REZOLUTIA AMR – Asociatia Magistratilor din Romania: "Mentinerea procurorului in sfera de influenta a puterii executive a dat nastere unei suspiciuni de lipsa de impartialitate, care a afectat imaginea magistraturii... Magistratii au obligatia de exercitare a functiei independent, fara a permite niciun amestec strain, de a respecta prezumtia de nevinovatie... Inechitatile sistemului, lipsa unei preocupari reale pentru inlaturarea lor, frang increderea celor chemati sa infaptuiasca justitia"
Asociatia Magistratilor din Romania cere Consiliului Superior al Magistraturii sa ia o serie de masuri pentru a asigura buna functionare a sistemului judiciar, in asa fel incat sa fie evitata supraaglomerarea instantelor si cresterea volmului de munca al magistratilor. In rezolutia adoptata in urma dezbaterii stiintifice "Rolul Justitiei in sistemul puterilor de stat" organizata la Parlamentul Romaniei de AMR, in parteneriat cu Institutul de Cercetari Juridice "Acad.Andrei Radulescu" al Academiei Romane si cu Comisia juridica a Camerei Deputatilor, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, judecatoarea Gabriela Baltag, sustine ca indepedenta reala a Justitiei presupune si o independenta financiara, care implica si necenzurarea de catre clasa politica a eforturilor bugetare privind Justitia. In acest sens, judecatoarea Gabriela Baltag propune in rezolutia adoptata in cadrul dezbaterii de la Parlament ca CSM sa se responsabilizeze in indeplinirea atributiilor sale si sa intocmeasca un plan de actiune anual, "sa treaca la solutionarea treptata a inadvertentelor ce produc ineficienta si sa actioneze transparent, prin adoptarea propriilor decizii, prin vot deschis".
AMR: "O justitie puternica inseamna o justitie respectata"
In cuprinsul rezolutiei AMR se arata ca independenta reala a Justitiei nu ar fi posibila fara vreo asumare publica si, in consencinta, fara garantarea sa de catre celelalte puteri ale statului. In opinia AMR, relatia dintre puterile statului trebuie sa fie caracterizata prin separatie, echilibrul si cooperare loiala, in cadrul democratiei constitutionale.
In acest context, AMR considera ca mentinerea procurorului in sfera de influenta a puterii executive a dat nastere suspiciunii de lipsa de impartialitate, care a afectat imaginea magistraturii, in ansamblul sau.
Referindu-se la statutul pe care il are Justitia, AMR afirma ca este necesar ca pentru a capata respectul cuvenit, Justitia, in speta magistratii, trebuie sa solutioneze intr-un termen rezonabil dosarele, iar in cazul in care nu sunt reglementate aspectele legate de activitatea magistratului, Justitia nu isi va putea indeplini menirea.
AMR isi exprima convingerea ca este necesara intarirea increderii societatii in sistemul judiciar, de asa maniera incat fiecare magistrat sa dovedeasca o lipsa a prejudecatilor.
Prezentam in continuare rezolutia adoptata de AMR:
"Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a adoptat, urmare a lucrarilor Conferintei Nationale desfasurate in perioada 24-25 aprilie 2015 la Palatul Parlamentului, Bucuresti, o Rezolutie ce retine in esenta urmatoarele:
Independenta justitiei este temelia statului de drept, iar magistratii au dreptul si totodata responsabilitatea consolidarii acesteia. Garantarea unui statut de independenta deplina a magistratilor, atat a judecatorilor, cat mai ales a procurorilor, trebuie sa reprezinte un obiectiv al activitatii lor, confirmat prin lege.
Mentinerea procurorului in sfera de influenta a puterii executive a dat nastere, mai ales in ultima vreme, unei suspiciuni de lipsa de impartialitate, care a afectat imaginea magistraturii, in ansamblul sau.
Desi CEDO a mentionat, incepand cu pronuntarea cauzei Vasilescu impotriva Romaniei (1998) ca procurorul nu este magistrat, din cauza ca nu prezinta garantii de independenta in raport cu puterea executiva, datorita controlului ierarhic si autoritatii ministrului justitiei, exercitate in ceea ce priveste activitatea sa, Constitutia Romaniei retine aceasta neconcordanta in cuprinsul art. 132, dispozitii ce se impun a fi modificate la urmatoarea revizuire a Constitutiei.
Magistratii au obligatia de exercitare a functiei judiciare in mod independent, impartial, cu buna credinta, in baza legii si a propriei constiinte, pe baza aprecierii probelor, fara a permite niciun amestec strain, indiferent de la cine ar proveni acesta sau in baza carui argument s-ar fundamenta, cu respectarea tuturor profesiilor juridice, potrivit reglementarilor nationale si internationale existente, dar si a celor care vor fi asumate in viitor.
Magistratii au obligatia de a respecta si promova in orice litigiu, indiferent de natura acestuia, principiul egalitatii armelor, raporturile dintre judecator, procuror si avocat fiind necesare a fi regandite, astfel incat increderea in justitie sa fie pe deplin consolidata, printr-o corecta pozitionare a celor trei categorii profesionale in algoritmul actului de justitie.
Prin intreaga lor activitate magistratii trebuie sa respecte, fara nicio discriminare, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, respingand orice incercare de promovarea a degradarii umane, iar atunci cand hotarasc asupra vietii, libertatii, drepturilor, indatoririlor, proprietatii au obligatia legala de a respecta prezumtia de nevinovatie, precum si dreptul de acces al fiecaruia la o instanta competenta, instituita prin lege, independenta si impartiala.
Solutiile adoptate de instante nu pot face obiectul criticilor, cu exceptia celor retinute in motivarea hotararilor adoptate cu ocazia controlului judecatoresc exercitat potrivit reglementarilor legale, in vigoare. Orice situatie contrara poate fi considerata, in urma unei analize amanuntite, obiective o afectare si, prin urmare o atingere a independentei instantelor.
Magistratii sunt preocupati de derularea unui proiect viabil de unificare a practicii judiciare la nivel national, indiferent de instanta, solicitand concursul real, sincer al tuturor factorilor cu putere de decizie in adoptarea unei astfel de solutii, in cel mai scurt timp.
Magistratii au dreptul, dar si obligatia de a se preocupa sa garanteze realizarea unui act de justitie de calitate, prin toata activitatea desfasurata, indiferent de etapele parcurse. Sistemul judiciar trebuie sa asigure magistratilor toate conditiile necesare pentru derularea unei activitati judiciare eficiente, retinand in sarcina fiecaruia un volum de activitate rezonabil, stabilit prin lege. De aceea, Consiliului Superior al Magistraturii i se solicita sa finalizeze, in cel mai scurt timp, programul care are ca scop stabilirea unui volum optim de munca al magistratilor, intrucat numai in raport de acesta poate fi identificata si o corecta schema de personal.
O reala independenta a justitiei presupune si o independenta financiara. Un act de justitie de calitate impune nu doar eforturi umane, pe care judecatorii si procurorii le fac in mod constant, dar si o finantare realista, prin alocarea de spatii corespunzatoare pentru instante si parchete, prin dimensionare unei corecte schemei de personal care sa sustina volumul de activitate, in dinamica lui.
Celelalte doua puteri ale statului, legislativa si executiva, au indatorirea de a asigura toate conditiile materiale, financiare si legale pentru desfasurarea in conditii normale a activitatii sistemului judiciar, acordand o importanta egala atat activitatilor premergatoare, dar si celor care vor conduce, in final, la infaptuirea unui act de judecata de inalta calitate, intr-un termen previzibil, rezonabil, prin mecanisme care sa garanteze o independenta reala a sistemului, intr-o actiune responsabila, asumata de toate puterile statului. Eforturile bugetare nu mai pot fi cenzurate de clasa politica, ele trebuie stabilite cu realism si responsabilitate.
Indiferent de structura politica, existenta la un moment dat, o independenta reala a justitiei nu este posibila fara o asumare publica si deci o garantare a acesteia si de catre celelalte doua puteri, relatia dintre puterile statului fiind caracterizata prin separatie, echilibrul si cooperare loiala, in cadrul democratiei constitutionale.
O justitie puternica inseamna o justitie respectata, iar respectul se impune si prin solutionarea dosarelor intr-un termen rezonabil, in mod unitar si cu o solida argumentare in fapt si in drept. Daca volumul optim de activitate al magistratului nu va fi stabilit, date fiind inflatia legislativa si modificarile continue ale acesteia, justitia nu isi va putea indeplini menirea. Agravarea raspunderii magistratilor in aceste conditii nu reprezinta decat un paliativ, din moment ce problemele sistemice nu sunt rezolvate de catre cei carora le revine aceasta responsabilitate.
Intarirea increderii societatii in sistemul judiciar reprezinta un obiectiv al fiecarui magistrat care, prin activitatea sa, trebuie sa dovedeasca o lipsa a prejudecatilor, dar si o preocupare permanenta de a dobandi, mentine si spori un inalt nivel de cunostinte profesionale, precum si o consolidare a carierei sale avand drept mijloc numai competenta si calitatile profesionale si personale necesare pentru indeplinirea indatoririlor profesiei.
La randul lui, Consiliul Superior al Magistraturii, in calitate de garant al independentei justitiei, trebuie sa se responsabilizeze in indeplinirea atributiilor sale, prin realizarea unui plan de actiune anual, sa treaca la solutionarea treptata a inadvertentelor ce produc ineficienta si sa actioneze transparent, prin adoptarea propriilor decizii, prin vot deschis. Inechitatile sistemului, pastrate si adancite de multi ani, lipsa unei preocupari reale pentru inlaturarea lor, frang in primul rand increderea celor chemati sa infaptuiasca justitia.
Asociatia Magistratilor din Romania isi exprima convingerea ca aceste deziderate, exprimate in cadrul Conferintei pe care a organizat-o, alaturi de actori importanti ai lumii juridice romanesti, Uniunea Juristilor din Romania - Publicatiile „Dreptul”, Academia Romana - Institutul de Cercetari Juridice ,,Acad. Andrei Radulescu” si Comisia Juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, isi vor gasi ecoul si vor fi sustinute de celelalte doua puteri in stat, inclusiv prin adoptarea de modificari legislative care sa fie transpuse in practica, pentru ca numai astfel, puterea judecatoreasca isi va gasi echilibrul alaturi de celelalte puteri ale statului.
Daca obiectivele enuntate mai sus, cu valoare de principiu, vor fi asimilate integral, atat de sistemul judiciar dar si de catre toti ceilalti factori cu putere de decizie pentru destinul justitiei romanesti, abia atunci putem afirma ca suntem cu adevarat intr-o epoca in care intreaga viata sociala este guvernata de lege".
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# jurist
4 May 2015 21:20
-4
# unul din lumea cea mare
4 May 2015 21:40
+5
# Salvamar
5 May 2015 04:59
+5
# vasile
5 May 2015 07:40
+4
# dan tudose
5 May 2015 13:20
+5
# dan
5 May 2015 19:13
+3
# nea mr
6 May 2015 13:30
+1