A fost agitatie vineri, 22 martie 2019, in fata Guvernului Romaniei. In jur de 2.000 de grefieri au protestat in Piata Victoriei din Bucuresti, strigandu-si nemultumirile legate de inechitatile din salarizarea breslei, de conditiile in care sunt dispusi sa munceasca, precum si de zecile de mii de ore suplimentare neplatite si necompensate cu timp liber.

Protestul – care a durat circa 2 ore si un sfert – a fost organizat de catre Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial (condus de catre Catalin Traistaru – foto 1), in solidar cu sindicatele SindJust Bihor, Grefierul Alba si Dreptatea Vrancea, toate acestea fiind afiliate la Federatia Publisind, membra a Blocului National Sindical (BNS, condus de Dumitru Costin – foto 2).

Mai precis (asa cum puteti citi mai jos si vedea in galeria foto), grefierii au reclamat haosul provocat de Lege salarizarii unitare, care face ca membrii acestei categorii profesionale sa fie platiti de catre – atentie! – 36 de institutii din Romania. Pentru inlaturarea acestei dezordini, sindicalistii au cerut aplicarea justa a Legii salarizarii unitare (Legea-cadru nr. 153/2017), elaborarea unui statut al breslei si chiar reprezentare in Consiliul Superior al Magistraturii. Totodata, grefierii au solicitat program de munca normal, unul care sa nu le mai acapareze tot timpul. De asemenea, sindicalistii s-au plans de faptul ca in ultimii ani, noile coduri au permis abuzuri din partea judecatorilor si procurorilor, dandu-le posibilitatea sa-i puna pe grefieri la cele mai aberante munci – chiar si cele de factori postali.

In paranteza fie spus: doleanta legata de reprezentarea in Consiliul Superior al Magistraturii este cel mai greu de indeplinit, intrucat este necesara modificarea Constitutiei Romaniei, prin completarea articolului 133, alineatul 2 referitoare la componenta CSM.

In ciuda situatiei dificile in care se afla grefierii, delegatia sindicalistilor nu a fost primita la discutii de catre reprezentantii Guvernului, fiind lasata sa faca anticamera timp de peste o ora, au acuzat Catalin Traistaru si Dumitru Costin.

Nu doar Guvernul este criticat in manifestul Sindicatului Dicasterial, ci si Procurorul General Augustin Lazar – chiar daca fugitiv si fara sa fie nominalizat. Mai precis, sindicalistii au amintit episodul in care Lazar a dat vina pe grefiera care i-ar fi inclus din greseala in dosarul de candidat ordonanta de clasare emisa de procurorul Cristian Lazar intr-un dosar al presedintelui Klaus Iohannis (click aici pentru a citi). De altfel, amintim ca liderul de sindicat Catalin Traistaru a reactionat inca din acel moment, punandu-l la punct pe seful PICCJ (click aici pentru a citi).

Inainte sa va prezentam revendicarile grefierilor si cele mai importante parti din manifestul lor, trebuie sa mentionam ca liderul de sindicat Catalin Traistaru a precizat in repetate randuri ca manifestatia nu a avut caracter politic. Cu toate acestea, acelasi sindicalist a dat semnalul de incheiere, anuntandu-si colegii ca va cobori de pe scena „sa stea de vorba cu mass media”, pentru ca revendicarile protestatarilor sa fie auzite „de lumea intreaga”. In realitate (asa cum puteti vedea in galeria foto de mai jos), „mass media” nu au fost altceva decat trei scandalagii #rezist, printre care Malin Bot si individul care i-a fluturat presedintelui PSD Liviu Dragnea catuse la Inalta Curte. A nu se intelege insa ca Traistaru nu acordase pana atunci interviuri jurnalistilor prezenti la fata locului.

Iata cele mai importante fragmente din manifestul Sindicatului Dicasterial:

„In Romania anului 2019, au ajuns sa-si asume sindicatele si angajatii, pro bono, incapacitatea guvernelor, a ministrilor si a echipelor acestora, care s-au succedat de-a lungul timpului, de a recunoaste dezastrul din sistemul de justitie si de a gasi solutii.

Problemele acestui sistem nu sunt de ieri, de azi. Doar ca se acutizeaza in loc sa se indrepte.

Drept dovada, pe parcursul anilor 2016-2018, grefierii au fost mai vocali ca niciodata si chiar au adoptat forme de protest in strada, cum a fost mitingul organizat in fata Ministerului Justitiei din anul 2016, protestele spontane din anul 2017 si chiar greva japoneza din februarie 2018.

Chiar daca in urma acestora s-au peticit unele probleme, acestea nu au primit rezolvari decat superficiale. (...)

Drept rasplata, am fost aruncati ca o minge de ping-pong intre Ministerul Justitiei si Ministerul Muncii si Justitiei Sociale, consecinta fiind evidenta: nerezolvarea problemelor. (...)

Suntem angajatii nimanui, nimeni nu vrea sa ne adopte! Avem 36 de angajatori, care fie nu aplica, fie aplica neunitar legea. Ne-am saturat, vrem un singur angajator!

In tot acest timp, protocoale secrete, numirile si revocarile din functii-cheie, modificari ale legilor justitiei au fost subiecte care au tinut prima pagina a ziarelor sau prime-time news-ul televiziunilor, fara a se tine cont de faptul ca Justitie nu inseamna doar magistrati (judecatori si procurori) si fara a fi tratate cu adevarat principalele probleme din sistem, cum ar fi:

- subfinantarea cronica, atat sub aspectul resurselor materiale, dar mai ales sub cel al resursei umane;

- volumul de munca in continua crestere, ca urmare tocmai a modificarilor legislative;

- zecile de mii de ore suplimentare efectuate la nivel national si neplatite sau compensate cu timp liber corespunzator;

- specificul activitatii de judecata sau de urmarire penala, cu sedinte sau anchete [despre] care stii la ce ora incep, insa nu stii si cand se termina;

- aparatura uzata si conditiile de munca inumane si degradante, birouri fara lumina naturala si suprapopulate, si lipsa materialelor necesare desfasurarii activitatii in conditii optime;

- resursa umana si capacitatea acesteia de a se integra din mers intr-un sistem de continua schimbare, lipsa timpului necesar pentru pregatire profesionala, dar mai ales pentru odihna si viata personala.

Si toate astea pentru un act de justitie impartial si cu celeritate...

Pasivitatea factorilor de decizie – timp de 14 ani de zile s-a refuzat adoptarea unui nou statut al profesiei, iar timp de 10 ani de zile drepturile salariale au fost obtinute pe cale judecatoreasca – si neadoptarea unor masuri concrete si imediate au determinat tensiune, nemultumire si iritare in interiorul acestei categorii profesionale, care s-a simtit uitata, dar mai ales ignorata.

Neaplicarea sau aplicarea neunitara a legilor succesive de salarizare au determinat ca tocmai noi, grefierii, participantii la infaptuirea actului de justitie, sa devenim justitiabili si sa incarcam rolurile instantelor cu sute de dosare pentru recunoasterea drepturilor salariale.

Ce sa vedem... Desi si-au recunoscut greselile si in loc sa le indrepte, factorii de decizie au adoptat ordonante de plata esalonata a acestor drepturi, astfel ca putem spune ca am muncit in 2015 si suntem platiti in 2022.

Legile succesive de salarizare au avut un efect si mai grav: au pozitionat grefierul ca fiind cel mai prost platita categorie profesionala din sistemul de justitie. Astfel ca daca in anii 2000 salariul unui grefier era in procentaj de 70-80% din salariul unui judecator, in prezent acesta a ajuns sa fie in procentaj de numai 25-30%, astfel cum a recunoscut, in mod public, insusi actualul ministru al justitiei, intr-un comunicat de presa.

Modificarile legislative au adus atributii suplimentare care au grevat activitatea grefierilor, mai ales prin transferul unor atributii administrative de la magistrati, cum ar fi redactarea dupa model a hotararilor judecatoresti, iar modificarea regulamentelor de ordine interioara a adus atributii numeroase in sarcina grefierilor, care au devenit, pe rand, statisticieni, arhivari, informaticieni, agenti procedurali si chiar factori postali.

Ce este de subliniat, insa, este faptul ca aceste modificari au fost facute fara consultarea organizatiilor constituite la nivelul profesiei si de catre organisme care nu au atributii privind gestionarea carierei grefierilor.

In plus, diminuarea rolului grefierului la infaptuirea actului de justitie si afrontul adus profesiei prin indicarea unei 'erori de grefa' pentru a justifica tocmai o 'eroare de management' la nivelul celei mai mari unitati de parchet a determinat adoptarea unei pozitii ferme pentru apararea reputatiei profesiei”.

Prezentam lista completa cu revendicarile sindicalistilor:

„1. Adoptarea unui nou statut al profesiei care sa corespunda realitatilor din instante si parchete din punctul de vedere al atributiilor si sarcinilor de serviciu suplimentare, primite de personalul auxiliar prin regulamentele de ordine interioara ca urmare a transferului unor atributii de la magistrati la grefieri, in urma intrarii in vigoare a noilor coduri de procedura.

2. Initierea elaborarii standardelor ocupationale si a calificarilor profesionale corespunzatoare pentru functiile care compun categoria profesionala a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si ierarhizarea functiilor, cu modificarea corespunzatoare a functiilor in C.O.R. (n.r. Clasificarea Ocupatiilor din Romania)

3. Infiintarea unei directii de specialitate in Ministerul Justitiei care sa reprezinte si sa gestioneze din punct de vedere salarial si profesional cariera grefierilor, sa coordoneze si sa gestioneze resursele umane similar Directiei Tehnologia Informatiei, Directiei Nationale de Probatiune etc.;

4. Reanalizarea schemelor de personal din instantele judecatoresti si parchetele de pe langa acestea si suplimentarea acestora cu 1.000 de posturi la nivel national, prin elaborarea unor standarde pe linie de resurse umane, raportate la volumul de munca si alti indicatori sau particularitati;

5. Dotarea corespunzatoare a instantelor si parchetelor din punctul de vedere al sigurantei si sanatatii in munca, in vederea imbunatatirii conditiilor de desfasurare a activitatii la locurile de munca, cu respectarea urmatoarelor cerinte minime:

a) asigurarea conditiilor de spatiu in conformitate cu normele legale de sanatate publica;

b) amenajarea ergonomica a locului de munca;

c) asigurarea conditiilor de mediu in spatiile de lucru: iluminat, microclimat, o temperatura optima in spatiile destinate activitatii, aerisire, igienizare periodica cel putin o data la 2 ani;

d) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de munca, acolo unde este cazul (vestiare, grupuri sanitare, cantine, locuri special amenajate pentru fumatori etc.), astfel incat acestea sa asigure conditii corespunzatoare conform reglementarilor europene obligatorii in domeniu;

6. Eliminarea inechitatilor salariale la nivelul autoritatii judecatoresti prin acordarea, in procentaj integral, a sporurilor cuvenite personalului auxiliar de specialitate si conex, conform modului de calcul aplicat de CA Bacau, CA Bucuresti si CA Targu-Mures;

7. Reanalizarea grilei de salarizare prevazute pentru personalul auxiliar de specialitate si conex, in sensul corectarii coeficientului de ierarhizare;

8. Aplicarea disp. art. 25 alin. 2 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice si pentru institutiile din sistemul de justitie (curtile de apel si instantele aflate in aria teritoriala, PICCJ si unitatile subordonate, DNA si DIICOT);

9. Exceptarea cuantumului indemnizatiei de hrana si a voucherelor de vacanta de la determinarea limitei de 30% prevazute de art. 25 alin. 1 si 2 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice;

10. Exceptarea sporului pentru conditii de munca grele, vatamatoare si periculoase de la determinarea limitei de 30% prevazute de art. 25 alin. 1 si 2 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice;

11. Incadrarea instantelor si parchetelor in categoria locurilor de munca in conditii deosebite si includerea personalului auxiliar de specialitate in categoria de munca a persoanelor care isi desfasoara activitatea in conditii de munca deosebite;

12. Pontarea si compensarea orelor suplimentare efectuate de personalul auxiliar de specialitate din instante si parchete si exceptarea categoriei noastre profesionale de la derogarea impusa de OUG nr. 114/2018 prin care, in perioada 2019-2021, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza in cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora”.

* Cititi aici manifestul integral al Sindicatului Dicasterial