Stradaniile presedintelui Klaus Iohannis (foto dreapta) de a bloca intrarea in vigoare a legii care prevede infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati au esuat. Klaus Iohannis nu mai are incotro si va trebui sa promulge modificarile la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, in care este prevazuta respectiva Sectie care va functiona in cadrul PICCJ.

Curtea Constitutionala a Romaniei a respins, joi 12 iulie 2018, obiectia de neconstitutionalitate formulata de presedintele Romaniei Klaus Iohannis in legatura cu Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Judecatorii CRR au respins obiectia ca neintemeiata, stabilind ca legea este constitutionala. Decizia a fost luata cu majoritate, cel mai probabil opinie separata facand “partenera de nadejde a DNA” Livia Stanciu.

Iata comunicatul CCR:

“In ziua de 12 iulie 2018, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie si al art.11 alin.(1) lit.A.a) si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a pronuntat, in cadrul controlului anterior promulgarii, asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, formulata de Presedintele Romaniei.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara este constitutionala, in raport de criticile formulate.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Werner s-a facut de ras degeaba

Este de fapt a doua obiectie de neconstitutionalitate pe care Klaus Iohannis a formulat-o in ceea ce priveste modificarile la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara. Prima dintre ele a fost respinsa la finele lunii mai 2018, ca inadmisibila. Cu acea ocazie, CCR l-a facut de rusine pe presedintele Romaniei, constatand ca actiunea acestuia a fost depusa tardiv, cu depasirea termenelor de sesizare.

Klaus Iohannis nu s-a lasat dupa primul esec de la CCR. Astfel, acesta a trimis legea privind modificarile la Legea 304/2004 in Parlament pentru reexaminare. A primit-o insa inapoi in aceeasi forma. De altfel, acesta a fost motivul pentru care a Iohannis a atacat a doua oara legea la CCR, declarandu-se nemultumit de modul in care ea a fost reexaminata. In cele din urma, asa cum am vazut, joi 12 iulie 2018, CCR a respins ca neintemeiata si aceasta a doua obiectie de neconstitutionalitate, ceea ce inseamna ca Iohannis nu mai are nicio cale de atac si ca este obligat sa promulge legea. Iar daca nu o va face va incalca grav Constitutia Romaniei.

Trebuie spus ca, in paralel cu actiunile lui Iohannis, modificarile la legea 304/2004 au fost atacate la CCR si de partidele de opozitie, PNL si USR, dar si de ICCJ. Problemele de neconstitutionalitate descoperite de CCR au fost insa remediate de Parlament, iar prin respingerea ultimei actiuni a lui Iohannis intrarea in vigoare a modificarilor la Legea 304/2004 nu mai poate fi blocata.

Panica printre magistratii abuzivi

Dar de unde aceasta disperare din partea lui Iohannis de a bloca, inclusiv cu pretul de a deveni ridicol, modificarile la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara? Probabil ca principala cauza are legatura cu ceea ce precizam mai devreme, si anume infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati. Asta intrucat, prin infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati, DNA va trebui sa predea toate dosarele cu judecatori si procurori. Dosare ce reprezentau, asa cum chiar asociatiile profesionale ale magistratilor au acuzat, un instrument de santaj si de represiune la adresa magistratilor, in special la adresa judecatorilor care solutionau dosare ale DNA. Mai exact, un judecator care solutiona dosare ale DNA putea deveni el insusi subiect al unui dosar la DNA, in caz ca nu dadea solutii sau nu lua in timpul procesului decizii pe placul parchetului anticoruptie. Iar cazuri de acest gen au existat.

De asemenea, infiintarea acestei Sectii pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati provoaca panica in randul judecatorilor si procurorilor abuzivi, mai ales in randul procurorilor DNA. Dupa cum se stie sunt inregistrate sute de plangeri impotriva procurorilor DNA din toata tara, care au comis inscenari prin care au distrus oameni nevinovati, plangeri care multe dintre ele ajungeau chiar la DNA, unde erau ingropate, sau la PICCJ, unde erau tinute la sertar. Ei bine, odata cu infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati orice procuror din DNA, in frunte cu Laura Kovesi (foto stanga), se afla in situatia in care ar putea fi oricand cercetat si trimis in judecata pentru abuzurile pe care le-au facut.

Sectia pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati va deveni operationala in toamna acestui an.

Foto: Agerpres