psdolt
28 November 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

psdolt psdolt psd

PRUNA SI PISLARU AU LUAT-O IN BARBA – Ministresa Justitiei Raluca Pruna si ministrul Muncii Dragos Pislaru au incasat o lovitura dura la final de mandat. CCR a decis ca sunt neconstitutionale prevederile adaugate pe furis de tehnocrati in ordonanta privind salarizarea in sistemul bugetar, printre care si excluderea drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti. Guvernul va fi obligat sa ia in calcul salariile judecatorilor si procurorilor cu tot cu drepturile castigate in instanta

Scris de: E.D. | pdf | print

18 December 2016 12:05
Vizualizari: 12245

Curtea Constitutionala a Romaniei a decis in unanimitate ca sunt neconstitutionale prevederile referitoare la excluderea unor drepturi salariale stabilitate prin hotarari judecatoresti, prevederi introduse pe sest de ministresa Justitiei Raluca Pruna impreuna cu ministrul Muncii Dragos Pislaru in ordonanta de urgenta nr. 57/2016 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016. Conform unui comunicat de presa al CCR, judecatorii constitutionali au luat in data de 15 decembrie 2016 in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.3 indice 1 alin.(1 indice 1)-(1 indice 4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, adica fix prevederile fata de care intregul corp al magistratilor s-a revoltat in vara anului 2016.


Curtea de Apel Bucuresti a reclamat neconstitutionalitatea OUG nr. 57/2016

Asa cum ne amintim, la acel moment asociatiile profesionale ale magistratilor au contestat public prevederile introduse, fara dezbatere publica, de ministresa Raluca Pruna si au cerut excluderea acestora.

La randul lor, presedintii curtilor de apel din tara s-au coalizat pentru a cere Guvernului revenire asupra masurilor dispuse, avertizand la acel moment asupra consecintelor grave care vor exista in sistem daca ordonanta privind salarizarea in sistemul bugetar va intra in vigoare.

De altfel, Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti a fost cea care a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea art. art.3 indice 1 alin.(1 indice 1)-(1 indice 4) din OUG nr. 57/2016. Demersul Curtii de Apel Bucuresti conduse inca de judecatoarea Lia Savonea (care de la 1 ianuarie 2017 isi va incepe activitatea la CSM in calitate de membru ales ca reprezentant al judecatorilor de la curtile de apel) a survenit dupa ce sefa CAB, ordonator secundar de credite, a transmis Ministerului Justitiei listele nominale continand calculul drepturilor salariale ale judecatorilor din circumscriptia instantei, intocmite cu respectarea prevederilor art.21 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, in aplicarea prevederilor art.31 alin.1 si 3 din OUG nr.57/2015, astfel cum a fost completata prin OUG nr.20/2016, cu luarea in considerare a nivelului maxim al indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate.

Prezentam in continuare comunicatul Curtii Constitutionale a Romaniei din data de 15 decembrie 2016:

"In ziua de 15 decembrie 2016, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.31 alin.(1 indice 1)-(1indice 4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, cu urmatorul continut:

„(1 indice 1) Sintagma «fiecare functie» prevazuta la alin.(1) reprezinta functiile prevazute in aceeasi anexa, capitol, litera, numar si numar curent in Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

(1 indice 2) In aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, se iau in considerare numai drepturile salariale prevazute in actele normative privind salarizarea personalului platit din fonduri publice si nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti.

(1 indice 3) In aplicarea prevederilor alin. (1), prin institutie sau autoritate publica se intelege acea institutie sau autoritate publica cu personalitate juridica care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri si cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducatorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. In cazul institutiilor sau autoritatilor publice aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, avand acelasi scop, indeplinind aceleasi functii si atributii, aflate la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare se va stabili la nivelul maxim aflat in plata din cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publice subordonate.

(1 indice 4) Pentru personalul didactic de predare din invatamantul superior/universitar nivelul salariului de baza similar in plata sau al salariului de baza maxim corespunzator functiei didactice ocupate se stabileste cu respectarea criteriilor care s-au avut in vedere la acordarea salariului de incadrare intre minim si maxim, cu toate elementele care fac parte din salariul de baza, fara compensatii tranzitorii, cu exceptia celei pentru titlul stiintific de doctor obtinut in domeniul pentru care isi desfasoara activitatea.”

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimite de voturi :

1. A respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.3 indice 1 alin.(1 indice 4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare.

2. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.3 indice 1 alin.(1 indice 2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare sunt neconstitutionale.

3. A respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.3 indice 1 alin.(1 indice 1) si (1 indice 3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare sunt constitutionale in raport de criticile formulate.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."

Comentarii

# gigi date 18 December 2016 13:06 +10

Chiar nu ati inteles ca . domna Pruna e o marioneta fara pic de bun simt, a mintit europa dar o tara.DRUM BUN !

# Felicitari! date 18 December 2016 13:16 +11

Inca o data: Bravo CCR! Felicitari pentru verticalitate si profesionalism! Numai pe aceste meleaguri mai putea cineva gandi ( si scrie intr-o lege) ca o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila poate fi exclusa de la aplicare, prin vointa unor ministri.....

# Vladimârrr...!!! date 18 December 2016 15:17 +7

Devoalarea faptului ca "doamna" ministreasa  Raluca Pruna a luat-o in barba, este o dovada in plus ca dansa, acum si ca FEMEIE CU BARBA, este un autentic personaj de bâlci..!!!

# raffael date 18 December 2016 16:28 +2

Curat-murdar Cõane Fanica, ce sa zici. !

# ?????? date 18 December 2016 20:27 0

Sa observam ca o astfel de Curte Constitutionala, cat este ea de Curte Constitutionala, cu "judecatori" desemnati de catre politicieni (probabili lipsiti de independenta fata de politic si de obiectivitate), nu poate dispune amgajatorului cum sa isi plateasca salariatii ?

# ?????? date 18 December 2016 20:44 -3

O curete Constitutionala "comunistoida", impune intr-o societate democratica si cu o economie de piata libera, angajatorului ,ce salarii sa acorde angajatilor sai ? De observat ca nu Curtea Constitutionala este angajatorul , pentru a stabili salarizarile din sistemul de justitie , transformandu-se astfel intr-un gruo de interese ce se alatura celorlalti magistrati, incercand sa i puna angajatorului ce salarizare sa ofere magistratilor ? Deci, se poate constata ca CCR s-ar fi alaturat "sindicalistiilor din magistratura" , care au ajus sa isi acorde si "drepturi materiale" prin hotarari judecatoresti din ceea ce au la dispozitie cei ce administreaza bugetul statului, transformand actul de justitie intr-un soi de "insusire din ograda altora de foloase materiale " ? Sa remarcam totusi ca "magistratii" nu pot hotarai ei dincolo de vointa parlamentului sau chiar a guvernului cu cat sa isi plateasca angajatorul stat, angajatii ?

# ?????? date 18 December 2016 20:47 -1

Considerati ca magistratii, daca revendica independenta sistemului judecatoresc, ar trebui sa isi organizeze singuri sistemul de salarizare , in functie de bugetul negociat cu executivul si aprobat de parlament ?

# ?????? date 18 December 2016 21:15 -2

Considerati ca astia pe la CSM si pe la CCR nu ar fi aflat prea multe despre capitalism si economia de piata, multi dintre ei fiin formati inainte de 1989, si de accea dau sentinte si decizii care ajung deseori sa fie desfiintate la CEDO sau in alte tribunale internationale, cum ar putea fi mentionat si cazul fratilor Micula ?

# ?????? date 19 December 2016 07:56 -3

Considerati ca printr-o asemenea decizie CCR "pune in legalitate" conflictul de interese dand dreptul magistratilor de a se pronunta asupra asupra propriilor salarii ? Deci, considerati ca procedeul de a li se acorda un buget negociat pentru intregul sistem pe care sa il si administrezebduoa cum doresc, pentru a-si scoate in evidenta "independenta justitiei" sau procedeul indemnizatilorn , asa duoa cum sunt indemnizate si functia de presedinte sau de parlamentar, ar fi ceva mai firesti, decat o salarizare in care judecatorii au dreotul sa isi judece salarizarile, transformandu-se in "grupuri de interese" ?

# ?????? date 19 December 2016 08:34 -4

Hic ! Piviceru pare sa fi dat de baut judecatorilor CCR, astia ajungand la concluzia ca se pot pronunta in instante sentinte despre salarizarea din sistemul de justitie fara a fi conflict de interese ?

# ?????? date 19 December 2016 10:33 -2

Pronuntandu-se instantele asupra unor chestiuni ce tin strict de domeniul legislativului sau executivului nu se incalca totusi si principiul separatiei puterilor in stat ?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.11.2024 – Laura Kovesi, ministru de Justitie. Danilet, varianta de rezerva

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva