Deputatul Liviu Plesoianu (foto) propune infintarea unei comisii parlamentare care sa ancheteze implicarea unei grupari metastatale in controlul nelegal si nedemocratic asupra vietii politice, economice si sociale din Romania, in perioada 2004 – 2017. Solicitarea lui Plesoianu vine in urma finalizarii raportului Comisiei parlamentare de ancheta privind fraudarea alegerilor din 2009, al carui membru este. Plesoianu a acuzat si faptul ca intalnirea din "sufrageria" lui Gabriel Oprea, la care au participat si Laura Kovesi, Florian Coldea sau George Maior, a fost una politica.

Deputatul reclama ca Romania a devenit inca din 2004 „ostatica unei grupari metastatale care a preluat controlul asupra tuturor sectoarelor importante ale vietii natiunii noastre” si ca toate aceste lucruri trebuie anchetate. Liviu Plesoianu cere ca activitatea comisiei sa se axeze pe verificarea culoarelor din Justitie, a protocoalelor dintre SRI si DNA, a modului in care in mandatul lui Traian Basescu Justitia a fost acaparata cu scopul dobandirii unui control absolut asupra vietii politice, sociale si economice romanesti, dar sa fie verificat si perioada in care Monica Macovei a fost ministrul Justitiei: „Rolul sau determinant in preluarea abuziva si nedemocratica a controlului asupra Justitiei din Romania”. Liviu Plesoianu mai propune, in cazul in care va fi infintata comisia, ca aceasta sa se aplece asupra acoperitilor din presa, acoperitilor din partide, si sa se verifice implicarea unor entitati straine in exercitarea controlul asupra vietii politice/economice/sociale romanesti si distrugerea capitalului autohton in beneficiul capitalului strain.

Iata concluziile lui Liviu Plesoianu in urma finalizarii raportului Comisiei parlamentare de ancheta privind fraudarea alegerilor din 2009:

„Concluzii generale finale

Fara doar si poate, este prima Comisie de Ancheta care merge atat de departe incat deranjeaza in mod evident persoane care detin de mai bine de un deceniu multa putere in Romania. Este prima comisie parlamentara de ancheta in urma activitatii careia reiese necesitatea unei legi speciale care sa dea putere efectiva acestui tip de comisie. Insa faptul foarte grav este acela ca s-a pornit lucrul la aceasta lege a comisiilor speciale de ancheta tocmai din cauza atitudinii sfidatoare a unor persoane care au ocupat si inca mai ocupa pozitii foarte importante in statul roman! Este evidenta lipsa totala a bunei credinte din partea persoanelor in speta, care fie nu s-au prezentat la audieri atunci cand prezenta lor a fost solicitata de membrii comisiei, fie s-au prezentat dar au refuzat sa raspunda la intrebari. Buna credinta si principiul cooperarii loiale intre institutii ar fi trebuit sa fie suficiente pentru a-i determina pe acestia sa raspunda la solicitarile comisiei de ancheta, chiar daca actualul cadru legislativ de functionare nu-i confera acesteia putere reala de coercitie. In fond, daca exista buna credinta, te prezinti la solicitarea organului reprezentativ suprem al poporului roman si oferi raspunsuri si informatii. Totul in vederea aflarii intregului adevar!

Prin urmare, o prima concluzie este aceea ca persoane care ocupa functii ce le confera foarte multa putere s-au revarsat cu mult peste matca rigorii profesionale aferente pozitiei de rag inalt care le-a fost oferita de statul roman. Doamna Laura Codruta Kovesi (Procuror General al Romaniei in 2009 si actual Procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie) si domnul Florian Coldea (Prim-adjunct al Serviciului Roman de Informatii in 2009) au refuzat sa participe la audierile comisiei sau sa raspunda in scris la intrebarile adresate de membrii acesteia. Domnul George Maior (Director al Serviciului Roman de Informatii in 2009 si actual ambasador al Romaniei in Statele Unite ale Americii) s-a prezentat la audierile comisiei, insa a refuzat sa raspunda la intrebarile adresate, obstructionand in mod evident activitatea comisiei parlamentare de ancheta si impiedicand astfel aflarea adevarului.

Insa dincolo de absenta bunei credinte si de atitudinea sfidatoare, de nepermis si de neacceptat din partea unor persoane care detin sau au detinut functii atat de importante in statul roman, principala problema este aceea ca in spatele refuzului de a ajuta membrii comisiei in demersul lor de aflare a adevarului a stat in permanenta dorinta de musamalizare, de inchidere din fasa a unei discutii referitoare la seara turului II al alegerilor prezidentiale din 2009. Sa sfidezi Parlamentul Romaniei e deja un lucru grav, dar sa faci acest lucru pentru ca de fapt vrei sa ascunzi ceva e de o gravitate extrema, avand in vedere atat contextul (alegeri prezidentiale), cat si functiile ocupate de persoanele in cauza!

Intrunire cu caracter eminamente politic

Gabriel Oprea, Neculai Ontanu si Anghel Iordanescu iesisera din PSD in 2009 si isi declarasera sustinerea fata de Traian Basescu. Mai mult, in data de 22 octombrie 2009 (deci imediat inainte de alegerile prezidentiale), Traian Basescu ii inainteaza in grad pe... Oprea, Ontanu, Iordanescu. Pe cei trei ii gasim apoi impreuna, in seara turului doi al alegerilor prezidentiale din 2009, alaturi de Directorul SRI George Maior, de prim-adjunctul SRI Florian Coldea si de Procurorul General Laura Codruta Kovesi. La intalnire participa si consultantul politic Dan Andronic, aflat in acel moment in tabara lui Traian Basescu, precum si Vasile Dancu, al carui institut de sondare a opiniei publice este singurul care il da castigator pe Basescu imediat dupa inchiderea urnelor de vot. Cu alte cuvinte, in seara turului II al alegerilor prezidentiale din anul 2009, in aceeasi casa se afla oameni numiti in functii de Traian Basescu si oameni politici aflati in tabara lui Traian Basescu, si unii, si ceilalti aflandu-se in acelasi timp intr-o relatie de puternica adversitate cu contracandidatul Mircea Geoana.

Raspunsurile domnului Radu Berceanu la intrebarile comisiei de ancheta confirma fara putere de tagada rolul extrem de important jucat de Gabriel Oprea in 2009

Fostul ministru PD al Transporturilor, Radu Berceanu, fost lider al PD Dolj la momentul alegerilor prezidentiale, a relatat ca Traian Basescu a facut in campanie un miting in judet si a vrut sa mearga in comuna Cetate. Berceanu a spus ca l-a sfatuit pe candidatul PD sa nu mearga acolo pentru ca la Cetate era un primar care castiga mereu cu peste 90%. ‘Nu, ca mi-a spus domnul Oprea sa mergem acolo, ca UNPR-ul’, i-a spus Basescu, a relatat Berceanu.

‘Eu n-am mers. Acolo a fost foarte frumos, erau vreo 14 de la UNPR si restul de la PD, domnul Oprea a inceput sa dea ordine militare pe acolo, legate de asezare. Un primar de la Calarasi a spus ‘Domnul Oprea, daca ne mai dati ordine ca la armata, plecam acasa, ca am venit de la peste 100 de km”, a declarat Berceanu in fata comisiei de ancheta.

Fostul ministru a mai adaugat ca a auzit ca Gabriel Oprea se va apropia de PD ‘inainte, mult inainte de intalnirea de la Cetate". Potrivit lui Berceanu, imediat dupa alegerile parlamentare din 2008, o parte dintre parlamentarii PSD care au pierdusera alegerile doreau sa treaca la PD pentru a ajunge la putere. ‘Apoi s-a discutat sa se infiinteze o alta structura care sa ia pe cei de la PSD care vor sa mearga in alta parte’, a relatat Berceanu.

In perioada 23 decembrie 2009 (imediat dupa alegeri) – 7 mai 2012, Gabriel Oprea a fost ministru al Apararii Nationale, mai intai in guvernul Boc 2 si apoi in cabinetul Ungureanu. Grupul independentilor din Parlament, condus de Gabriel Oprea, a fondat in 2010 partidul Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei.

Implicarea absolut evidenta a Parchetului General si a SRI in alegerile prezidentiale din anul 2009, alaturi de oameni politici, prin Procurorul General (Laura Codruta Kovesi), Directorul SRI (George Maior) si Prim-adjunctul SRI (Florian Coldea)

Cazul de o gravitate extrema al implicarii Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, in alegerile prezidentiale din anul 2009

Doamna KOVESI, incercand cu disperare sa iasa din situatia absolut jenanta in care s-a pus singura, s-a autoincriminat si i-a incriminat si pe domnii Maior si Coldea. Pentru ca stia foarte bine ca, daca admitea ca s-a dus acasa la un om politic (Gabriel Oprea) ‘in timpul liber’, ar fi intrat instantaneu in coliziune frontala cu propria sa afirmatie anterioara (doamna Kovesi a declarat public in 2014 ca nu s-a intalnit niciodata in timpul liber cu un politician), a cautat cu disperare o iesire. Insa cea pe care a gasit-o e atat de gresita incat nu a facut altceva decat sa confirme gravitatea extrema a faptelor si deciziilor sale.

Doamna Kovesi spune asa: ‘Eu niciodata nu am incalcat legea. Inerent, in activitatea de reprezentare a unei institutii poti sa participi la evenimente private sau publice, unde esti invitat in calitate de reprezentant al acelei institutii’. ...Cum se traduce acest lucru? Se traduce asa: ‘In seara turului II al alegerilor prezidentiale din 2009, m-am deplasat acasa la un om politic de calibru (Gabriel Oprea) nu ca persoana privata KOVESI, ci ca Procuror General al Romaniei’.

Doamna Kovesi a comis insa in acest fel cea mai grava eroare. A spus, practic, ca a fost acasa la Gabriel Oprea, in ziua alegerilor prezidentiale, in calitate de Procuror General al Romaniei! ...Mergand pe aceeasi logica, rezulta ca si Directorul SRI (George Maior) si Prim-adjunctul SRI (Florian Coldea) s-au deplasat acasa la Gabriel Oprea tot in calitate oficiala!

Ca atare, rezulta ca Procurorul General al Romaniei, Directorul SRI si Prim-adjunctul SRI (toti trei numiti de candidatul Traian Basescu) au mers acasa la un om politic de calibru (Gabriel Oprea, sustinator al candidatului Traian Basescu si, in doar cateva zile, ministru in cabinetul Boc 2), pentru a participa la discutii cu alti oameni politici (Anghel Iordanescu, Neculai Ontanu – amandoi il sustineau public pe candidatul Traian Basescu), cu consultanti politici aflati la acea vreme in tabara candidatului Traian Basescu. Iar discutiile dintre numitii lui Basescu si sustinatorii politici ai lui Basescu au avut loc exact in seara turului II al alegerilor prezidentiale la care candida tocmai Traian Basescu pentru al doilea mandat!
Doamna Kovesi, cat si domnul Maior si domnul Coldea, conform declaratiilor doamnei Kovesi, au participat la o intrunire cu un evident caracter politic (dat atat de apropierea tuturor participantilor de candidatul Basescu, dar si de momentul in sine – seara turului II al alegerilor prezidentiale la care candida chiar Basescu), in calitatile lor oficiale. Conform propriilor spuse, rezulta ca doamna Kovesi, alaturi de Maior si Coldea, au implicat politic Parchetul General si SRI in alegerile prezidentiale din 2009. Aceasta este singura concluzie care poate fi trasa.

In context, Legea spune asa:

Conform Legii nr. 303/2004 (privind statutul judecatorilor si procurorilor), articolul 9:

‘(1) Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare SAU Sa PARTICIPE LA ACTIVITATI CU CARACTER POLITIC.

(2) Judecatorii si procurorii sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau MANIFESTAREA, IN ORICE MOD, A CONVINGERILOR LOR POLITICE.’

De asemenea, Articolul 4, alin. (1) al aceleiasi legi ne spune asa: ‘Judecatorii si procurorii sunt obligati (...) sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesionala continua’.

Iar daca facem apel la acest Cod deontologic (al judecatorilor si procurorilor), gasim urmatoarele:

CAP. 2

Independenta justitiei

ART. 3

(1) Judecatorii si procurorii sunt obligati sa apere independenta justitiei.

(2) Judecatorii si procurorii trebuie sa-si exercite functia cu obiectivitate si impartialitate, avand ca unic temei legea, fara a da curs presiunilor si influentelor de orice natura.

(3) Judecatorii si procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice fapta de natura sa le afecteze independenta, impartialitatea sau reputatia profesionala.

ART. 4

(1) In indeplinirea atributiilor de serviciu judecatorii si procurorii nu trebuie sa fie influentati de doctrine politice.

(2) Judecatorii si procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formatiune politica, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formatiunile politice si nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor in astfel de scopuri.

(3) Judecatorii si procurorii nu pot sa acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o functie publica cu caracter politic.

ART. 5

(1) Judecatorii si procurorii nu se pot servi de actele pe care le indeplinesc in exercitarea atributiilor de serviciu pentru a-si exprima sau manifesta convingerile politice.

(2) Judecatorii si procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.

Sa le luam pe rand:

Art. 3:

Judecatorii si procurorii sunt obligati sa apere independenta justitiei.

In acord cu prevederile legii si chiar cu declaratiile anterioare ale doamnei Kovesi (redate mai sus), rezulta ca un procuror nu mai respecta prevederile Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor si incalca principiul fundamental al independentei justitiei in clipa in care intelege sa dea curs invitatiei unui om politic, mai ales in contextul celui mai important moment politic al anului (si determinant pentru urmatorii cinci ani) – ziua turului doi al alegerilor prezidentiale.

Mentionez in mod repetat momentul zilei de 6 decembrie 2009, deoarece constituie o circumstanta agravanta majora! in orice alt moment s-ar fi impus respingerea de catre Procurorul General al Romaniei a invitatiei unui om politic. Cu atat mai mult insa in ziua turului II al alegerilor prezidentiale!

Judecatorii si procurorii trebuie sa-si exercite functia cu obiectivitate si impartialitate, avand ca unic temei legea, fara a da curs presiunilor si influentelor de orice natura.

Un procuror nu isi mai poate exrcita cu obiectivitate si impartialitate functia, fara a da curs presiunilor si influentelor de orice natura, atata vreme cat accepta invitatia unui om politic de a merge acasa la acesta. Cu atat mai mult cu cat respectivul politician era foarte influent (in doar cateva zile, Gabriel Oprea urma sa devina ministru in cabinetul ‘Boc 2’). Cat despre functia ocupata la acea vreme de doamna Laura Codruta Kovesi, cea de Procuror General al Romaniei, lucrurile capata o gravitate maxima. Pentru ca nu mai este vorba doar despre activitatea unui procuror, ci despre activitatea intregului Minister Public, despre grava afectare a imaginii si independentei acestuia.
Prezenta, in ziua turului II al alegerilor prezidentiale, acasa la un politician care il sprijinea in mod asumat si public pe unul dintre cei doi candidati la cea mai inalta functie in stat, e in mod evident o alegere constienta de a ceda influentelor de natura politica. In plus, daca privim intregul context, observam ca, in acelasi loc, se aflau doar oameni politici care isi afirmasera public totala sustinere fata de candidatul Traian Basescu, cat si Procurorul General al Romaniei, Directorul SRI si Directorul-adjunct SRI – toti trei numiti in functii anterior de acelasi Traian Basescu. Astfel, e mai mult decat evidenta reuniunea cu caracter eminamente politic, acasa la un om politic, in ziua turului doi al alegerilor prezidentiale din anul 2009!

Atata vreme cat, din pozitia de Procuror General al Romaniei, doamna Laura Codruta Kovesi a acceptat constient sa se supuna influentelor de natura politica, se nasc cel putin suspiciuni rezonabile (daca nu chiar indicii temeinice) ca doamna Kovesi, din actuala sa pozitie (cea de Procuror-sef DNA), actioneaza tot in baza unor influente de natura politica. Este absolut de neconceput ca Procurorul General al Romaniei sau Procurorul-sef DNA sa conduca aceste institutii atat de importante din postura unui om care se supune constient si voluntar influentelor de natura politica.

Judecatorii si procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice fapta de natura sa le afecteze independenta, impartialitatea sau reputatia profesionala.

Desi s-a adresat in repetate randuri CSM pentru a-i fi aparata reputatia profesionala, doamna Laura Codruta Kovesi a ales sa nu se adreseze CSM atunci cand a fost invitata acasa la un om politic influent (Gabriel Oprea), in ziua turului II al alegerilor prezidentiale din 2009. In loc sa accepte in mod total descalificant acea invitatie, doamna Kovesi putea alege sa respecte LEGEA si ONOAREA proprie (precum si pe cea a Ministerului Public), adresandu-se CSM pentru fapta politicianului Gabriel Oprea de a o fi invitat la domnia sa acasa, alaturi de alti politicieni si de primii doi oameni din Serviciul Roman de Informatii. Din pacate, doamna Kovesi a inteles sa nu respecte nici macar prevederile Codului Deontologic al judecatorilor si procurorilor (pe care era si este obligata sa il respecte, conform Art. 4, alin. (1) al Legii 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor).

Mai departe...

Art. 4:

(1) In indeplinirea atributiilor de serviciu judecatorii si procurorii nu trebuie sa fie influentati de doctrine politice.

Prin faptul de a se fi aflat acasa la un om politic important, sustinator fatis al lui Traian Basescu (acelasi Traian Basescu care o numise si pe doamna Kovesi in functia de Procuror General al Romaniei), in mod evident, doamna Kovesi a acceptat constient si voluntar sa intre in siajul doctrinei politice a omului politic Traian Basescu.

(2) Judecatorii si procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formatiune politica, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formatiunile politice si nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor in astfel de scopuri.

Din postura de Procuror General al Romaniei, doamna Laura Codruta Kovesi, alegand sa dea curs invitatiei omului politic Gabriel Oprea, a ales implicit si sa afecteze grav imaginea proprie precum si imaginea Ministerului Public pe care il conducea la acel moment. Avem toate motivele de suspiciune rezonabila ca Ministerul Public, sub conducerea doamnei Kovesi, a fost supus influentelor politice, avand in vedere ca doamna Kovesi insasi a acceptat voluntar si constient sa se supuna unor astfel de influente participand la o intalnire eminamente politica, in ziua turului II al alegerilor prezidentiale din anul 2009.

De asemenea, avem astfel chiar indicii temeinice ca si activitatea DNA, sub conducerea doamnei Kovesi, s-a desfasurat in acelasi siaj politic sau intr-un siaj politic similar.

(3) Judecatorii si procurorii nu pot sa acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o functie publica cu caracter politic.

In mod evident, simpla prezenta a Procurorului General al Romaniei (doamna Laura Codruta Kovesi – numita de domnul Traian Basescu), alaturi de Directorul SRI (domnul George Maior – numit de domnul Traian Basescu), de Directorul-adjunct SRI (domnul Florian Coldea – numit de domnul Traian Basescu), precum si de oameni politici influenti (Gabriel Oprea – care urma sa devina ministrul in cabinetul ‘Boc 2’ in doar cateva zile; Neculai Ontanu – primar la Sectorul 2), in ziua turului II al alegerilor prezidentiale (cel mai important moment politic al unui intreg cincinal), se poate in mod evident traduce printr-un sprijin acordat ‘unui candidat la o functie publica cu caracter politic’.

Art. 5:

Judecatorii si procurorii nu se pot servi de actele pe care le indeplinesc in exercitarea atributiilor de serviciu pentru a-si exprima sau manifesta convingerile politice.

Daca, asa cum am demonstrat mai sus, plecam de la premisa ca doamna Kovesi (in calitatea sa de Procuror General al Romaniei) nu se afla acasa la un om politic in timpul sau liber, atunci rezulta ca prezenta sa acasa la politicianul Gabriel Oprea in ziua turului II al alegerilor prezidentiale din anul 2009 a fost un element al exercitarii atributiilor de serviciu. Avand insa in vedere caracterul eminamente politic al respectivei intruniri (caracter demonstrat mai sus), rezulta ca doamna Laura Codruta Kovesi s-a exprimat si s-a manifestat de o maniera politica, situandu-se adica in toala incompatibilitate cu statutul de magistrat si, mai ales, cu cel de Procuror General al Romaniei.

Judecatorii si procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.

Procurorul-sef DNA, doamna Laura Codruta Kovesi, afecteaza GRAV prin comportamentul sau atat imaginea institutiei pe care o conduce, cat si imaginea justitiei romanesti in ansamblul sau!

Cazul de o gravitate extrema al implicarii Prim-adjunctului SRI, Florian Coldea, in alegerile prezidentiale din anul 2009

Momentele 2007 si 2009, Florian Coldea si Curtea Constitutionala

In anul 2007 (prima suspendare a lui Traian Basescu), Mircea Geoana (contracandidatul lui Traian Basescu in 2009) a prezentat notele lui Florian Coldea referitoare la judecatori ai Curtii Constitutionale, ceea ce a dus la anchetarea acestuia si suspendarea din functie timp de cateva luni. in 2007, Gabriel Oprea facea parte din comisia parlamentara care exercita controlul asupra activitatii SRI, pozitie din care a considerat si afirmat public faptul ca nu se impune demiterea lui Coldea si ca nu notitele acestuia, ci faptul ca au fost facute publice de domnul Geoana ‘a fost un incident de securitate’.

De asemenea, este important de mentionat si faptul ca Gabriel Oprea a fost coordonatorul tezei de doctorat a lui Florian Coldea.

In anul 2007, Mircea Geoana a prezentat public doua biletele cu scrisul lui Florian Coldea, menite sa compromita mai multi judecatori ai Curtii Constitutionale. Florian Coldea a recunoscut ulterior ca-i apartin.

Primul bilet ii viza pe judecatorii CCR Ion Predescu și Nicolae Cochinescu si facea trimitere la dosarele de la CNSAS:

‘Ion Predescu

Dosar Fond „X” (urmarire informativa)

Dolj (predat CNSAS – P.V. 50975/02.10.2002)

Nicolae Cochinescu – Dosar Fond „Y” Penal /Timis

predat Procuraturii Militare Timis

(P.V. nr. 79/1991)’.

Al doilea bilet scris de Florian Coldea o vizeaza pe judecatoarea Aspazia Cojocaru, tot de la CCR:

‘Cojocaru Aspazia

(2 file/note legate de

Rodica Stanoiu, id in dosare

terte)

– a fost la CNSAS (se pare Pol. Politica)’.

Mircea Geoana a prezentat public aceste doua biletele scrise de Florian Coldea in ziua de 18 aprilie 2007, acuzind SRI ca face politie politica. Geoana a sustinut ca aceasta este dovada prin care Coldea ar fi solicitat cautarea in baza de date a serviciului a unor informatii compromitatoare despre Ion Predescu, Nicolae Cochinescu si Aspazia Cojocaru, judecatori CCR. Prim-adjunctul SRI Florian Coldea a recunoscut in fata parlamentarilor Comisiei de control a SRI ca scrisul de pe notele prezentate de Mircea Geoana ii apartine. Comisia a anuntat apoi demararea unei anchete care sa analizeze daca Cotroceniul este beneficiarul informatiilor despre judecatorii Curtii Constitutionale

Tot atunci, Comisia interna a SRI nu l-a anchetat pe Coldea, ci modul cum au iesit biletelele in spatiul public! SRI a redactat un Comunicat in care a facut urmatoarea precizare: ‘Pentru a stabili cu exactitate modalitatea in care respectivele insemnari au ajuns in posesia unor persoane neautorizate, conducerea Serviciului Roman de Informatii a dispus crearea unei Comisii de investigare’! Asadar, nu faptul ca Florian Coldea isi depasise atributiile prin Notele sale din biletele era anchetat, ci cum ajunsesera acestea ‘in posesia unor persoane neautorizate’.

De ce erau importante pentru Florian Coldea acele informatii cu potential caracter compromitator la adresa membrilor Curtii Constitutionale? In 2007, pentru ca procedura de suspendare a lui Traian Basescu implica un aviz al Curtii. In 2009, pentru ca alegerile prezidentiale urmau a fi validate sau invalidate de Curte.

Exista suspiciuni rezonabile ca SRI a efectuat la acel moment ce i s-a cerut si a strins informatii pentru o structura secreta, numita «Fondul X», structura mentionata in biletelele lui Coldea, prezentate presei de liderul PSD Mircea Geoana. Exista de asemenea suspiciuni rezonabile ca motivul colectarii de asemenea informatii cu caracter compromitator era acela de a incerca cel putin influentarea deciziei unor membrii ai Curtii Constitutionale a Romaniei.

Mentionam in context un fapt foarte important. Președintele Basescu a recunoscut, cu o zi inaintea suspendarii, ca a cerut SRI sa verifice daca mai exista dosare in fondurile secrete despre judecatorii Curtii. Traian Basescu a mai recunoscut la acel moment si ca l-a sunat personal pe Claudiu Secasiu, presedintele CNSAS, pentru a se interesa cu privire la anumiti judecatori ai Curtii. Exact aceiasi judecatori de pe lista lui Coldea!

Conducerea comisiei parlamentare de control asupra activitatii SRI pregatise initial un raport dur la adresa serviciului. Textul continea o serie de propuneri radicale: demiterea din functie a prim-adjunctului directorului SRI, Florian Coldea, sanctionarea sefilor directiilor de securitate interna si juridica. Asa cum confirma presa vremii, raportul a fost dezbatut in sedinta Comisiei SRI, in conditiile in care exista, potrivit negocierilor anterioare, o majoritate pe muchie de cutit in favoarea acestuia. Senatorul UDMR, Verestoy Attila, care initial era favorabil raportului, a pledat impotriva sanctiunilor, pozitie similara cu a lui Titu Gheorghiof (PNL). In aceste conditii, adoptarea raportului a fost posibila doar prin renuntarea la solicitarile cele mai dure si prin pastrarea unor recomandari de ordin general: ‘comisia recomanda SRI aplicarea masurilor disciplinare fata de persoanele a caror conduita neadecvata a favorizat producerea evenimentului contrainformatic, informarea CSAT cu privire la raspunderile personale ale colonelului Coldea’.

‘Noi nu apreciem ca SRI face politie politica la acest moment, dar dacă se repeta ar exista acest risc’, a declarat atunci presedintele Comisiei SRI, Radu Stroe (PNL).

‘Nu este de competenta noastră sa propunem demiteri. A fost un incident de securitate’, a declarat si deputatul PSD Gabriel Oprea.

Laura Codruta Kovesi si Florian Coldea, numiti in functii de Traian Basescu, nu doar il sustineau pe acesta, ci se aflau si in relatii directe de adversitate cu contracandidatul Mircea Geoana.

In anul 2009, cu doar 3 zile inaintea turului II al alegerilor prezidentiale (joi, 3 decembrie), intr-un interviu pentru Gazeta Sporturilor, domnul Mircea Geoana spunea ca probabil o va revoca din functie pe Laura Codruta Kovesi (Procuror General la acea vreme), pe motiv ca fusese numita impotriva avizului negativ primit de la CSM:

Mircea Geoana: ‘In schimb, procurorul general al Republicii este alta conversatie. Doamna Kovessi a fost contestata de CSM. A fost pusa acolo cu fortarea regulii de desemnare a unui inalt demnitar.”

Catalin Tolontan: „O veti schimba?!”

Mircea Geoana: „Probabil ca da. Da!”

In ceea ce il priveste pe Florian Coldea, este absolut evidenta relatia de adversitate avand in vedere cel putin episodul din 2007, cand Coldea a fost anchetat si suspendat pentru mai multe luni in urma publicarii de catre Mircea Geoana a biletelor acestuia in care se facea referire la informatii cu caracter compromitator la adresa unor judecatori ai Curtii Constitutionale a Romaniei.

Avem, de asemenea, declaratia fostului sef SPP, Dumitru Iliescu, facuta in cadrul audierilor comisiei parlamentare de exercitare a controlului asupra activitatii SRI:

Claudiu Manda, presedintele comisiei: ‘Am avut audierea domnului Dumitru Iliescu. Domnia sa a dorit sa fie ultima. Mai sunt elemente care sunt de lamurit. (...) in mare a facut o serie de referiri. Unu - spunea ca in cazul Voicu (n.r. fostul senator Catalin Voicu) are probe ca s-a solicitat arestarea domnului Voicu si ca domnul Coldea i-ar fi transmis domnului Morar, la vremea respectiva sef DNA, sa-l aresteze pe domnul Voicu - vorbim de momentul 2009, imediat dupa alegerile prezidentiale - ca domnul Morar n-a fost de acord cu acest lucru si acest lucru a ajuns la doamna Kovesi si direct la cei doi procurori de caz. A spus ca inversunarea doamnei Kovesi si domnului Coldea impotriva domnului Geoana veneau ca urmare a faptului ca domnul Geoana ar fi declarat ca domnul Morar il va pastra si pe cei doi ii va schimba’.

Rolul lui Vasile Dancu si motivul participarii acestuia la intalnirea din casa lui Gabriel Oprea, in seara turului II al alegerilor prezidentiale din 2009

Elena Udrea, referindu-se la o sesiune ulterioara de alegeri, a facut urmatoarea afirmatie, pe care si-a sustinut-o si in cadrul audierilor comisiei parlamentare de ancheta: ‘Sondajele care s-au facut, se discutau cu domnul Maior si domnul Coldea. Erau facute de casele foarte apropiate de SRI. Despre asta este vorba, despre sondarea opiniei publice de catre domnul Dancu. (...) La un moment dat i s-a cerut si fostului meu sot Dorin Cocos sa plateasca niste sondaje. A platit sondaje de opinie la solicitarea lui Coldea si Maior.’

Prin urmare, Elena Udrea, foarte apropiata de Traian Basescu in anul 2009, declara ca domnul Vasile Dancu opera sondaje de opinie in siajul SRI condus de domnii Maior si Coldea. Mai mult decat atat, Elena Udrea afirma raspicat ca fostul ei sot, Dorin Cocos, a platit sondaje de opinie la cerere expresa a primilor doi oameni din SRI – Maior si Coldea.

Vasile Dancu a fost prezent acasa la Gabriel Oprea, in seara turului II al alegerilor prezidentiale din 2009, ca apropiat al primilor doi oameni din SRI – George Maior si Florian Coldea.

Solicitari catre Presedintele Romaniei, catre ministrul Justitiei, catre ministrul de Externe si catre Serviciul Roman de Informatii

Data fiind probarea indubitabila a intalnirii care a avut loc acasa la Gabriel Oprea, in seara turului II al alegerilor prezidentiale din anul 2009, unde au participat Procurorul General al Romaniei (doamna Laura Codruta Kovesi, actual Procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie), Directorul SRI (domnul George Maior, actual ambasador al Romaniei in SUA) si Prim-adjunctul SRI (domnul Florian Coldea, care preda in prezent la Academia SRI – Academia Nationala de Informatii), se impune sesizarea Presedintelui Romaniei (in cazul celor trei), sesizarea SRI (in cazul domnilor Maior si Coldea), sesizarea ministrului Justitiei (in cazul doamnei Kovesi) si sesizarea ministrului de Externe (in cazul domnului Maior) in vederea unei pozitii oficiale a acestora cu privire la faptele extrem de grave care au rezultat in urma sedintelor comisiei parlamentare de ancheta, precum si in vederea dispunerii unor masuri ferme in ceea ce ii priveste pe cei trei – doamna Kovesi, domnul Maior si domnul Coldea.

Procurorul-sef DNA (Procuror General al Romaniei in anul 2009), doamna Laura Codruta Kovesi, afecteaza GRAV prin comportamentul sau atat imaginea institutiei pe care o conduce, cat si imaginea justitiei romanesti in ansamblul sau! Ambasadorul Romaniei in SUA (Director SRI in anul 2009) afecteaza GRAV prin comportamentul sau Parteneriatul Strategic cu SUA si imaginea Romaniei in lume! Florian Coldea, care actualmente preda la Academia Nationala de Informatii (Prim-adjunct SRI in 2009), afecteaza GRAV prin comportamentul sau imaginea Serviciului Roman de Informatii!

Tocmai de aceea, se impun cu necesitate si celeritate pozitionari publice si masuri ferme din partea persoanelor responsabile sesizate! Altminteri, ar rezulta ca persoanele direct responsabile ar accepta, constient si voluntar, ca independenta justitiei, imaginea justitiei in ansamblu sau, independenta si imaginea Ministerului Public si a Directiei Nationale Anticoruptie, independenta si imaginea Serviciului Roman de Informatii, precum si imaginea Romaniei pe plan extern sa fie grav si greu remediabil afectate! Orice minut de amanare a deciziei nu face decat sa afecteze GRAV imaginea Directiei Nationale Anticoruptie, a Ministerului Public, a justitiei romanesti in ansamblul ei, precum si a luptei anticoruptie in genere. In numele cetatenilor romani care, in urma activitatii si rezultatelor comisiei parlamentare de ancheta, asteapta clarificari, va solicit public sa reveniti cu celeritate cu un raspuns.

Modificari legislative necesare

Pe langa legea comisiilor parlamentare de ancheta, pentru a preveni pe viitor acumularea excesiva de putere si abuzurile institutiilor de forta din Romania, implicarea acestora in viata politica, sociala si economica din Romania, consider absolut necesara modificarea in regim de urgenta a legislatiei astfel:

• Limitarea in timp a mandatelor directorilor si directorilor adjuncti din institutii precum: SRI, SIE, STS, SPP. Un singur mandat de patru ani este mai mult decat suficient, cel putin pana cand aceste institutii vor fi cu adevarat reformate.

• Imposibilitatea rotirii pe functii la Parchetul General, DNA si DIICOT. Cine ocupa cea mai inalta functie in oricare dintre aceste trei institutii nu trebuie sa mai poata ocupa cea mai inalta functie si in celelalte doua.
  

O noua COMISIE DE ANCHETA este necesara

‘Comisie parlamentara de Ancheta pentru verificarea implicarii unei grupari metastatale in controlul abuziv, nelegal si nedemocratic asupra vietii politice, economice si sociale din Romania, precum si asupra infaptuirii actului de Justitie, in perioada 2004 – 2017’– Este doar o varianta de nume pentru o Comisie parlamentara absolut necesara. O Comisie de Ancheta prin care Parlamentul Romaniei ar putea redeveni de facto forul reprezentativ suprem, acea institutie capabila sa le redea Romania romanilor in anul Centenarului Marii Uniri.
Nu doar nenumaratele dezvaluiri de ultima ora, ci sutele de anchete media, de inregistrari, de stenograme, de marturii si de documente adunate timp de mai bine de un deceniu ne obliga, in calitate de reprezentanti ai poporului roman, sa infiintam o Comisie parlamentara de Ancheta care sa scoata la lumina tot ceea ce s-a intamplat in Romania incepand cu anul 2004, care sa investigheze modul cum Romania a devenit ostatica unei grupari metastatale care a preluat controlul asupra tuturor sectoarelor importante ale vietii natiunii noastre.

Iata, pe scurt, doar cateva dintre elementele care se impun a fi cercetate de catre aceasta Comisie parlamentara de Ancheta:

Culoarele din Justitie:

- Protocoalele dintre SRI, DNA si alte institutii;
- ‘Campul tactic’ din Justitie;
- Mandatul Traian Basescu si modul cum a fost acaparata Justitia de catre o grupare transpartinica, metastatala, cu scopul dobandirii unui control absolut asupra vietii politice, sociale si economice romanesti;
- Mandatul Monica Macovei si rolul sau determinant in preluarea abuziva si nedemocratica a controlului asupra Justitiei din Romania;
- Arhiva SIPA;
- Mandatele de interceptare.

Culoarele din Presa:

- Acoperitii din presa al caror rol a fost si este in continuare acela de a genera si dirija ura, de a distruge imaginea unor persoane publice simultan cu derularea unor anchete DNA.

Culoarele din ‘societatea civila’:

- Manipularea opiniei publice romanesti prin intermediul unor ONG-uri cu finantare externa sau cu finantare din zona serviciilor.

Culoarele din politica:

- Acoperiti din partide si partide create de catre entitati metastatale pentru a controla jocul politic si economic din Romania.

Culoarele externe:

- Implicarea unor entitati straine in exercitarea controlul asupra vietii politice/economice/sociale romanesti;
- Distrugerea capitalului autohton in beneficiul capitalului strain.

Consider ca mecanismul din spatele tuturor acestor desfasurari de forta este intr-atat de complex incat excede cu mult cadrului in care isi desfasoara lucrarile Comisia parlamentara care supravegheaza activitatea SRI. Nu doar de SRI este vorba aici. Problema este mult mai complexa. E vorba despre culoarele din Justitie, din Media, din Politica, din Economie, e vorba despre factori externi cu puternica influenta.

Cu greu poate fi imaginat un fapt mai grav decat imixtiunea procuraturii si a serviciilor secrete in viata politica, economica si sociala a unei natiuni! Iar obstinatia cu care George Maior, Florian Coldea si Laura Codruta Kovesi au refuzat sa raspunda oricarei intrebari cu privire la prezenta lor acasa la politicianul Gabriel Oprea in seara turului II al alegerilor prezidentiale din 2009 nu face decat sa-i incrimineze. Daca realizam cu adevarat gravitatea extrema a faptului ca Procurorul General al Romaniei, Directorul Serviciului Roman de Informatii si Prim-adjunctul Serviciului Roman de Informatii (numiti cu totii in functii de Traian Basescu) s-au adunat acasa la politicianul Gabriel Oprea, alaturi de alti oameni politici care sustineau fatis candidatura lui Traian Basescu, fix in ziua alegerilor prezidentiale, vom ajunge la concluzia ca Romania a fost luata ostatica, timp de mai bine de un deceniu, de un grup de persoane care au controlat nedemocratic, prin abuz de putere, viata politica romaneasca.

Iar faptul ca ambasadorii si emisarii unor state nu doar i-au sprijinit din toate punctele de vedere, dar i-au si decorat in repetate randuri ne obliga sa infiintam o noua Comisie de Ancheta care sa investigheze nu doar implicarea nelegala si neconstitutionala a institutiilor de forta in viata politica, sociala si economica din Romania, ci si imixtiunea unor entitati straine in treburile interne ale Romaniei.

Suntem datori, fata de poporul roman, sa devoalam tot ce s-a petrecut in tara noastra in ultimii 14 ani, modul in care persoane din servicii, din procuratura si din afara tarii au preluat controlul asupra Romaniei, inclusiv prin intermediul unei parti din ONG-uri. Episodul alegerilor din 2009 este doar un episod. Mai sunt multe altele. Este timpul ca Parlamentul Romaniei, in pragul anului 2018, cand sarbatorim Centenarul Marii Uniri, sa isi asume rolul de a scoate la lumina intregul paienjenis. Acest lucru este absolut necesar nu numai pentru ca romanii au dreptul sa cunoasca intregul adevar, dar si pentru ca lucrurile nu au cum sa se schimbe atata vreme cat structurile si persoanele care le-au creat isi pastreaza direct sau indirect influenta si puterea decizionala.

Liviu Plesoianu,

Deputat PSD”