Hotararea prin care Curtea Constitutionala a Romaniei i-a blocat eurodeputatei Diana Sosoaca participarea la cursa prezidentiala este un precedent revoltator, de natura sa vulnerabilizeze democratia romaneasca, a afirmat avocatul Cristian Winzer (foto) marti, 8 octombrie 2024.

Oricat ar fi de controversata Sosoaca in calitate de politician, nu este treaba CCR sa analizeze si sa ia masuri in legatura cu conduitele unui om politic. Asa ceva este doar atributul instantei de judecata, subliniaza Winzer.

Avocatul incheie, comentand ca in cazul in care CCR ar fi aplicat acelasi rationament in cazul lui Klaus Iohannis, astazi politicianul nu ar mai fi fost presedintele Romaniei.

Iata postarea de pe Facebook a avocatului Cristian Winzer:

„Cateva scurte consideratii privitoare la Hotararea nr. 2 / 5 octombrie 2024 a Curtii Constitutionale privind contestarea inregistrarii candidaturii Dianei SOSOACA la alegerile pentru Presedintele Romaniei:

1.1. Depasindu-si nepermis competenta / atributiile constitutionale si legale si asumandu-si o nefireasca ingerinta atat in sfera competentei / atributiilor B.E.C., cat si in insasi competitia electorala, instanta de contencios constitutional intelege sa sanctioneze discursul, declaratiile publice, luarile de pozitii si exprimarea unor convingeri (a se vedea parag. 60 si 61 din hotarare) ale candidatului, adaugand la lege intr-o maniera extrem de periculoasa pentru ordinea constitutionala si de drept si generand un precedent revoltator, apt sa vulnerabilizeze si chiar sa destabilizeze profund insesi regulile si exigentele democratice, institutiile si procedurile constitutionale in numele si pe seama carora se incearca 'fundamentarea' acestei hotarari.

1.2. Este evident ca Diana Sosoaca este un politician toxic, ale carui discursuri, declaratii publice, luari de pozitii si convingeri releva abateri grave de la principiile / valorile democratice fundamentale, dar nu este atributul C.C.R. sa analizeze si sa dispuna cu privire la astfel de conduite subiective ale unui om politic, prin sanctionarea candidatului in discutie cu interdictia de a candida, respectiv prin interzicerea exercitarii dreptului fundamental de a fi ales (intocmai in sensul aplicarii unei pedepse complementare a interzicerii exercitarii acestui drept – pedeapsa care poate fi dispusa, insa doar de catre instanta de judecata, in procedura de rezolvare a actiunii penale, cand instanta hotaraste asupra invinuirii aduse inculpatului!).

NB: Daca aplicam 'rationamentul' Curtii in cazul Klaus Iohannis, astazi nu ar fi existat un Presedinte cu acest nume!”