala intre minori, precum si pornografia infantila.

Iata cum va arata art. 222 CP daca va fi votata legea lui Costea (vezi facsimil 1; alin. 1 exista in prezent):

„Racolarea minorilor in scopuri sexuale

(1) Fapta persoanei majore de a-i propune unui minor care nu a implinit varsta de 16 ani sa se intalneasca, in scopul comiterii unui act sexual de orice natura sau in scopul comiterii unui act dintre cele prevazute in art. 374, inclusiv atunci cand propunerea a fost facuta prin mijloacele de transmitere la distanta, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Fapta persoanei majore de a initia o relatie de prietenie, precum si de a promite ingrijire, ocrotire, cadouri sau sume de bani unei persoane care nu a implinit varsta de 16 ani, in scopul in scopul comiterii unui act dintre cele prevazute la art. 218 – 219^2 sau la art. 374, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, inclusiv atunci cand propunerea a fost facuta prin mijloacele de transmitere la distanta.

(3) Daca, in cazul faptei prevazute la alin. (3), persoana majora solicita, inclusiv atunci cand propunerea a fost facuta prin mijloacele de transmitere la distanta, persoanei care nu a implinit varsta de 16 ani sa mentina secreta sau discreta relatia de prietenie, ingrijirea, ocrotirea, cadourile sau sumele de bani oferite, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.

(4) Cu aceleasi pedepse prevazute la alin. (2) si (3) se sanctioneaza faptele savarsite impotriva unei persoane majore care se prezinta drept un minor care nu a implinit varsta de 16 ani sau care simuleaza, in mod credibil, un minor care nu a implinit varsta de 16 ani, inclusiv atunci cand propunerea a fost facuta prin mijloacele de transmitere la distanta”.

Proiectul, inspirat de actiunile „Justitiarului de Berceni”

Foarte important este ca proiectul pedepseste groomingul chiar daca nu exista o victima minora reala. Cu alte cuvinte: vor fi pasibili de raspundere penala inclusiv acei pradatori sexuali care isi vor da intalnirea cu un minor, chiar daca acel minor este in realitate un adult care urmareste sa prinda si sa dea pe mana Politiei posibilii pedofili.

Un astfel de adult este activistul civic Alexandru Constandachi, autointitulat „Justitiarul de Berceni”, care de peste doi ani incoace expune public (pe Youtube) si mai ales denunta organelor de cercetare penala fel de fel de pradatori sexuali. Problema – semnalata de Constandachi in nenumarate randuri – apare cand respectivii pradatori sexuali nu fac propuneri sexuale explicite, ci doar incearca sa castige prietenia copilului cu care stau de vorba (indiferent daca minorul este real sau fictiv). In asemenea cazuri, parchetele nu pot face altceva decat sa claseze dosarul.

De altfel, senatorul Adrian Costea insusi recunoaste – in expunerea de motive – ca proiectul lui de lege este inspirat din actiunile „Justitiarului de Berceni”.

De asemenea, proiectul de lege vine ca reactie la recentul scandal izbucnit dupa ce asa-zisul „antrenor de genii” Lajos Kristof a fost prins in timp ce viola un minor.

Totodata, parlamentarul subliniaza ca groomingul este deja incriminat penal in Marea Britanie si in Olanda.

Lumea Justitiei adauga ca varianta de incriminare in cazul unui minor fictiv exista deja in Codul penal la art. 374 privind pornografia infantila. A se vedea, spre exemplu, alineatul 4 (a carui forma este in vigoare inca din 2016): „Prin materiale pornografice cu minori se intelege orice material care prezinta un minor ori o persoana majora drept un minor, avand un comportament sexual explicit sau care, desi nu prezinta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor avand un astfel de comportament, precum si orice reprezentare a organelor genitale ale unui copil cu scop sexual”.

Redam principalul pasaj din expunerea de motive (vezi facsimil 2):

„Prezenta propunere legislativa introduce in legislatia penala romaneasca necesitatea, aparuta in urma unor evolutii nefaste din ultimii ani in societate, de sanctionare a fenomenului infractional consacrat in atat in cultura populara, cat si in limbajul de specialitate sub denumirea generica de „grooming” – termen tradus din limba engleza prin „ingrijire, ocrotire” si care desemneaza actiunea prin care potentialii agresori sexuali de minori incearca, anterior racolarii, castigarea increderii victimei lipsite de discernamant, printr-o atitudine prietenoasa, dar intr-o maniera insidioasa.

In cultura occidentala, aceste tentative, inclusiv initiate si transmise prin mijloace de comunicare la distanta (actiuni devenite tot mai frecvente in era Internetului si a retelelor de socializare), sunt aspru sanctionate atat social, cat si penal de catre autoritatile responsabile.

Cea mai completa si cu un pronuntat rol de prevenire si combatere a abuzurilor fata de minori este legislatia din Marea Britanie, stat in care exista o lege speciala, adoptata in anul 2003, care sanctioneaza toate formele de abuz sexual si emotional (Sexual Offences Act 2003). Un alt fapt interesant din legislatia britanica este acela ca autoritatile tin cont si chiar incurajeaza anchetele si interventiile activistilor civici independenti, cei care identifica pradatorii sexuali de minori din mediul on-line. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „vigilantism” , introdus si popularizat in Romania de activistul civic Alexandru Constandachi, cunoscut sub titulatura de „Justitiarul de Berceni”. Clipurile publicate de acesta pe YouTube, ce contin actiuni de prindere in flagrant a pradatorilor sexuali, au strans sute mii de vizualizari, constituindu-se intr-o veritabila campanie de constientizare care a schimbat mentalitati. La fel de exemplara cu privire la pedepsirea fenomenului de grooming este legislatia din Italia. Articolul 609 din Codul Penal Italian prevede: „Ademenire” inseamna orice act care vizeaza castigarea increderii minorului prin trucuri, lingusiri sau amenintari, inclusiv prin utilizarea internetului sau a altor retele sau mijloace de comunicare”.

Prezentul proiect legislativ este un apel cat se poate de serios si de responsabil la constientizarea insecuritatii mediului virtual, la care se expun copiii odata cu accesul la retelele de socializare – medii in care pot fi abordati, amagiti si ulterior racolati de catre indivizi cu tulburari de comportament pedofil.

Au existat o serie de cazuri in Romania care cer necesitatea unui „moment 0” – si anume: inasprirea legislatiei penale in scopul protejarii minorilor de abuzuri ce induc traume de nesurmontat si in scopul reducerii numarului victimelor afectate de comportamentelor deviante ale adultilor. Cel mai recent caz de acest tip, extrem de mediatizat, socant prin proportia efectelor pe care le-a generat, ne-a relevat faptul ca actuala legislatie penala nu acopera metodele din ce in ce mai sofisticate de manipulare ale pradatorilor sexuali de minori, slefuite in mediul on-line. Un exemplu: „'Expert in descoperirea si pregatirea copiilor cu abilitati superioare, Lajos Kristof, sub pretextul ca vrea sa ajute minorul, i-a oferit de a lungul timpului mai multe sume de bani, bunuri (iphone, haine), reusind sa-l indeparteze de familie. Treptat, i-a inoculat ca familia este nociva si el este persoana de atasament', marturisesc sursele citate. Intre 2000 si 3000 de lei i-ar fi dat Kristoff lunar victmei sale”.

In concluzie, este momentul nu doar pentru armonizarea legislatiei romanesti cu legislatiile altor state, cu societati si autoritati poate mai evoluate din punct de vedere moral (hotarate sa accepte si sa admita pericolul grooming-ului), ci si pentru ca situatia din Romania impune schimbari legislative in favoarea protectiei minorilor”.