Dezvaluiri explozive facute de fostul ministru al Justitiei Titus Corlatean. Acesta a fost audiat, miercuri 1 noiembrie 2017, la Comisia parlamentara privind arhiva SIPA, iar la iesire a oferit detalii incredibile in legatura cu presiunile care s-ar fi facut asupra sa si cu traficul de influenta al diversilor ambasadori in favoarea actualei sefe DNA Laura Kovesi.

Fost ministru al Justitiei in perioada mai 2012 - august 2012, Corlatean a relatat ca a fost vizitat de ambasadorul SUA Mark Gitenstein (foto dreapta, alaturi de Laura Kovesi) si de ambasadorul Olandei, care i-ar fi cerut sa ia anumite decizii. Mai exact, Corlatean a explicat ca ambasadorul SUA la Bucuresti de la acel moment, Mark Gitenstein, ar fi facut interventii astfel incat Laura Kovesi sa fie pusa intr-o noua functie de conducere din Ministerul Public. Titus Corlatean sustine ca nu isi aduce aminte exact despre ce functie era vorba, in conditiile in care au trecut mai multi ani de la acel moment, dar a dat detalii despre discutiile pe care le-a avut cu ambasadorul SUA Mark Gitenstein. Este totusi clar ca functia pentru care ambasadorii ar fi facut trafic de influenta in favoarea lui Kovesi era cea de procuror sef al DNA. In momentul in care Corlatean era ministru al Justitiei, Laura Kovesi detinea functia de Procuror General, mandatul ei incheindu-se in octombrie 2012. Ulterior, Laura Kovesi a fost trimisa pe un post la Bruxelles, la cererea Ministerului Afacerilor Extrene, fiind numita la sefia DNA in mai 2013, de premierul Victor Ponta, care detinea atunci si functia de ministru interimar al Justiei.

Titus Corlatean a tinut sa sublinieze ca interventiile ambasadorilor pentru Laura Kovesi au fost total deplasate si au incalcat limitele in relatiile diplomatice dintre state, dar si Conventia de la Viena. De fapt, spunem noi, au fost o ingerinta nepermisa din partea unor ambasadori straini in politica unui stat. Pe de alta parte, afirmatiile lui Titus Corlatean intaresc acuzatiile conform carora Laura Kovesi ar fi omul americanilor, ca ar fi servit intereselor SUA in Romania, ceea ce ar fi extrem de grav, caci am avea parte practic de un act de tradare. Daca e asa sau nu, noi nu avem de unde sa stim. Cert este ca declaratiile lui Corlatean sunt extrem de grave si ar trebui sa provoace de urgenta sesizarea din oficiu a DNA, care sa incerce sa afle daca ambasadorul SUA a facut sau nu trafic de influenta pentru Kovesi. Evident ca acest lucru nu se va intampla. Cel putin in acest moment, cand Laura Kovesi inca este sefa DNA.

Iata declaratiile facute de fostul ministru al Justitiei Titus Corlatean:

“Am confirmat ca au fost la acel moment demersuri, in sensul de presiuni, pentru ca cel care va vorbeste, eram ministru al Justitiei la acel moment, sa faca o anumita nominalizare la o functie de conducere in cadrul Ministerului Public. Am beneficiat de vizita a doi sau trei ambasadori la Ministerul Justitiei, evident ca i-am primit, am stat de vorba. Cel putin in doua dintre cazuri n-am apreciat insistenta ambasadorului american, domnul Gitenstein, pentru a face o nominalizare despre care se stie. Era vorba despre nominalizarea doamnei Kovesi in functia de varf. (…) Am avut o discutie cam de o ora si un sfert, exclusiv pe un subiect, spune deja cam care a fost intensitatea discutiei, dar este interesant ca la sfarsit a acceptat, intre noi doi, valabilitatea rationamentului, principiilor pe care le-am mentionat, pentru ca pana la urma un stat suveran ia deciziile in mod suveran, pentru arhitectura institutionala a statului respectiv. (…) Acea forma de interventie pe care am numit-o presiune a depasit limitele acceptabile in relatiile diplomatice intre state.

Am primit telefon si de la presedintele Romaniei (n.r. - Traian Basescu), care ma invita la un anumit moment la Cotroceni pentru a discuta, pentru ca se schimbau mandatele mai multor sefi din Parchetul General. Nu am dat curs acelei invitatii care a fost facuta in anumiti termeni mai putin placuti. (…) Domnul presedinte nu a facut explicit referire la nume, ci la modalitatea transparenta in care sa putem invita mai multi procurori, nu unul singur, sa vina in fata unei comisii, avand si acceptul Comisiei Europene pentru a face o astfel de procedura. Celelalte interventii diplomatice au fost extrem de explicite si neplacute. (…)

Cred ca antipatia profunda care mi-a fost rezervata din zona celor pe care nu i-am nominalizat la acel moment in functiile de conducere din Parchetul General, cred ca de acolo isi are originea. Este vorba despre anul 2012, in perioada scurta in care am fost ministru al Justitiei”.