ROMANIA SUB DICTATURA – Coalitia Romanilor cere CCR sa desfiinteze articolele din OUG 1/1999 care ii dau puteri discretionare presedintelui Klaus Iohannis: „Cadrul constitutional post-comunist nu mai permite regimul decretelor-lege... Toti conducatorii cu tendinte dictatoriale au cautat sa suprime Parlamentul... Carol al II-lea, prin Constitutia din 1938, reduce puterile Parlamentului si isi da siesi dreptul de a conduce tara prin decrete-lege. Practica a fost continuata de Ion Antonescu”
Chiar daca este o diferenta uriasa intre stilurile de conducere si contextele istorice, pe presedintele Klaus Iohannis (foto) si pe maresalul Ion Antonescu ii leaga ceva: amandoi au actionat intr-un mod profund neconstitutional. Este vorba despre prerogativa de a emite decrete-lege, care excede deopotriva cadrul Constitutiei din 1938 si pe cel al Constitutiei din 1991 (valabila si in prezent).
Nu o spunem noi, ci Coalitia Romanilor – condusa de europarlamentarul PSD Cristian Terhes –, intr-un memoriu adresat Curtii Constitutionale a Romaniei marti, 5 mai 2020, cu o zi inainte ca CCR sa dezbata exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de catre Avocatul Poporului Renate Weber asupra mai multor pasaje din OUG nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta. Este vorba despre art. 9, art. 14 lit. c1) – f) si art. 28 din ordonanta de urgenta (click aici pentru a citi).
Mai exact, ONG-ul lui Chris Terhes reclama faptul ca modificarile operate de catre guvernul Ludovic Orban asupra OUG 1/1999, prin care presedintele este abilitat sa legifereze emitand decrete, este profund neconstitutional, intrucat legea fundamentala nu le-a acordat aceasta prerogativa decat Parlamentului si Guvernului (prin delegare).
Situatia este cu atat mai aberanta, cu cat nici macar dictatorul Nicolae Ceausescu nu si-a permis sa emita decrete-legi, ci doar niste decrete obisnuite, prin care a instituit starea de necesitate, si care au avut caracter organizatoric, iar nu legislativ. Personajul istoric care a emis pentru prima data decrete-legi a fost regele Carol al II-lea, dar monarhul s-a lovit de critici acerbe in epoca, sub aspect al caracterului neconstitutional al acestor acte normative, subliniaza Coalitia Romanilor.
Prezentam comunicatul prin care ONG-ul anunta ca a trimis memoriu catre CCR:
„Romanian Community Coalition, organizatie neguvernamentala inregistrata in statul California cu scopul, printre altele, de a sprijini intarirea statului de drept si apararea drepturilor omului in Romania, a adresat o petitie Avocatului Poporului pe data de 5 mai 2020 prin care a adus argumente suplimentare in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate a articolului din OUG 1/1999 care ii permite Presedintelui Romaniei sa emita decrete cu putere de lege in instituirea starii de urgenta.
"Folosindu-ne atat de o interpretare istorico-teleologica, cat si de una sistematica si restrictiva a textelor constitutionale aplicabile, am demonstrat ca posibilitatea data prin OUG 1/1999 Presedintelui de a legifera si trasa sarcini Guvernului in perioada starii de urgenta este contrara Constitutiei post-comuniste a Romaniei, avandu-si radacina in vechea practica a "decretelor-legi" din perioada interbelica, practica pe care s-a cladit dictatura carlista si antonesciana", a spus Cristian Terhes, presedintele Romanian Community Coalition.
Argumentele pe scurt din petitie sunt:
Practic, prin competentele atribuite Presedintelui, prin lit. c^1)-f) a art. 14 din OUG 1/1999, legiuitorul a reintrodus in legislatia activa Decretele-lege din perioada interbelica, in conditiile in care nu doar ca regimul acestora a fost indelung contestat si dezbatut de doctrina vremii, dar cadrul constitutional post-comunist nu-l mai permite.
Din interpretarea istorico-teleologica rezulta ca:
Toti conducatorii cu tendinte dictatoriale au cautat sa suprime Parlamentul si sa preia atributul de a conduce si legifera in acelasi timp prin decrete (ex. Germania, Italia);
Conducerea prin decrete-lege a fost o practica folosita in mod exceptional pe timpul monarhiei constitutionale, argumentata de ratiunea necesitatii supravietuirii statelor in perioade de criza, dar care era sever criticata de specialistii in drept ai vremii, ca fiind in afara cadrului constitutional;
Carol al II-lea, prin Constitutia din 1938, reduce puterile Parlamentului si isi da siesi dreptul de a conduce tara prin "decrete-lege";
Practica conducerii prin "decrete-lege" a fost continuata si de Antonescu, care se socotea "seful statului" sau "conducatorul statului";
Prin Constitutia din 1948 si urmatoarele este redat Marii Adunari Nationale atributul legislativ, inclusiv pe timpul starii exceptionale sau de razboi;
Prin modificarea adusa de Ceausescu in 1974 Constitutiei se creaza institutia "Presedintelui Romaniei" si se aroga Presedintelui atributul de "sef al statului";
Pe timpul regimului Ceausescu au fost 3 decrete care au instituit "starea de necesitate", prin care, insa, nu s-au dat atributii noi organelor de stat, ci doar li s-a ordonat sa lucreze la capacitate maxima. Ca atare, desi emise in plina dictatura, aceste decrete nu au avut forta decretelor-legi, contintul acestora fiind unul executiv, organizatoric.
Din interpretarea sistematica a textelor Constitutiei post-comuniste rezulta ca:
Constitutia post-comunista nu mai prevede ca Presedintele este "seful statului", asa cum a prevazut Constitutia din 1938, ce a permis dictatura carlista, sau Constitutia din 1974, care i-a permis lui Ceausescu sa fie "seful statului";
Parlamentul este "unica autoritate legiuitoare", iar dreptul de a legifera poate fi delegat numai Guvernului;
Presedintelui nu i s-a dat dat nici un prerogativ de legiferare (nu poate initia proiecte de lege, nu poate face amendamente, nu poate adopta legi), singurul sau atribut in acest domeniu fiind in procedura de promulgare a legilor;
Guvernul nu este intr-o relatie de subordonare fata de Presedinte, pentru ca acesta din urma sa poata trasa sarcini Guvernului sau ministrilor;
Presedintele nu are atributul guvernarii si nu poate da dispozitii/ordine Primului ministru si membrilor cabinetului sau.
Rolul primordial in starea de urgenta revine Parlamentului – care reglementeaza prin lege organica regimul starii de urgenta si ramane in activitate pe toata perioada acesteia, in regim de continuitate – si Guvernului, care pune in executare legea starii de urgenta, prin luarea masurilor prevazute de aceasta, precum si prin luarea altor masuri legislative necesare prin ordonante simple sau de urgenta.
Nu in ultimul rand, din interpretarea restrictiva rezulta ca:
Daca in cazul starii de urgenta Constitutia prevede ca Presedintele o "instituie", fara a prevedea in cazul sau si un rol activ in gestionarea acesteia, in caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii Constitutia prevede la art. 92 alin. (3) ca "Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii." Ca atare, atunci cand legiuitorul constituant a considerat ca Presedintele, in situatii exceptionale, de primejdie, trebuie sa ia masuri, a prevazut in mod expres acest lucru.
In concluzie, interpretand textele constitutionale prin toate cele trei metodologii de interpretare, concluzia la care se ajunge este aceea ca Presedintele nu are atributul si competentele constitutionale nici de a legifera, nefiind admis ca decretele de instituire a straii de urgenta sa devina adevarate decrete-legi, si nici de a administra starea de urgenta, concluzie in raport cu care dispozitiile art 14 lit. c^1)-f) din OUG 1/1999 apar ca fiind vadit neconstitutionale”.
* Cititi aici intregul memoriu al Coalitiei Romanilor
sursa foto: Cotidianul.ro
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# REMEMBER 5 May 2020 20:06 +11
# DE_IN_DA_TA 5 May 2020 22:08 +4
# un mizantrop 6 May 2020 01:31 +2
# indignata 6 May 2020 13:31 +1
# indignata 6 May 2020 13:42 0
# juri 7 May 2020 06:48 0