In Romania mai exista si judecatori cu picioarele pe pamant. Iar un astfel de magistrat este judecatoarea Florica Roman (foto) de la Curtea de Apel Oradea care, in aceste zile de foc pentru Justitiei din Romania – cand unii judecatori si procurori se pun de-a curmezisul modificarii Legilor Justitiei si se apuca de strans semnaturi pentru ei stiu ce, cand sefa ICCJ judecatoarea Cristina Tarcea se razgandeste peste noapte si nu mai sustine Legile Justitiei sau cand ministrul Justitiei este luat la rost ca vrea sa le stirbeasca independenta magistratilor prin modificarea legilor care le mai taie din beneficii – a decis sa le transmita judecatorilor o scrisoare prin care sa ii faca sa constientizeze ca "romanii merita o justitie fara abuzuri" si "datoram totul societatii si avem obligati de a-i servi cat mai bine pe cetateni acestei tari".

Judectoarea Florica Roman: "Ar trebui sa realizati cat de rupti suntem de realitate"

Prin acest indemn, judecatoarea Florica Roman critica decizia Forumului Judecatorilor din Romania de a se "mobiliza exemplar" pentru a strange semnaturi "ca legile justitiei sa nu se schimbe", sustinand "majoritatea din CSM formata din procurori si o parte dintre judecatori si apreciind ca este firesc ca membrii CSM sa isi schimbe votul peste noapte", fara a tine cont ca acest demers "este dovada clara ca ii ignoram arogant pe cetateni", care au cerut "sa raspundem pentru abuzurile si erorile pe care le facem". Fara echivoc, judecatoarea Roman concluzioneaza ca "modificarea legilor justitiei este o necesitate pe care trebuie sa o sustinem".

Iar noi suntem de aceeasi parere cu domnia sa! Speram ca si restul judecatorilor, dupa ce vor citi scrisoarea, vor intelege de fapt esenta schimbarii.

Prezentam in continuare integral scrisoarea judecatoarei Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea adresata colegilor sai judecatori din Romania:

"Stimati colegi judecatori,

Constat ca v-ati mobilizat exemplar pentru ca legile justitiei sa nu se schimbe, apreciind ca sutele de propuneri facute de MJ, CSM si chiar de catre dumneavoastra sunt inutile si nu merita nici macar dezbatute.

Ati ales, in schimb, sa sustineti majoritatea din CSM formata din procurori si o parte dintre judecatori, apreciind ca este firesc ca membrii CSM sa isi schimbe votul peste noapte.

De data aceasta va scriu, nu atat in calitate de coleg judecator, cat mai ales in calitate de cetatean care, prin forta imprejurarilor, a fost la un moment prins intre senilele sistemului judiciar de represiune, sistem al carui statu quo va mobilizati sa il aparati clamandu-i “independenta” castigata in ultimii ani.

Ca sa intelegeti justitia pentru a carei “incremenire in proiect” v-ati mobilizat, o sa va descriu mai jos cum se vede justitia de partea cealalta a barei, din partea cetateanului care intra in contact cu noi:

Este justitia in care trebuie sa iti dovedesti nevinovatia si nici unul dintre cei ce vorbesc in numele nostru nu a respins categoric o astfel de aberatie juridica, inspirata din dreptul sovietic. Multi sunteti tineri, unii nascuti chiar dupa 89, iar in scolile de drept actuale nu se predau notiuni despre dreptul sovietic, pentru a sti pe ce s-a fundamentat justitia romanesca dupa 1948. E bine sa stiti insa ca aceasta conceptie, a “dovedirii nevinovatiei”, este de inspiratie stalinista, deoarece in dreptul sovietic nu exista prezumtia de nevinovatie, fiind de neconceput pentru Stalin ca, odata ce organele de represiune puneau ochii pe un om, acesta ar putea fi nevinovat.

Este justitia in care autorizarea pe banda a mandatelor de supraveghere tehnica de catre judecatorii de drepturi si libertati, prin care se violeaza dreptul la viata privata al cetatenilor, a devenit un fapt curent, o banalitate.

Este justitia in care cetatenii afla din presa ca sunt cercetati penal iar presa primeste “pe surse” informatii din dosarul impotriva lor la care cei anchetati nu au acces. Multe dintre aceste informatii tin de viata privata si nu au alta relevanta decat aceea ca procurorii sa-l zdrobeasca pe cel cercetat cu ajutorul presei care, alimentata “pe surse”, il sfasie, il distruge social pe cel anchetat.

Este justitia in care cei cercetati sunt luati de mascati si dusi cu duba fara sa fi fost citati in prealabil.

Este justitia in care, inca de la inceputul cercetarilor penale, datorita expunerii publice totale, cei cercetati pierd afaceri, pozitie sociala, renume, prieteni si chiar familia.

Este justitia in care, in faza de urmarire penala, in cele mai multe cazuri se resping toate probele in aparare, precum si toate contestatiile si plangerile facute procurorului ierarhic superior.

Este justitia in care se resping pe banda reclamatiile impotriva abuzurilor facute de procurori.

Este justitia in care majoritatea sesizarilor despre abuzuri adresate Inspectiei Judiciare sunt solutionate prin clasare, fara a se face vreo cercetare serioasa.

Este justitia in care, in 2016, din 6.823 de sesizari in materie disciplinara facute de cetateni la Inspectia Judiciara, aceasta a clasat 5.751 dintre ele (84%). In acelasi timp, au fost 26 de sesizari (4 privind judecatorii si 22 privind procurorii) pentru “apararea independentei justitiei” impotriva unor afirmatii facute de unul sau altul, din care 23 au fost trimise catre CSM, care le-a admis pe toate (100%). Aceste numere arata ca suntem defensivi fata de orice critica vine din afara, pretextand ca ar incalca independenta justitiei, in timp ce suntem protectivi cu cei reclamati ca fac abuzuri, neinvestigand cu seriozitate plangerile venite de la oameni.

Este justitia in care avocatii pledeaza cu capul plecat, timorati de frica ca daca vorbesc si isi apara clientii, luand pozitie impotriva abuzurilor, le fac rau persoanelor pe care le apara deoarece ii “intarata” pe procurori si judecatori impotriva lor.

Este justitia in care urmarirea penala se face in baza unor dispozitii procedurale din afara Codului de procedura penala, dispozitii la care cei cercetati nu au acces. Urmarirea penala se face in baza unor Protocoale secrete si de catre echipe mixte compuse din procurori si agenti ai SRI care, prin lege, au interzis inca din 1992 sa faca acte de urmarire penala. O parte din vina este si a judecatorilor, pentru ca din 2009 pana anul trecut am permis ca SRI sa fie implicat in anchete penala si sa nu chestionam legalitatea acestei implicari. Ma intorc iar spre cei tineri si le spun ca doar in perioada comunista justitia se mai facea in temeiul unor decrete si legi secrete. In Romania anilor ‘50 au fost romani anchetati, condamnati – de catre judecatori – si chiar executati in baza unor legi secrete la care apararea si cel acuzat nu au avut niciodata acces.

Este justitia in care, atunci cand ajung in instante, oamenii nu vorbesc cu avocatii despre strategii de aparare, proceduri si lege, ci, alaturi de alte mii de oameni, se roaga la Dumnezeu si la toti sfintii din calendar sa aiba parte de un judecator care ii asculta si se apleaca cu atentie asupra dosarului si probelor.

Este justitia in care, dupa ce procurorii au respins toate probele in aparare, judecatorul le respinge la randul sau in faza de judecata.

Este justitia in care se dau hotarari judecatoresti cu copy-paste din rechizitorii.

Este justitia civila in care oamenilor aflati in situatii similare li se dau hotarari perfect contrare.

Este justitia in care termenele procedurale sunt imperative, absolute si sanctionatoare pentru cetateni, dar relative si de recomandare pentru magistrati. Ceea ce oamenilor nu le permitem, noua ne ingaduim.

Este justitia in care cauzele au devenit statistici, unde nu mai vedem, dincolo de dosare, oamenii din fata noastra.

Este justitia in care, pentru fapte penale minore, cetateni sunt condamnati la ani grei de puscarie.

Este justitia devenita “camp tactic” pentru SRI, aspect niciodata lamurit de catre CSM, garantul – spune Constitutia – al independentei justitiei.

Este justitia in care procurorii sefi ai celor mai importante structuri de parchet sunt numiti in baza unor intelegeri politice sulfuroase, proceduri de numire care nu ne-au revoltat dar ne revoltam acum impotriva oricaror modificari cu privire la modul cum se fac aceste numiri.

Este justitia in care procurorii nu doar critica public hotarari judecatoresti definitive, spunand ca sunt nelegale ori netemeinice, dar chiar urmaresc penal judecatori si ii trimit in judecata pentru hotararile pronuntate, acuzandu-i de abuz in serviciu. Ma adresez iar tinerilor judecatori si va spun ca in perioada comunista procuratura – inspirandu-se dupa modelul stalinist de justitie – avea ca datorie socialista supravegherea legalitatii generale, inclusiv legalitatea hotararilor judecatoresti. Dupa caderea comunismului singura atributie de supraveghere lasata parchetului a fost aceea de supraveghere a activitatii de cercetare penala a politiei judiciare.

Este justitia in care nu vorbim NICIODATA oficial despre erorile judiciare, despre abuzuri si efectul acestora asupra oamenilor.

Este justitia in care magistratii nu raspund in vreun fel pentru abuzurile comise sau pentru erorile judiciare.

Este justitia in care unii magistratii vorbesc despre independenta justitiei in slogane, confundand-o cu dreptul de a silui legea dupa bunul plac fara a fi vreodata responsabili de modul cum o fac.

Este justitia in care CSM, garantul independentei justitiei, a ajuns sa fie controlat de procurori.

Este justitia in care membrii CSM nu pot fi revocati niciodata de catre cei care i-au ales.

Este justitia in care judecatorii au facut parteneriate cu procurorii, luptand pentru aceeasi cauza. In astfel de conditii te intrebi, serios, cine mai judeca.

Este justitia in care cei ce vorbesc in numele nostru, din varful sistemului judiciar, vorbesc mai intotdeauna in slogane, insa niciodata din perspectiva omului care isi cauta dreptatea in instante.

Este justitia in care nu suntem capabili sa ne aparam pe noi insine impotriva abuzurilor.

Este justitia in care independenta judecatorilor si procurorilor se confunda adesea cu dreptul acestora de a face ce vor, fara sa raspunda vreodata.

Este justitia in care cineva care a fost procuror toata viata poate trece direct judecator la Inalta Curte.

Este justitia in care drepturile si libertatile cetatenesti sunt concepte, abstractiuni la care ne emotionam doar festivist.

Este justitia in care ne-am rupt complet de oameni si am uitat ca noi ii servim pe romanii care platesc taxe si impozite din care suntem platiti generos.

Este justitia in care nu ne-am solidarizat niciodata pentru apararea cetatenilor in fata abuzurilor statului, ci doar pentru intarirea ori cresterea privilegiilor pe care le avem.

Stimati colegi,

Problemele pe care le-am insirat mai sus nu ne-au atins, nu ne-au facut sa avem dileme, nu ne-au emotionat vreodata.

Reactia majoritatii romanilor arata ca acestia cer sa raspundem pentru abuzurile si erorile pe care le facem, si care ar trebui sa ne ingrijoreze cu adevarat, deoarece in spatele fiecarui abuz ori eroare este un om, o viata, o familie distrusa, nenorocita.

In loc sa ne facem o autoanaliza si autocritica serioasa, sa ne mobilizam pentru a corecta sistemul judiciar care a permis si permite astfel de abuzuri impotriva cetateanului, ne-am mobilizat sa declaram sus si tare ca nu vrem sa se schimbe nimic.

Sustinem ca am evoluat, ca sistemul judiciar este independent, ca judecatorii si procurorii sunt independenti, prin urmare orice schimbare trebuie exclusa ori amanata pe termen nedeterminat.

Ar trebui sa realizati cat de rupti suntem de realitate, de societate si implicit de misiunea care ne-a fost incredintata cand am intrat in profesia de judecator.

Societatea nu ne datoreaza nimic si nu trebuie sa se schimbe dupa dorintele noastre. Noi datoram TOTUL societatii si avem obligatia de a-i servi cat mai bine pe cetatenii acestei tari.

Fara sa fim alesi si bucurandu-ne de inamovibilitate, cetatenii ne-au investit cu puterea de a dispune asupra bunurilor, drepturilor, libertatii si chiar vietii lor. Este o responsabilitate enorma pe care trebuie sa ne-o asumam si sa o gestionam ca atare. Cui i s-a dat mult, mult i se va cere.

Ceea ce facem in aceste zile, cu adunarea semnaturilor pentru a nu se schimba nimic in justitie, este dovada clara ca ii ignoram arogant pe cetateni si doleantele acestora.

Independenta justitie, independenta noastra, nu este privilegiul nostru, ci obligatia pe care o avem fata de cetateni sa nu se mai intample abuzurile pe care le-am expus, sumar, mai sus.

Este timpul sa incetam a ne emotiona si mobiliza doar in numele unor concepte, abstractiuni, ori cand dorim privilegii sau salarii mai mari, si sa incepem sa ii vedem pe oamenii pe care ii judecam, sa vedem ce am gresit si sa ne straduim sa corectam ce nu merge bine.

Daca vom desconsidera nevoia si dorinta oamenilor de a avea parte de o justitie dreapta, lipsita de abuzuri si care sa le apare drepturile si libertatile, ascunzandu-ne in spatele unui limbaj de lemn ce doar evoca principii insa respinge orice critica, autocritica si incercari de imbunatatire a justitiei, mai devreme sau mai tarziu, in final, vom plati foarte scump in fata cetatenilor.

Modificarea legilor justitiei este o necesitate pe care trebuie sa o sustinem pentru a perfecta sistemul de justitie. De asemenea, ca magistrati, avem o responsabilitate fata de cetatenii care ne platesc salariile generoase, motiv pentru care este necesar sa promovam si sa ne implicam activ in imbunatatirea acestor legi pentru a corecta problemele din sistem in scopul unui mai bun act de justitie in folosul cetateanului.

“Nu exista o tiranie mai cruda decat aceea care se perpetueaza sub scutul legii si in numele justitiei.” – Charles de Montesquieu