Pozitie extrem de dura a judecatoarei Andrea Chis (foto) in legatura cu evenimentele din CSM. Mai exact, in legatura cu pastrarea lui Bogdan Mateescu in functia de presedinte interimar al Consiliului, peste mandatul legal.

Intr-un punct de vedere transmis publicatiei juridice.ro, Andrea Chis explica motivele pentru care impreuna cu alti sase membri ai CSM – Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Mihai Balan, Tatiana Toader, Cristian Mihai Ban si Florin Deac – au refuzat sa participe la sedintele Plenului si Sectiei de judecatori a CSM de marti, 11 ianuarie 2022, atat timp cat ele sunt conduse de interimatul Bogdan Mateescu.

Astfel, Andrea Chis precizeaza ca a refuzat sa intre in ilegalitate si sa puna in pericol imaginea si actele emise de CSM, singura modalitate in care s-ar putea desfasura sedintele Consiliului fiind exercitarea de catre vicepresedintele CSM Nicolae Solomon a atributiei de conducere a sedintei Plenului si de alegere a unui presedinte de sedinta in cazul sedintei Sectiei pentru judecatori, presedinte de sedinta care putea fi inclusiv cel nelegal desemnat interimar, adica Bogdan Mateescu. Aspecte pe care, arata Chis, cei sapte membri care au boicotat sedintele le-au cerut, fiind insa refuzati. Ceea ce inseamna ca, arata Andrea Chis, majoritatea din CSM a refuzat sa aplice legea.

Amintim ca la randul lor, judecatoarele Evelina Oprina si Gabriela Baltag au explicat public de ce interimatul lui Bogdan Mateescu la sefia CSM este nelegal si pe langa Constitutie (click aici pentru a citi).

Redam punctul de vedere al judecatoarei Andrea Chis din CSM:

“Azi, 11 ianuarie 2022, eu si colegii judecatori Mihai Andrei Balan, Gabriela Baltag, Evelina Oprina si colegii procurori Tatiana Toader, Florin Deac, Cristian Ban am ales sa nu participam la sedinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, iar, ulterior, eu si colegii judecatori enumerati nu am participat nici la sedinta Sectiei de judecatori. Sedinta Plenului nu a mai avut loc pentru lipsa de cvorum, iar sedinta Sectiei de judecatori a avut loc cu participarea Ministrului Justitiei, care a asigurat cvorumul, dansul neparticipand si la sedinta Plenului.

Sedinta Plenului nu a avut loc azi datorita celor care au refuzat si refuza in continuare sa intre in legalitate, punand in pericol nu doar imaginea Consiliului, ci si legalitatea actelor acestuia, vulnerabilizand intreaga activitate a institutiei, cu consecinte grave si iremediabile asupra sistemului judiciar.

Am cerut intrarea in legalitate prin exercitarea de catre vicepresedintele a atributiei de conducere a sedintei Plenului si de alegere a unui presedinte de sedinta in cazul sedintei Sectiei pentru judecatori, presedinte de sedinta care putea fi inclusiv cel nelegal desemnat interimar, insa am fost refuzati.

Majoritatea a refuzat sa aplice legea.

Reamintim ca astfel de actiuni au fost desfasurate de minoritati conjuncturale dintre membrii Plenului, atunci cand au apreciat ca majoritatea a adoptat sau urma sa adopte o hotarare nelegala.

Prima dintre acestea este reprezentata de gestul colegelor Cristina Tarcea, Simona Camelia Marcu, Lia Savonea, Nicoleta Margareta tint, Gabriela Baltag si Evelina Oprina, atunci cand, in anul 2017, s-a pus problema unei posibile revocari a inspectorului sef al Inspectiei Judiciare.

Un alt exemplu il constituie gestul meu alaturi de cel al colegilor judecatori Mihai Balan si Mihai Bogdan Mateescu, precum si al colegilor procurori Tatiana Toader, Cristian Ban, Florin Deac si Nicolae Andrea Solomon, ca urmare a convocarilor nelegale ale Plenului CSM de catre doamna presedinte Lia Savonea, in vederea numirii doamnei procuror Adina Florea ca procuror sef al SIIJ.

Azi, o minoritate de 7 membri ai Plenului, reprezentand jumatate din membri alesi, precum si de 4 membri din cei 9 membri alesi ai Sectiei de judecatori, am refuzat sa intarim si sa perpetuam o nelegalitate comisa prin Hotararea nr. 211/16.12.2021, decisa de o majoritate foarte stransa din Plenul CSM, de desemnare a unui presedinte interimar, contrar Constitutiei Romaniei si Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru ca nu avem posibilitatea de a formula opinie separata si pentru ca in aceasta hotarare se regasesc o serie de considerente ce nu au fost discutate in Plen, neavand, asadar, posibilitatea de a raspunde la ele, este nevoie sa explicam gestul nostru, aducand la cunostinta opiniei publice motivele ce au stat la baza sa.

Participarea la o sedinta condusa de un presedinte nelegitim loveste de nulitate orice hotarare a Consiliului adoptata in aceste conditii.

Contrar considerentelor hotararii nelegale de desemnare peste lege a unui presedinte interimar, nu este posibil refuzul alegerii unui presedinte al Consiliului dintre cei care isi depun candidatura in acest scop. Rezulta acest lucru atat din Constitutie, cat si din legea privind organizarea si functionarea Consiliului.

Legiuitorul nu si-a putut imagina o situatie care nu s-a ivit vreodata in istoria consiliilor judiciare din Romania, respectiv ca judecatorii membri ai consiliului ar putea refuza sa aleaga un presedinte dintre cei care au capacitatea legala de a ocupa aceasta pozitie, dorind sa prezerve o situatie de putere dobandita de o majoritate.

In considerentele hotararii Plenului, sunt citate extrase din considerentele Deciziei nr. 196/2013 a Curtii Constitutionale, privind exceptia de neconstitutionalitate a textului privind revocarea membrilor CSM pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor pentru care au fost alesi. Se spune ca un membru ales al Consiliului 'se pronunta pe baza propriei convingeri, in limitele legii'. In realitate, majoritatea din Sectia de judecatori a actualului CSM nu si-a indeplinit obligatia prevazuta de Constitutie si de lege, aceea de a alege un presedinte dintre cei ce pot fi alesi, iar Plenul a eludat legea, denumind interimat ceea ce nu putea fi reinnoit, conform Constitutiei, situandu-se, asadar, in afara limitelor legii si a Constitutiei, care, in art. 133 alin. (4) prevede clar ca '(3) Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit, dintre magistratii prevazuti la alineatul (2) litera a)', adica dintre membri alesi de judecatori si procurori.

Legea de organizare a Consiliului contine reglementari legate de lipsa presedintelui, art. 24 alin. (5) prevazand in mod expres ca vicepresedintele poate exercita toate atributiile acestuia enumerate de alin. (3), deci inclusiv pe aceea de sesizare a Curtii Constitutionale cu un conflict de natura constitutionala, la care se face referire expresa in hotararea de desemnare nelegala a presedintelui interimar. Decizia nr.538/2018 a Curtii Constitutionale, la care se face referire in considerentele hotararii nelegale a Plenului, analizeaza atributiile primului ministru si posibilitatea de delegare a acestora catre vice prim ministru, situatii ce nu au vreo legatura cu modul de desemnare a conducerii CSM, presedintele, ca si vicepresedintele, fiind desemnati in aceeasi modalitate, putand indeplini aceleasi atributii si, in conceptia legiuitorului, vicepresedintele indeplinind toate atributiile presedintelui in caz de absenta a acestuia, indiferent ca ea este temporara sau functia este vacanta.

Este inacceptabila interpretarea complet contorsionata, contrara oricarei logici juridice, in sensul ca, desi legiuitorul nu distinge, lipsa presedintelui s-ar referi la o absenta temporara, si nu si la vacanta functiei (un refuz al alegerii fiind neimaginat de legiuitor).

Constitutia Romaniei nu cuprinde dispozitii privind imposibilitatea alegerii presedintelui CSM si nu interzice expres prelungirea mandatului tocmai pentru ca intentia legiuitorului constitutional a fost in sensul ca membri CSM au obligatia de a alege un presedinte. in caz de vacanta a functiei, pana la noi alegeri, atributiile sunt exercitate de vicepresedinte, ales in aceleasi conditii.

Separarea carierelor nu justifica si nu permite desemnare unui presedinte interimar al Plenului, pentru Sectia de judecatori existand text ce permite alegerea unui presedinte de sedinta.

Ceea ce a facut majoritatea din Sectia de judecatori a fost sa pastreze in randurile ei o atributie pe care nici unul dintre cei ce fac parte din ea nu o mai putea exercita conform Constitutiei.

Nu este o vacanta a functiei, ci un blocaj creat de o majoritate care doreste sa isi prezerve si sa isi consolideze pozitia de control.

In cazul numirii unor judecatori la ICCJ in aceste conditii (conform ordinii de zi a Sectiei pentru judecatori), se pun sub semnul intrebarii nu doar carierele acestor colegi, ci si hotararile pe care le vor pronunta in viitor. Nu putem nicidecum sa acceptam o astfel de situatie. Unii dintre noi am semnalat asta si in cazul numirii inspectorului sef interimar prin OUG, iar Hotararea din 18 mai 2021 a CJUE a confirmat temerile noastre.

A accepta ce spune majoritatea din Plenul CSM si din Sectia pentru judecatori ar constitui un precedent extrem de periculos.

In cazul celorlalte puteri, prelungirea mandatului in anumite conditii este prevazuta de Constitutie, prevazandu-se si limitari ale atributiilor pentru perioada de prelungire. Lipsa unei prevederi constitutionale in acest sens in cazul autoritatii judecatoresti dovedeste intentia legiuitorului de a nu permite acest lucru, nici in cazul membrilor, nici in cazul presedintelui. Lipsa reglementarii posibilitatii de prelungire inseamna vointa legiuitorului constitutional de a nu permite, ca in cazul celorlalte puteri, acest lucru. Nu se pot compara dupa bunul plac reglementarile privind celelalte puteri cu cele privind Curtea de Conturi sau Curtea Constitutionala.

Opinia majoritara creeaza un precedent de interpretare periculos si inacceptabil, pentru ca, daca Plenul, prin aceeasi majoritate, ar vota, din diverse motive, in sensul ca nu doreste organizarea unor alegeri pentru noul CSM, membrii neputand fi obligati sa voteze altceva decat le dicteaza propria convingere, am ramane cu totii interimari prin propria noastra vointa dincolo de durata constitutionala a mandatului.

In plus, in afara nelegalei conduceri a sedintei Plenului de azi, Plenul a fost si nelegal convocat raportat la dispozitiile art. 57 din Legea nr. 317/2004 republicata, care, in alin. (1) debuteaza cu obligatia Plenului de a organiza alegeri pentru locul ramas vacant. Interimatul este o chestiune subsidiara, organizatorica, necesara functionarii Consiliului pana la refacerea numarului de membri.

Ordinea de zi convocata de fostul presedinte al Consiliului este incompleta si, astfel, nelegala, pentru ca nu prevede organizarea alegerilor, ceea ce presupune, conform Regulamentului privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, cel putin stabilirea (propunerea) unui calendar si numirea unui comitet electoral (art. 3).

Pentru pregatirea unei astfel de sedinte, este necesara discutarea aspectelor organizatorice in Comisia 1 comuna, avand in vedere dispozitiile Legii nr. 317/2004 si ale Regulamentului vizand aceasta chestiune (art. 33 din Regulament reglementand expres aplicarea acestuia si pentru desemnarea candidatilor in situatia in care devine vacanta o functie de membru ales in Consiliul Superior al Magistraturii). Presedintele al carui mandat a expirat nu a respectat nici dispozitiile privind pregatirea Plenului.

Mai mult decat atat, un interimar, la randul sau, poate fi numit doar cu acceptul sau, fiind vorba despre un rest de mandat si este nevoie de discutarea acestui aspect organizatoric in sedinta pregatitoare a Plenului pentru alegeri. Din materialul pus la dispozitia membrilor Plenului, nu rezulta existenta acestui acord.

Majoritatea din Plen a dovedit inca o data ca interpretarea legii este conjuncturala, apreciind ca nu e nevoie de hotararea Plenului daca nu a fost cvorum, ci este suficient actul administrativ al presedintelui.

Gestul nostru este menit sa readuca normalitatea si legalitatea in functionarea Consiliului.

Judecator Andrea Annamaria Chis, membru al Consililului Superior al Magistraturii”