Urmarea publicarii, in data de 25 februarie 2018, pe Lumeajustitiei.ro a editorialului „Doamna judecatoare, nu trageti in magistratul asistent, ati uitat un articol!”, semnat de avocatul Corneliu-Liviu Popescu, in care profesorul analizeaza pozitia judecatoarei Camelia Bogdan privitoare la statutul magistratului asistent, judecatoarea Camelia Bogdan (foto dreapta) a remis redactiei Lumeajustitiei.ro, precum si avocatului Corneliu-Liviu Popescu (foto stanga), un drept la replica. La scurt timp dupa emiterea dreptului la replica de catre judecatoarea Camelia Bogdan, la randul sau, avocatul Corneliu-Liviu Popescu a dorit sa faca noi precizari la replica judecatoarei.

La rugamintea Cameliei Bogdan de a da o replica celor afirmate in editorial de avocatul Corneliu-Liviu Popescu, publicam integral dreptul la replica al judecatoarei, precum si precizarile la replica ale avocatului, in forma in care ne-au fost comunicate de catre acestia.

Iata dreptul la replica al judecatoarei Camelia Bogdan privitor la editorialul avocatului Corneliu-Liviu Popescu publicat pe Lumeajustitiei.ro in data de 25 februarie 2018:

Stimate domnule profesor,

Stimate domnule jurnalist,

Cu distins respect, va rog sa aprobati solicitarea mea privind publicarea unui succint drept la replica ca urmare a aparitiei pe portalul luju.ro a articolului Doamna Judecatoare, nu trageti in magistratul asistent, ati uitat un articol!, semnat de catre domnul profesor Corneliu Liviu Popescu, avocat in cadrul barourilor din Bucuresti si din Paris.

Fara a relua argumentatia expusa pe larg in cuprinsul articolului care a atras atentia distinsului domn profesor, avand in vedere opinia exprimata de dumnealui in cuprinsul articolului mentionat mai sus, in completarea argumentatiei urmeaza sa facem referire la faptul ca articolul 71 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor („Legea nr. 303/2004”) care prevede posibilitatea de a transfera in competenta magistratilor-asistenti obligatia intuitu personae a judecatorului de a motiva hotararea judecatoreasca, a fost abrogat.

1.Conform art. 426 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila „Hotararea se redacteaza de judecatorul care a solutionat procesul”.[1]

2.La momentul intrarii in vigoare a Codului de procedura civila, pentru asanarea legislativa a legislatiei active si pentru a evita paralelismul de reglementare, conform art. 83 lit. k) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila („Legea nr. 76/2012”), „la data intrarii in vigoare a Codului de procedura civila se abroga: k) orice alte dispozitii contrare, chiar daca sunt cuprinse in legi speciale” (subl.ns.).

3.Conform art. 71 din Legea nr. 303/2004, anterior Legii nr. 76/2012, „Magistratii-asistenti care participa la sedintele de judecata ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie redacteaza incheierile, participa cu vot consultativ la deliberari si redacteaza hotarari, conform repartizarii facute de presedinte pentru toti membrii completului de judecata.”

A.Art. 71 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat de art. 83 lit. k) din Legea nr. 76/2012

4.Vointa legiuitorului organic a fost de a da prevalenta dispozitiilor legale din codul de procedura civila, alegand sa abroge implicit orice prevedere contrara, chiar daca aceasta este cuprinsa intr-o norma speciala.

5.Interpretarea de mai sus a fost confirmata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia nr. 20/2015 privind examinarea recursului in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Suceava referitor la interpretarea si aplicarea art. 28716 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, cu privire la calificarea caii de atac in litigiile avand ca obiect acordarea despagubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate in cadrul procedurii de atribuire, precum si in cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterala a contractelor de achizitie publica, publicata in M.Of. al Romaniei, ale carei considerente sunt obligatorii erga omnes, chiar si pentru instanta suprema. S-a apreciat ca la data de 30 mai 2012 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 356, Legea nr. 76/2012. Termenul prevazut initial pentru intrarea in vigoare a acestui act normativ, corelat cu cel prevazut pentru intrarea in vigoare a Codului de procedura civila, a fost 1 septembrie 2012.

6.Prin acte normative succesive (conform articolului unic pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012, aprobata prin Legea nr. 206/2012, s-a stabilit mai intai data de 1 februarie 2013 si, apoi, prin art. I pct. I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 214/2013, cu modificarile ulterioare, s-a stabilit data de 15 februarie 2013), acest termen a fost modificat, fiind stabilita, in final, aceeasi data de intrare in vigoare (15 februarie 2013) pentru ambele legi, respectiv Legea nr. 76/2012 si Codul de procedura civila. Pentru a concluziona ca actul abrogator lasa neaplicabile orice dispozitii contrare cuprinse in legi in vigoare, instanta suprema a avut in vedere ca potrivit art. 17 din Legea nr.24/2000, cu denumirea marginala - Asanarea legislatiei -, in vederea asanarii legislatiei active, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se va urmari abrogarea expresa a dispozitiilor legale cazute in desuetudine sau care inregistreaza aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizata.

7.Concluzionand cele expuse mai sus, „ultima” vointa a legiuitorului a fost ca hotararea judecatoreasca sa fie redactata de judecatorul care a pronuntat-o, daca in compunerea completului intra un singur judecator, sau de unul din judecatorii care compun completul de judecata, in cazul completelor colegiale.

B.Magistratul-asistent nu face parte din compunerea completului, ci doar intra in constituirea instantei

1.Pentru ca problema de drept presupune si analiza institutiei compunerii completului de judecata, antamam prevederile art. 1 din Legea nr. 303/2004 conform carora „magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor”. Art. 2 al aceluiasi act normativ traseaza principalele caracteristici ale demnitatii de judecator – impartialitatea, inamovibilitatea si independenta.

2.Completul de judecata se compune din unul sau mai multi judecatori, in functie de stadiul solutionarii litigiului. Pe langa institutia compunerii completului, legiuitorul a prevazut si institutia constituirii instantei. Codul de procedura civila contine mai multe trimiteri la cele doua institutii: (i) art. 176 pct. 4 – nulitatea neconditionata de dovedirea unei vatamari in ipoteza incalcarii unei dispozitii legale referitoare la compunerea completului de judecata sau constituirea instantei, (ii) art. 245 privind exceptia nelegalei compuneri a completului sau nelegalei constituiri a instantei de judecata, (iii) art. 488 si art. 516.

3.Cele doua institutii nu pot fi confundate; completul de judecata va fi alcatuit intotdeauna din judecatori, in timp ce in constituirea instantei va intra grefierul si, in unele cazuri, procurorul, atunci cand acesta participa la sedinta de judecata.

4.Pentru considerente de precizie, mentionam ca sintagma compunerea completului de judecata de 5 judecatori al instantei supreme este definita de legiuitor si reglementata astfel in art. 32 -din Legea nr 304 /2004 care precizeaza in termeni clari ca in compunerea completului de judecata de 5 judecatori al instantei supreme intra doar judecatorii, nu si magistratii-asistenti. Redam aceste dispozitii pentru a accentua necesitatea ca vointa legiuitorului sa nu fie incalcata: astfel, la inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. (2) In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul fiecarui an doua complete de 5 judecatori. (3) In compunerea completelor prevazute la alin. (2) intra, de regula, judecatori specializati, in functie de natura cauzei. (4) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie aproba numarul si compunerea completelor de 5 judecatori, la propunerea presedintelui Sectiei penale. Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie siJustitie. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Precizam ca modalitatea de organizare si functionare a completelor instantei supreme, in a caror COMPUNERE intra doar judecatori, nu si magistrati-asistenti este prevazuta in art.19 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara. Astfel, (1) Inalta Curte de Casatie si Justitie se compune din: presedinte, 2 vicepresedinti, 4 presedinti de sectii si judecatori. (2) Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in 4 sectii Sectia I civila, Sectia a II-a civila, Sectia penala, Sectia de contencios administrativ si fiscal si Sectiile Unite, cu competenta proprie. (21) In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum si 4 complete de 5 judecatori. (3) La inceputul fiecarui an, Colegiul de al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora. (4) Desemnarea judecatorilor in compunerea completelor competente sa judece recursul in interesul legii, precum si a completelor competente sa solutioneze sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza in functie de specializarea completelor de judecata din care acestia fac parte.

5.Urmeaza a fi concluzionat ca in sistemul nostru de drept, magistratul-asistent nu face parte din compunerea completului de judecata al instantei supreme, neputand fi asimilat magistratului de scaun, infaptuirea justitiei prin magistrati-asistenti fiind contrara dezideratului unei justitii independente si impartiale.

6.Cu alte cuvinte, optica legiuitorului a fost de a stabili ca hotararea se redacteaza intotdeauna de judecatorul – membru al completului de judecata – care a pronuntat hotararea. Singura exceptie avuta in vedere de legiuitor este atunci cand in compunerea completului de judecata sunt inclusi si asistenta judiciari, ceea ce nu e cazul in speta dedusa judecatii.

c.Concluzii

7.Conform art. 71 din Legea nr. 303/2004, magistratii-asistenti, desi nu sunt judecatori si nu fac parte din compunerea completului de judecata, pot motiva hotararile pronuntate de judecatori. Este evident ca art. 71 contine o norma contrara de la regula din Codul de procedura civila conform careia doar judecatorul are obligatia de a motiva hotararea judecatoreasca – sentinta sau decizie, dupa caz.

8.Avand in vedere faptul ca art. 71 din Legea nr. 303/2004 este anterior Legii nr. 76/2012, singura concluzie care poate fi desprinsa este ca asupra acestuia intervine abrogarea implicita prevazuta de norma cuprinsa la art. 83 lit. k) din Legea nr. 76/2012.

9.Fara a nega rolul magistratului-asistent in constituirea legala a instantei, acesta nu face parte din completul de judecata, care poate fi compus doar din judecatori. In sistemul nostru de drept, magistratul-asistent nu indeplineste conditiile legale pentru a putea intra in compunerea completului de judecata. Trecand peste imprejurarea ca, dupa cum am evidentiat mai sus, compunerea completului de judecata este prevazuta de Lege, magistratul-asistent nu se bucura de inamovibilitate, ci doar de stabilitate, potrivit dispozitiilor art. 66 din Legea nr.303/2004. In ceea ce ne priveste, apreciem ca nici experienta profesionala, nici conditiile de vechime sau de pregatire juridica nu permit accederea unui magistrat-asistent in compunerea unui complet al Inaltei Curti. A considera, contrar dispozitiilor legale in vigoare, ca la Inalta Curte de Casatie si Justitie Justitia se infaptuieste prin magistrati-asistenti care intra in compunerea completurilor este de natura a afecta insasi esenta Statului de drept, conditie sine qua non in orice societate democratica.

10.Prezentarea rationamentului juridic care a stat la baza deciziei luate reprezinta o conditie sine qua non pentru legalitatea hotararii judecatoresti si se constituie ca o garantie a respectarii dreptului la un proces echitabil. Lipsa motivarii echivaleaza cu inexistenta judecatii, situatie de natura sa atraga nulitatea deciziei pronuntate.

Cu consideratie,

Camelia Bogdan

Prezentam in continuare „Precizarile la replica” judecatoarei Camelia Bogdan formulate de avocatul Corneliu-Liviu POPESCU:

Precizari la replica

1. Nu pot fi de acord cu sustinerea ca magistratul-asistent, precum procurorul sau grefierul, nu face parte din compunerea completului, ci doar intra in constituirea instantei (pct. B.3. din replica). Situatia magistratului-asistent este complet diferita de aceea a grefierului sau a procurorului, deoarece art. 71 din Legea nr. 303/2004 prevede nu doar ca magistratul-asistent participa la sedintele de judecata, ci si ca acesta participa la deliberari, isi exercita votul la adoptarea solutiei (cu precizarea ca, spre deosebire de judecatori, votul sau este doar consultativ) si este desemnat sa redacteze unele hotarari. Cand normele legale stabilesc ca la Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza judecatori unici (drepturi si libertati, camera preliminara), completuri de 2, 3 sau 5 judecatori si alte formatiuni jurisdictionale speciale, ele au in vedere doar numarul judecatorilor, fara a insemna ca din complet nu face parte si magistratul-asistent. O interpretare simpla a art. 71 - "Magistratii-asistenti (...) redacteaza hotarari, conform repartizarii facute de presedinte pentru toti membrii completului de judecata" duce imediat la concluzia ca magistratul-asistent este, ca si judecatorii, membru al completului de judecata, deci face parte din compunerea acestuia. Pentru comparatie, la Curtea Constitutionala numai judecatorii participa la deliberari, magistratul-asistent care a participat la dezbateri putand fi doar consultat (art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992), dar redactarea deciziei, hotararii sau avizului se face de magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub indrumarea judecatorului-raportor (art. 60 alin. (1) teza I).

2. Este manifest eronata afirmatia ca art. 83 lit. k) din Legea nr. 76/2012, conform caruia se abroga orice alte dispozitii contrare, chiar cuprinse in legi speciale, realizeaza o abrogare implicita a art. 71 din Legea nr. 303/2004 (pct. A.4. din replica). Utilizarea sintagmei "se abroga" duce imediat la concluzia ca forma abrogarii nu este implicita (abrogarea implicita rezulta din contrarietatea normelor care se succed in timp, in absenta unei dispozitii de abrogare), ci este expresa indirecta (exista o norma abrogatoare, deci abrogarea este expresa, dar intrucat nu se indica direct norma abrogata, abrogarea expresa nu este directa, ci indirecta). Este nepermisa confundarea celor doua forme de abrogare.

3. Nu pot accepta afirmatia ca art. 71 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat prin art. 83 lit. k) din Legea nr. 76/2012 (pct. A din replica). Cum art. 71 contine mai multe dispozitii distincte, cea privind redactarea hotararilor de magistratul-asistent fiind doar una dintre ele, o eventuala abrogare (daca ar fi avut loc) nu ar fi fost totala, ci doar partiala (adica ar fi vizat doar ultima teza a art. 71).

4. Este corecta afirmatia ca art. 83 lit. k) din Legea nr. 76/2012 prevede abrogarea normelor contrare, chiar daca nu sunt norme generale, ci sunt norme speciale (pct. A.4. din replica). In opinia mea insa, este eronata concluzia ca aceasta norma (de fapt, nu singura, ci corelata cu art. 426 alin. (1) C.pr.civ., referitor la redactarea hotararilor de judecatori) abroga art. 71 din Legea nr. 303/2004. Este adevarat, problema de drept este foarte subtila. Este de principiu ca o norma generala nu abroga o norma anterioara contrara care este speciala decat expres (fie direct, fie indirect, dar in al doilea caz daca precizeaza expres si abrogarea normelor speciale), iar nu si implicit. Este adevarat ca art. 426 alin. (1) C.pr.civ. reprezinta norma generala conform careia hotararile se redacteaza de judecatori. Este adevarat ca art. 83 lit. k) din Legea nr. 76/2012 abroga (expres indirect) normele anterioare contrare care au atat caracter general, cat si caracter special. Numai ca art. 71 din Legea nr. 303/2004 nu este nici o norma generala, nici o norma speciala (daca ar fi fost o norma generala sau speciala, ar fi fost abrogata, chiar replica sustinand - corect - ca abrogarea vizeaza normele generale si speciale). Normele generale si normele speciale nu reprezinta summa divisio, caci exista si o a treia categorie de norme (dupa criteriul sferei de aplicare), si anume normele de exceptie. Norma conform careia hotararile judecatoresti se redacteaza de judecatori este norma generala (dreptul comun - se aplica in principiu tuturor hotararilor judecatoresti); norma care dispune ca in litigiile de munca hotararea poate fi redactata de un asistent judiciar este o norma speciala (se aplica unei categorii de hotarari, cele din litigiile de munca); norma permitand redactarea hotararilor de un magistrat-asistent este o norma de exceptie (se aplica intr-o singura ipoteza, si anume hotararilor unei singure instante determinate expres, Inalta Curte de Casatie si Justitie). Norma de exceptie nu poate fi abrogata decat expres direct, tocmai ca urmare a caracterului ei singular, a vointei legiuitorului de a particulariza la maximum o solutie normativa care nu se sustine decat intr-un caz de exceptie. Nefiind o norma speciala (chiar replica sustine ca art. 83 lit. k) din Legea nr. 76/2012 loveste normele anterioare contrare care sunt generale sau speciale), ci o norma de exceptie, art. 71 din Legea nr. 303/2004 nu este vizata de norma abrogatoare, a contrario este in vigoare.

5. Materialul meu, "Doamna judecatoare, nu trageti in magistratul-asistent, ati uitat un articol", prin modul in care este formulat titlul si prin continutul extrem de scurt, este o simpla semnalare a unei probleme. In schimb, materialul initial al Doamnei Judecatoare, "Magistrati. Incompatibilitate. Valente. Forta juridica a unui act administrativ individual. Despre obligatia judecatorilor de a-si motiva hotararile pronuntate in lumina principiilor statuate in lumina (sic!) forului de contencios constitutional", prin titlu, intindere si stil de redactare, se doreste a fi un articol stiintific. Or, cum textul legislativ semnalat de mine nu a fost abrogat expres direct, ci concluzia abrogarii lui este trasa de Doamna Judecatoare pe cale de interpretare, rezulta ca analiza eventualei lui inaplicabilitati se impunea cu necesitate a fi facuta in articolul initial, articol care, dorindu-se stiintific, trebuia sa fie sau macar sa aiba tendinta spre exhaustivitate (aceeasi cerinta ar fi reclamat ca articolul initial sa analizeze si chestiunea redactarii deciziilor si hotararilor Curtii Constitutionale numai de magistratii-asistenti, care nu participa la deliberari). Ca un jurist este sau nu de acord cu interpretarea facuta (abia in replica) de Doamna Judecatoare este altceva, dar (in replica) macar exista o analiza stiintifica cu argumente (determinata insa exclusiv de materialul meu), analiza care din pacate lipseste cu desavarsire din articolul initial. Este, deci, evident ca art. 71 din Legea nr. 303/2004 a fost uitat de Doamna Judecatoare in articolul initial, deci stiinta dreptului a avut de suferit.