Forumul Judecatorilor din Romania, aka Forumul Judecatorilor #Rezistenti, si Asociatia Procurorilor din Romania acuza Parlamentul ca face "experimente judiciare" pe Codul penal si Codul de procedura penala si cere de urgenta convocarea adunarilor generale ale instantelor si parchetelor pentru a analiza modificarile propuse in Comisia speciala comuna a Camerei Deputatilor si Senatului la Codul penal si Codul de procedura penala. Demersul FJR si APR – despre care apreciem ca este pur politic si impune reactii din partea Inspectiei Judiciare, tinand cont, in mod esential, de faptul ca judecatorii, potrivit Constitutiei, nu fac legea, ci doar sunt obligati sa o aplice, asa cum parlamentarii pot depune orice fel de amendamente in timpul dezbaterilor – este cu atat mai revoltator cu cat convocarile adunarilor generale nu intra in atributul asociatiilor profesionale, ci doar al sefilor de instante si parchete.

De ce nu se sesizeaza IJ pe aceste activitati cu caracter politic?

Intr-o scrisoarea semnata de co-presedintii FJR, Dragos Calin (foto stanga) si Ionut Militaru (foto dreapta) si transmisa tuturor instantelor si parchetelor din tara, dar si Consiliului Superior al Magistraturii se aduc critici dure modificarilor propuse de Parlament si se acuza ca amendamentele depuse pana la acest moment de senatori si deputati nu au nicio legatura cu Directiva UE 2016/343 si au mai degraba rolul de a conduce la "impiedicarea constatarii savarsirii unor infractiuni si la limitarea posibilitatilor strangerii de probe" cu compromiterea fazei de urmarire penala.

Pentru a da greutate actiunii lor, co-presedintii FJR au invocat in scrisoarea transmisa instantelor si parchetelor si declaratia comuna a presedintelui Comisiei Europene Jean Claude Juncker si primi-vicepresedintelui Frans Timmermans, in care au sublinat ca "legile justitiei reprezinta un test important cu privire la masura in care interesele legitime ale partilor interesate din sistemul judiciar si ale altor parti interesate au ocazia sa fie exprimate si sunt luate suficient in considerare in cadrul deciziilor finale". Or, Forumul Judecatorilor din Romania fie nu stie, fie incurca intentionat dezbaterile pe Legile Justitiei cu dezbaterile pe Codul penal si Codul de procedura penala! Caci altfel nu intelegem de ce ar indica acesti judecatori declaratiile unor lideri europeni pe Legile Justitiei (care au recunosc mai apoi ca au fost dezinformati despre parcursul dezbaterilor pe pachetele de legi ale Justitiei) atunci cand trimit o scrisoare ce are ca tema principala Codurile penale.

Extraterestrii blocheaza condamnarile

Alaturat scrisorii semnate de judecatorii Dragos Calin si Ionut Militaru a fost trimis la CSM, instante si parchete si un document de 117 pagini intocmit de Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania in care critica si desfiinteaza amendamentele propuse de Parlament la Codul penal si Codul de procedura penala.

Dupa cum veti vedea din scrisoarea FJR, dar si din documentul cu observatiile la amendamente intocmit de FJR si APR, pe care il publicam integral la finalul articolului, posibilitatea ca reaua-credinta si grava neglijenta generatoare de daune sa fie considerate abuz in serviciu provoaca panica printre acesti magistrati.

Atentie, aceeasi nemultumire este exprimata de FJR si fata de amendamentul la articolul 103 alin. (2) CPP in care se propune de catre Parlament ca o condamnarea sa poata fi dispusa doar atunci cand "instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala".

Iar "convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala" pare a fi tocmai problema FJR si APR. Caci, sustin #rezistentii din magistratura, daca este inlocuita indoiala rezonabila cu cea nerezonabila nu se vor mai putea pronunta solutii de condamnare.

Iar motivul pe care il invoca este, credeti-ne, de noaptea mintii:

"Indepartarea standardului indoielii rezonabile si inlocuirea cu cel al indoieli 'nerezonabile' va face imposibila pronuntarea unei solutii de condamnare, intrucat in orice cauza poate fi retinuta o explicatie alternativa nerezonabila precum interventia divina, paranormalul, extraterestrii etc. Conceptul de indoiala rezonabila, este de sorginte jurisprudential-europeana, intelesul fiind regasit, de exemplu, in Hotararea din 11 iulie 2006, pronuntata in cauza Boicenco impotriva Republicii Moldova, par.104, potrivit careia standardul de proba "dincolo de un dubiu rezonabil" permite deducerea sa si din coexistenta unor concluzii suficient de intemeiate, clare si concordate sau a unor prezumtii de fapt similare si incontestabile."

APR si FJR vor ca judecatorul de camera preliminara sa judece si fondul cauzei

Nici faptul ca judecatorul de camera preliminara nu va mai putea judeca fondul cauzei sau o cale extraordinara de atac cu privire la aceeasi cauza, asa cum s-a propus prin amendament modificarea art. 64 alin. (1) CPP nu convine FJR si APR. Potrivit scrisorii acestora, o astfel de modificare ar afecta judecatorul.

Iata explicatiile FJR:

"Instituirea acestui caz de incompatibilitate cu privire la judecatorul de camera preliminara este de natura sa afecteze deplina realizare a functiei de judecata, prin aceea ca judecatorul fondului ar fi privat de posibilitatea – esentiala in buna administrare a cauzei – de a aprecia el insusi asupra legalitatii urmaririi penale si a administrarii probelor si de a decide asupra intregului material probator pe care isi va intemeia solutia.

Aprecierea preliminara a datelor din dosar nu poate semnifica faptul ca ar fi de natura sa influenteze aprecierea finala, ceea ce intereseaza fiind ca aceasta apreciere sa se faca la momentul luarii hotararii si sa se bazeze pe elementele dosarului si pe dezbaterile din sedinta de judecata. (Decizia nr.901/2015 a CCR)".

Audiere pana la epuizare

O alta critica este adusa de cele doua asociatii profesionale si posibilitatii introducerii unui nou alineat la art. 106, respectiv alin (1) indice 1, care prevede ca "audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.”

Potrivit observatiilor FJR si APR, aceasta reglementare nu este necesara, atata timp procurorul poate dispune intreruperea ascultarii, daca persoana da semne vizibile de oboseala:

"Nu este necesara aceasta reglementare, intrucat dispozitiile art. 106 alin. 1 prevad ca daca, in timpul audierii unei persoane, aceasta prezinta semne vizibile de oboseala excesiva sau simptomele unei boli care ii afecteaza capacitatea fizica ori psihica de a participa la ascultare, organul judiciar dispune intreruperea ascultarii si, daca este cazul, ia masuri pentru ca persoana sa fie consultata de un medic.

In plus, prin decizia de inadmisibilitate din 19 martie 2013 pronuntata in cauza Patriciu c. Romaniei (cererea nr. 43750/05), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca durata audierii reclamantului, timp de 16 ore, nu a atins pragul minim de gravitate cerut de articolul 3 din Conventie.

Limitarea duratei maxime a audierii unei persoane va impune citarea martorilor la ore diferite, desi nu se poate stabili de la inceputul sedintei de judecata care va fi durata exacta a audierii martorilor. Orice audiere intr-o cauza depinde de complexitatea cauzei, de numarul partilor si de numarul intrebarilor ce vor fi adresate martorului. Or, aceste aspecte nu pot fi anticipate niciodata cu exactitate, astfel incat sa se poata pune in aplicare textul modificat".

APR si FJR se opun interzicerii atasarii la dosar a unor probe si interceptari care nu au legatura cu cauza

Procurorii din APR si judecatorii si procurorii din FJR citica si intentia legislativului de a introduce un nou alineat la art. 143 CPP, respectiv alin. (4) indice 1 care va interzice organelor de urmarire penala sa ataseze la dosar convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate si inregistrate, care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii, care nu au legatura cu infractiunea sau persoanele care fac obiectul cercetarii ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor.

Conform APR si FJR, reglementarea va limita activitatea organelor de urmarire penala in a descoperi noi infractiuni si de la a le proba:

"Aceasta reglementare ar duce la limitarea activitatii organelor de urmarire penala in a descoperi savarsirea unor noi infractiuni si probarea acestora. Organele de urmarire penala ar deveni, in mod indirect, selective in cercetarea si probarea unor infractiuni.

Astfel, daca o infractiune este constatata de un organ de urmarire penala, prin alte mijloace decat cele reglementate in art. 138 C.pr.pen., aceasta va putea fi cercetata, spre deosebire de infractiunile descoperite prin metode speciale de supraveghere sau cercetare. De asemenea, organele de urmarire penala ar putea deveni subiecti ai unor infractiuni tocmai pentru ca nu au constat acele infractiuni."

Prezentam in continuare scrisoarea semnata de judecatorii Dragos Calin si Ionut Militaru de la Forumul Judecatorilor din Romania:

*Cititi aici integral observatiile FJR si APR