Sentintele din dosarele in care romanii au fost condamnati si aruncati in inchisoare desi probele au fost facute pe baza protocoalelor nelegale de echipele mixte formate din procurori si ofiteri de informatii vor putea fi revizuite. Anuntul a fost facut de ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto centru) miercuri seara, 1 august 2018, la Antena 3 in cadrul emisiunii Sinteza Zilei realizata de jurnalistul Mihai Gadea. Ministrul Justitiei a anuntat astfel ca, dupa terminarea concediilor, cel mai probabil in septembrie 2018, va propune Guvernului sa adopte o ordonanta de urgenta care sa prevada posibilitatea oferita persoanelor condamnate "pe nedrept" in baza protocoalelor SRI-PICCJ-ICCJ sau a unor interceptari nelegale sa solicite revizuirea hotararilor judecatoresti. Anuntul lui Tudorel Toader a provocat isterie in randul propagandei Binomului DNA-SRI, a politicienilor si magistratilor activisti. Cu aceasa ocazie s-a putut vedea din nou care sunt uneltele Noii Securitati ce a condus Romania cu arma catuselor si care a atins apogeul in perioada cand la conducerea DNA si SRI se aflau Laura Kovesi (foto stanga) si Florian Coldea (foto dreapta). 

Cel mai probabil, majoritatea sentintelor supuse revizuirii vor fi analizate la Inalta Curte de Casatie, instanta unde au existat cele mai multe hotarari de condamnare pronuntate in dosare facute pe baza colaborarii dintre procurori si ofiterii de informatii.

Totodata, ministrul Justitiei Tudorel Toader a precizat ca este nedrept ca un om sa execute o pedepsa cu inchisoarea pronuntata in baza unor protocoale si interceptari nelegale, fiind necesar ca fiecare condamnat sa aiba posibilitatea sa se convinga daca condamnarea lui este dreapta sau nedreapta.

In acest sens, Tudorel Toader a explicat la Antena 3 ca un condamnat va putea solicita revizuirea hotararii, fiind necesar sa existe "un filtru de admisibilitate", care sa functioneze astfel: "Un judecator sa deschida dosarul sa verifice daca X care se crede condamnat pe nedrept a fost condamnat pe baza de interceptari sau pe baza de protocoale. Sa faca o procedura de admisibilitate, si daca nu e vorba de protocol si interceptare nelegala, ii respinge si ramane hotararea cum a fost. Daca e vorba de protocoale sau interceptari nelegale, sa devina admisibila cererea de revizuire si sa o puna pe circuit in procedura de reformare".

Pe de alta parte, Tudorel Toader s-a referit si la procedura interviului pentru sefia DNA. Vorbind despre candidatura procurorului adjunct al DNA, Marius Iacob, Toader a sustinut ca nu putea sa il numeasca in aceasta demnitate, tinand cont ca a fost cel care a coordonat, printre altele, DNA Ploiesti, serviciu de unde au fost dezvaluite grave abuzuri comise de procurori. Ministrul Justitiei a tinut sa precizeze ca nu are "pe cineva in minte" pentru sefia DNA, insa este convins ca exista procurori care pot aduce la normalitatea structura condusa pana recent de Laura Kovesi.

In schimb, referindu-se la procurorul sef interimar al DNA, Anca Jurma, dar si la Procurorul General al Romaniei, ministrul Justitiei Tudorel Toader a criticat prezenta acestora la ambasada, explicand ca procurorii nu au ce sa caute la ambasade, motiv pentru care le va solicita cat de curand explicatii.

Prezentam in continuare principalele declaratii facute de ministrul Justitiei in cadrul emisiunii Sinteza Zilei prezentate de Mihai Gadea din data de 1 august 2018:

"-Un exemplu de om integru si profesionist este chiar procurorul Elena Iordache, pe care o cunosc si care este un om de mare probitate morala si de foarte buna pregatire profesionala, un om devotat, dedicat acestei profesii de magistrat. Am deplina incredere in actele domniei sale.

-La prima etapa a interviului cu cei patru candidati (n.red. - pentru sefia DNA) am respins trei dintre dansii, care au lucrat in strucura de conducere a DNA. Eu ii cunosc personal, am spus ca ii apreciez, dar una este cunoasterea personala, aprecierea personala, alta este cea institutionala, profesionala. Mie imi pare rau sa repet ce am spus ieri si care aparent este in detrimentul lui Marius Iacob, dar imaginati-va cum as fi putut eu, ca ministru al Justitiei, sa il desemnez pe Marius Iacob la sefia DNA, cata vreme el a scris in proiectul managerial faptul ca a coordonat zece strucuri teritoriale, servicii teritoriale, dintre care unul este Ploiestiul? N-am vrut sa opresc cursivitatea interviului pentru ca aveam asteptarea aflarii adevarului. S-a inscris (n.red. - pentru sefia DNA) probabil din dorinta de a indrepta ceea ce in prealabil a stricat. Ceea ce a stricat la Ploiesti sau celelalte. Nu e ironie, din pacate e realitate. Eu ma spus chiar la un post public. Mi se parea nefiresc sa il desemnez pe dansul pentru ca i-as fi dat, in detrimentul realitatii de la Ploiesti, si noi stim o parte, cred ca nu stim totul despre Ploiesti, poate or mai fi existand si in alte parti situatii similare. Poate le vom descoperi, eu sper ca da. I-as fi dat un fel de certificat, i-as fi validat ceea ce n-a coordonat la Ploiesti.

-Voi incerca sa am o discutie cu dansi (n.red. - cu Augustin Lazar si Anca Jurma) cat de curand, desi o zi, doua, e foarte aglomerat sa ii invit la Ministerul Justitiei, sa intreb cat de normal este ca un procuror-sef sa se duca la o ambasada ca l-a chemat nu stiu care ambasador, l-a invitat sa-l felicite pentru faptul ca a fost soare astazi si n-a plouat. Ideea este urmatoare: procurorul colaboreaza pe linie orizontala cu structurile aferente dintr-un stat, cu procurorii din SUA, Franta, ambasadorii colaboreaza si se coordoneaza cu ministrul de Externe, nu cu procurorii. Si ii voi intreba: aveti reprezentativitatea acesta a relatiilor externe? Categoric ca nu o au! Ambasadorii se coordoneaza cu ministrul de Externe.

-(n.red. - despre prezenta Laurei Kovesi la Ambasada Suediei la concertul manelistului Dan Bursuc) Ne va spune ca s-a dus ca persoana fizica, nu in demnitatea pe care o indeplinesc. Categoric nu exista așa ceva, ca daca n-ar fi avut functia, nu erau invitati. Si apoi, nu poti spune ca 8 ore, la serviciu, esti demnitar, dupa aceea in afara programului esti un om ca oricare, fara constrangerile functiei.

-(n.red. - cand il va evalua pe procurorul general) Evaluarea este continua. Exista notiunea de formare profesionala continua si de evaluare profesionala continua. Cand tragem linie, vedem... la momentul potrivit... vi-l voi anunta... depinde, notiunea timpului difera de la unul la altul.

-Proiectul de modificare a Codului de procedura penala a consacrat cateva modificari la cazurile de revizuire. O atenta lectura a acestor modificari ar putea permite revizuirea, daca apar circumstante, imprejurari noi, dincolo de hotararile CEDO. Da, sunt convins ca formula actuala, la care Ministerul nu avut nicio contributie, pentru ca e forma redactata in Comisia speciala a Parlamentului... personal, ca ministru al Justitiei cred ca in numele statului de drept, nu poti sa ii spui unui cetatean roman, unui condamnat 'ai fost condamnat pe procoale?', el zice 'da', 'ai fost condamnat pe interceptari nelegale?'. Toti infractorii au sentimentul ca sunt condamnati pe nedrept. Si atunci, pot sa ii spun eu 'asta e, imi pare rau, executa pedeapsa ca sa respectam un principiu al stabilitatii'? Parerea mea este ca nu! (...)

-Daca sunt dubii cu privire la interpretarea modificarilor aduse lui 453 din procedura penala, cazurile de reviziuire a unei hotarari, eu voi propune doamnei prim-ministru si Guvernului adoptarea unei Ordonante de Urgenta. O Ordonanta de Urgenta care sa modifice revizuirea ca institutie de reformare a unei hotarari definitive in baza acestui 453 din procedura penala. Ce inseamna? Sa-i dam celui care are sentimentul ca este condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptari nelegale, sa-i dam posibilitatea sa se convinga daca condamnarea lui este dreapta sau nedreapta. Cum? El sa solicite revizuirea hotararii, sa avem un filtru de admisibilitate, un judecator sa deschida dosarul sa verifice dac X care se crede condamnat pe nedrept a fost condamnat pe baza de interceptari sau pe baza de protocoale. Sa faca o procedura de admisibilitate, si daca nu e vorba de protocol si interceptare nelegala, ii respinge si ramane hotararea cum a fost. Daca e vorba de protocoale sau interceptari nelegale, sa devina admisibila cererea de revizuire si sa o puna pe circuit in procedura de reformare. Sigur, si cu un termen probabil. Atunci noi ce face? Sa cautam o parghie de reformare a unor posibile hotarari netemeinice pronuntate pe interceptari, pe protocoale. E nedrept sa execute pedeapsa pe protocoale. Pe de alta parte, sa-i dam incredere romanului condamnat sau necondamnat ca justitia se infaptuieste asa cum cere Constitutia. (...) (n.red. - voi propune aceasta ordonanta) imediat dupa ce se termina concediile."

-N-as spune ca am pe cineva in minte (n.red - pentru sefia DNA), dar cu siguranta sunt astfel de procurori care impreuna cu echipa formata la DNA, cu Ministerul Justitiei, cu procurorul general al Romaniei, sa aduca la normalitate aceasta structura a Ministerului Public.

-O distinsa doamna candidat la functia de procuror sef al DNA spunea ca are, ma rog, in cadrul directiei o competenta manageriala foarte redusa, ca este doar sef la o Sectie si nu doar la o Directie, ca are doar cativa procurori pe care ii coordoneaza si ca in felul acesta, am inteles, noi toti din Comisie, eu ca ministru si cei patru secretari de stat, se distanta de managementul realizat de fostul procuror sef. Dar nu ne-a spus ca un sef, asa cum a spus dansa, cu competente reduse, are totusi in seif, in lucru, acele 300 de dosare, aproximativ 300, referitoare la judecatori sau procurori, dar daca sunt 300 de dosare, in mod sigur pot fi mai multi magistrati la care sa se refere pentru ca un dosar poate viza 2-3-4 faptuitori. Prin urmare, asta este realitatea, noi trebuie sa cunoastem realitatea de la care trebuie sa pornim sa indreptam lucrurile. (...) Categoric ca nu este in regula, dar eu as raspunde la aceasta intrebare, daca vom avea ocazia, peste un scurt interval de timp. De ce? Sigur ca este nefiresc, sigur ca este foarte mult, 300 sau mai multi magistrati. Curiozitatea mea este sa vedem structura magistratilor la care se refera, cati judecatori, cati procurori. Banuiesc ca mai multi judecatori. Dupa care dintre judecatori trebuie sa vedem structura lor la care se refera. Banuiesc ca este vorba despre judecatori de sectii penale. De aici pot decurge alte si alte intrebari, dar dupa ce sectia speciala de la Ministerul Public va fi functionala, va incepe sa opereze, dupa ce cele 300 de dosare vor fi transferate de la aceasta sectie mica mica a DNA la Sectia speciala de la Ministerul Public vom afla cati faptuitori sunt... atunci vom vedea la cati judecatori se refera, la cati procurori, care este profilul judecatorului vizat. Eu tind sa cred ca este vorba despre judecatori de profil de sectie penala. Este cat se poate de grav asa ceva. De aici rezistenta pe care multi au facut-o fata de infiintarea acestei sectii speciale, ca acest instrument sa nu treaca de la DNA la Ministerul Public, sa ramana in curtea si la dispozitia managementului DNA. Pentru ca altcumva nu este nicio problema foarte complicata in a intelege.

-Prin transferul Sectiei de la DNA la Ministerul Public nu se schimba nimic pentru ca faptele vor fi anchetate in continuare tot dupa prevederile Codului penal sau legilor speciale, tot dupa regulile procedurii penale, tot de catre procurori, competenta de urmarire/judecata ramana aceeasi, doar ca aceasta entitate care astazi este in structura DNA din momentul operationalizarii va fi in structura Ministerului Public. (...) Sa ne aducem aminte de acele decizii ale CCR, cand subiecti cu dreptul de sesizare au criticat aceasta solutie de infiintare a Sectiei speciale. Ce ne spune Curte Constitutionala in mod repetat? Ca nu este o problema de constitutionalitate, ca dimpotriva, transferul, infiintarea acestei sectii la Ministerul Public este o garantie a independentei magistratilor. Adica nu cum de multe ori si multi si-au exprimat preocuparea, ingrijorarea fata de afectarea statului si independentei magistratului, ba dimpotriva o garantie a independentei acestora. Si dincolo de considerentele Curtii cred ca fiecare dintre noi intelegem de ce este bine ca Sectia aceasta sa nu mai fie in curtea celui care trimite in judecata"