Sexul frumos a pus stapanire pe CSM - Proiectul comun al echipei Alina Ghica - Oana Haineala va improspata aerul imbacsit din Consiliu
Lumeajustitiei.ro va prezinta in premiera proiectul comun al judecatoarei Alina Nicoleta Ghica si a procurorului Oana Andrea Schmidt-Haineala (foto) pe baza caruia au primit majoritatea voturilor pentru functiile de presedinte si vicepresedinte ai CSM in anul 2012. Cu siguranta ca cele doua doamne vor reusi sa schimbe radical imaginea CSM, sifonata serios sub mandatul Dumbrava & Co. Iata in continuare proiectul comun al noilor presedinte si vicepresedinte ai Consiliului:
PROIECT - PRIVIND PRINCIPALELE OBIECTIVE CE VOR FI URMARITE IN CALITATE DE PRESEDINTE si VICE PRESEDINTE ai CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Judecator Alina Nicoleta Ghica
Procuror Oana Andrea Schmidt-Haineala,
Membri al Consiliului Superior al Magistraturii
6 ianuarie 2012
In arhitectura constitutionala, Consiliului Superior al Magistraturii ii este conferita responsabilitatea fundamentala de a garanta independenta justitiei, unul din principiile esentiale ale democratiei si statului de drept. in realizarea rolului sau, Consiliul contribuie la buna functionare a sistemului judiciar pe componente deosebit de importante: recrutarea si formarea magistratilor, numirea, respectiv avizarea numirii lor in functie, precum si in materie disciplinara, in conditiile in care sectiile Consiliului functioneaza ca instante disciplinare.
In cadrul sistemului echilibrului si separatiei puterilor in stat, fundamentul unui stat de drept este o justitie independenta in exercitarea principalei ei functii, respectiv solutionarea conflictelor si a litigiilor de asa maniera incat regulile statului sa poate fi prezervate. Independenta vizeaza atat sistemul, cat si indivizii care il compun. Nu mai putin adevarat este insa, ca asa-zisul „centralism juridic” asa cum a fost definit de Hobbes, trebuie conciliat cu nevoia de a colabora a puterilor statului.
Din perspectiva sistemului judiciar, 2012 este un an al provocarilor majore, de natura a impune o schimbare de paradigma, care pot fi determinate atat de fenomene previzibile (intrarea in vigoare a noilor coduri, evolutiile, speram pozitive, in contextul Mecanismului de Cooperare si Verificare, schimbarea echipei de conducere in cadrul Ministerului Public) cat si de fenomene aleatorii. De principiu, pot exista trei factori ce pot avea impact asupra evolutiilor sistemice, si anume: influenta indivizilor, a decidentilor (limitele lor cognitive, mentale, conduita, perceptia asupra evenimentelor), repercusiunile deciziilor de politica interna si externa, precum si de relatiile dintre institutiile exponente ale fiecarei puteri a statului.
Avand in vedere consideratiile de mai sus, prezentul proiect privind exercitarea mandatului de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii vizeaza urmatoarele obiective majore, din perspectiva prerogativelor conferite de lege presedintelui si vicepresedintelui Consiliului.
I. Intarirea justitiei ca putere publica si cresterea eficientei sale prin implementarea directiilor de actiune stabilite in Planul multianual si Planul de actiune privind Mecanismul de Cooperare si Verificare ale Consiliului Superior al Magistraturii.
Principala masura vizeaza adoptarea, pana la 1 februarie 2012, a unei noi strategii de resurse umane in acord cu datele continute in Studiile de impact privind intrarea in vigoare a noilor coduri, precum si adecvarea curriculei de formare profesionala initiala/continua, centralizata si descentralizata, exigentelor ce rezulta din intrarea in vigoare a noilor coduri(pana la finele primului trimestru al anului 2012).
In ceea ce priveste acest obiectiv, se impun o serie de precizari privind stadiul actual. Astfel, de la momentul adoptarii Planului de actiune mai-sus amintit (HCSM nr.679 din 4 octombrie 2011), s-au inregistrat evolutii notabile in implementarea Proiectului privind optimizarea activitatii instantelor, finantat de Banca Mondiala, in sensul ca a fost deja elaborat un prim Raport de analiza si evaluare, discutat si aprobat de Comisia nr.5 la finele lunii decembrie 2011 (urmeaza sa fie prezentat si Plenului CSM).
O serie de recomandari preliminare formulate in acest document (si care anticipeaza propunerile concrete, detaliate, pe care Consultantul urmeaza sa le prezinte in urmatoarele rapoarte) trebuie subliniate, ele avand impact atat asupra pregatirii masurilor necesare optimizarii activitatii instantelor, cat si pentru mai buna organizare si exercitare a managementului la nivelul CSM in acest domeniu esential pentru cresterea calitatii actului de justitie:
a) Necesitatea asigurarii calitatii datelor statistice care evidentiaza volumul de lucru (si care ofera o „imagine” mai mult sau mai putin apropiata de situatia reala, a dezechilibrelor in activitatea instantelor, anterior mentionate). Echipa de experti din cadrul proiectului finantat de Banca Mondiala a constatat ca instantele din Romania difera in ceea ce priveste cultura juridica formala si informala si structura organizatorica. Dincolo de aceste diferente, exista insa o nevoie la nivel national de instituire a unui cadru stabil si clar pentru colectarea de date demne de incredere si comparabile, cu privire la activitatea instantelor, intr-o maniera eficienta (de retinut diferenta esentiala intre eficienta si eficacitate pe care un bun manager - la nivelul CSM - al acestor activitati complexe de stabilire a volumului optim de munca si reechilibrare, trebuie sa o faca, anume: „eficienta inseamna a urca pe o scara cat de repede poti, pe cand eficacitatea inseamna a avea grija ca scara sa fie cea potrivita sau sa se sprijine pe zidul potrivit”. Cu alte cuvinte, eficienta trebuie inteleasa ca finalitate, nu ca scop in sine, in sensul ca nu conteaza prea mult daca suntem eficienti atunci cand facem ceva, daca nu ne asiguram ca ceea ce facem serveste scopului potrivit. Putem fi foarte eficienti daca masuram performanta „mult” dar, in acelasi timp, descurajator de ineficace daca masuram tipul gresit/neadecvat de performanta).
Prin urmare, o prima concluzie arata ca un sistem pentru masurarea performantei, de succes, trebuie sa indeplineasca fiecare dintre urmatoarele 5 criterii:
1. Selectarea indicatorilor potriviti;
2. Colectarea, stocarea si accesarea corespunzatoare a datelor;
3. Capacitatile adecvate de analiza si interpretare a datelor;
4. Comunicarea vizuala eficienta a modului in care este masurata performanta;
Utilizarea corespunzatoare a masuratorilor performantei. Actiunile corective si alte decizii, adoptate atat la nivelul CSM, cat si al instantelor, bazate pe masuratorile performantei, trebuie sa ia in considerare obiective, stimulente si rezultate.
In mod concret, una dintre primele masuri manageriale care se impun la nivelul CSM pentru asigurarea implementarii corespunzatoare a recomandarilor de la pct.a) de mai-sus, va avea in vedere asigurarea resurselor umane necesare raportarii statisticilor judiciare. CSM a alocat o singura persoana pentru supervizarea tuturor functiilor statisticii, care este responsabila de asemenea pentru calitatea datelor, rapoartele anuale, rapoartele ad-hoc generate in functie de necesitati, care elaboreaza manuale si reprezinta interfata cu personalul IT din cadrul MJ pentru detectarea problemelor tehnice din sistemul ECRIS referitoare la statistica –insuficient, chiar daca persoana respectiva este un bun specialist in acest domeniu. Se impune angajarea unui numar corespunzator de personal la Biroul Statistica al CSM si, eventual, o regandire si consolidare a acestui departament, in sensul orientarii sale spre culegerea si interpretarea indicatorilor de calitate.
b) Masurarea incarcaturii (gradul de incarcare/workload) si alocarea resurselor.
CSM a intreprins deja demersuri importante in ceea ce priveste masurarea si analiza comparativa a incarcaturii instantelor. Totusi, aceste initiative trebuie re-examinate si revizuite, in raport si de variatiile potentiale dintre instante in ceea ce priveste tipul de dosare (de ex., unele instante pot avea o supra-incarcare de dosare care necesita un volum mare de munca).
In ultimii ani, CSM a adoptat o serie de masuri in vederea stabilirii unui sistem care sa tina seama de complexitatea diferitelor tipuri de dosare. Totusi, in momentul de fata, acest sistem prezinta anumite deficiente. Cea mai importanta dintre acestea consta in faptul ca scala pentru determinarea gradelor de complexitate nu este liniara și ca aceasta pare sa reflecte in primul rand durata medie a tipurilor de cauze și nu neaparat volumul de munca necesar.
Pentru aceste considerente, in acord cu propunerile viitoare, CSM va trebui sa exploreze potentialul de aplicare a uneia sau mai multor metodologii dintre cele sase prezentate de Consultant ca fiind cele mai bune practici pentru determinarea nevoilor de personal necesare ca un sistem judiciar sa opereze in mod eficace si eficient,respectiv: modelul numarului dosare ponderat cu timpul de solutionare al acestora, tehnica Delphi, modelul simularii, modelul regresiei, modelul ratei si modelul de analiza de date.
In acest context, este necesara in continuare o imbunatatire a coordonarii si a schimbului de informatii dintre CSM si Ministerul Justitiei (MJ) pe aspecte legate de alocarea resurselor umane si bugetare. Lipsa de cooperare reprezinta un potential obstacol serios in calea progresului in acest domeniu.
c) Masurarea si managementul solutionarii dosarelor intr-un termen rezonabil
Instantele din Romania, sub coordonarea CSM, au introdus deja un set de instrumente tehnice si institutionale necesare pentru managementul dosarelor.
In prezent, parametrii majori pentru masurarea solutionarii intr-un termen rezonabil a dosarelor sunt reprezentati de operativitate si durata medie de solutionare a dosarelor. Din pacate, acesti parametri tind sa minimalizeze importanta dosarelor mai vechi aflate pe stoc.
Pentru evitarea alocarii necorespunzatoare a resurselor si asa limitate, s-ar putea sa fie necesara modificarea modalitatii in care sistemul ECRIS capteaza datele referitoare la intarzieri si/sau investigarea suplimentara a motivelor de intarziere raportate. in acest scop va fi nevoie de o mai buna cooperare cu MJ si celelalte institutii ale sistemului judiciar – iCCJ, PiCCJ, in sensul identificarii potentialelor imbunatatiri ale ECRIS, in acest sens, si ale aplicarii lor efective.
In raport cu cele mai-sus precizate, cateva concluzii suplimentare sunt demne de mentionat, astfel:
Chiar daca, in mod obiectiv, nu putem discuta despre "cea mai buna practica standard și universal acceptata”, ci de o adecvare la realitatile sistemului judiciar roman a celor mai bune practici la nivel european si international, pentru masurarea calitatii actului de justitie si a calitatii activitatilor instantelor, analiza modalitatilor de masurare a ceea ce este cu adevarat important pentru asigurarea unei calitati ridicate a actului de justitie poate reprezenta un alt obiectiv major al CSM in 2012, in corelatie cu cele anterior mentionate.
In acest sens, importanta este si extinderea formarii profesionale, care nu trebuie sa se refere doar la utilizarea aplicatiei ECRIS (bine fundamentata si sustinuta de noul Manual ECRIS 4), ci va trebui, treptat, sa se concentreze asupra implementarii noului sistem și a introducerii datelor si, mai ales pe urmarirea ulterioara detaliata a acestora, in sensul evidentierii indicatorilor de performanta. Treptat, vor trebui organizate de catre INM si SNG noi sesiuni de formare intensiva pentru discutarea problemelor care apar in practica. Termen: permanent
In stransa legatura cu masurile anterioare, sunt necesare si urmatoarele:
- intarirea competentei in sistemul judiciar prin adoptarea unei curricule de formare profesionala adecvata, mai sus-mentionata;
- responsabilizarea sistemului judiciar, prin implementarea Strategiei de Integritate in acord cu Strategia Anticoruptie de la nivel national;
- intarirea capacitatii Inspectiei judiciare, completarea schemei acesteia, definitivarea structurii de conducere, continuarea track-record-ului in materie disciplinara;
- adoptarea regulamentului privind promovarea la inalta Curte de Casatie si Justitie in acord cu noul cadrul normativ.
Termen: trimestrul I 2012 si permanent;
II. Restructurarea modului de functionare a CSM
In vederea unei mai bune coordonari la nivel intern, sunt necesare modificari la nivel administrativ:
- reducerea numarului de compartimente prin comasarea lor si luarea tuturor masurilor ce se impun ca fiecare persoana sa exercite atributiile pentru care este pregatita; comasarea va avea ca efect si reducerea cheltuielilor cu aparatul tehnic;
- reducerea numarului de comisii, in conditiile in care in momentul de fata cel putin 3 comisii se suprapun ca si domeniu de activitate.
III. Comunicarea publica si relatia cu alte institutii/organisme la nivel intern
Principiul de baza care trebuie aplicat in comunicarea publica este acela al adoptarii unei strategii de comunicare rationale, corecte pe grila Observatie – Orientare – Decizie - Actiune, nu pe o reactivitate de natura emotionala. De asemenea, punctele de vedere exprimate de conducere trebuie sa fie cele asumate de Plenul Consiliului, avand in vedre ca CSM este un organ deliberativ de decizie. in comunicarea publica, ca si in alte domenii, esentiale sunt dialogul, cooperarea, multiplicarea rolului activ in influentarea evolutiilor din perspectiva procesului de reforma. Este utila si necesara operationalizarea unor formate interactive de cooperare in mediile academic, al societatii civile si al institutiilor partenere.
Comunicarea publica trebuie sa ramana in limitele normalului, justificata de evenimente. Dupa cum afirma Winston Churchill, „Daca poti sa faci un lucru,fa-l, daca nu,taci!”
Fata de cele expuse mai sus, consideram ca se impune revizuirea Strategiei de Comunicare Publica in primul trimestru al anului. In acest sens, Consiliul a aprobat in decembrie 2007 Strategia de comunicare a CSM si a sistemului judiciar din Romania, elaborata in cadrul unui proiect finantat de Banca Mondiala. Documentul mentiona expres necesitatea revizuirii sale dupa o prima perioada de implementare a recomandarilor ce au vizat infrastructura de comunicare publica a sistemului.
IV. Comunicarea publica in plan extern si relatia cu institutii si organisme internationale
In plan extern, obiectivul fundamental al anului 2012 este o actiune concertata la nivel national, cu toate institutiile avand responsabilitati in cadrul MCV, in vederea ridicarii acestui mecanism si functionarii ca membru deplin in cadrul Uniunii Europene.
In acest context trebuie subliniat ca principiul fundamental al cooperarii judiciare in cadrul Uniunii Europene este recunoasterea reciproca, la randul ei fundamentata pe incredere. Prin urmare, un deficit de incredere – la nivelul perceptiei – are repercusiuni directe asupra capacitatii Romaniei de a functiona ca partener cu drepturi depline in cadrul Uniunii.
In calitate de garant al independentei justitiei, CSM are datoria de a contribui, prin masuri ferme si o comunicare publica eficienta si eficace, la recredibilizarea modului in care functioneaza justitia din Romania.
In acest sens, se impune stabilirea unui dialog structurat permanent cu reprezentantii Comisiei Europene, ai mediului diplomatic si societatii civile care sa asigure transmiterea unui mesaj coerent, realist, unitar si care sa reflecte deciziile luate de Plenul Consiliului, astfel incat evolutiile in materia reformei justitiei sa fie corect receptate la nivelul partenerilor externi.
Pentru realizarea acestui obiectiv este necesara desemnarea unor membri CSM care sa asigure reprezentarea organismului la structurile europene si internationale, pe criterii de competenta, experienta si abilitati.
In egala masura, trebuie continuate eforturile pentru accesarea, in parteneriat cu institutiile sistemului judiciar conform protocolului de cooperare incheiat, a programelor cu finantare externa.
* Cititi aici proiectul comun al tandemului Ghica - Haineala, in format .pdf
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# doamnele 6 January 2012 18:30 +2
# cogitus 6 January 2012 19:03 +2
# azazel 6 January 2012 21:01 0
# domnii 6 January 2012 22:03 -1
# amuzant 7 January 2012 02:07 -2
# Miss CSM 6 January 2012 20:18 +2
# TomSawyer 6 January 2012 20:22 0
# Logica ilogica 6 January 2012 21:04 +1
# speranta 6 January 2012 21:32 +6
# Ce patroneaza conducere CSM 7 January 2012 13:36 0
# zorro 7 January 2012 13:55 +6
# IOAN DUSCAS 7 January 2012 14:02 0
# Rubrica de decese 7 January 2012 21:58 0
# Grefierul de serviciu(!) 8 January 2012 20:39 +1
# Nico 8 January 2012 21:16 -1
# metafore 9 January 2012 22:23 0
# Misoginul 9 January 2012 22:27 0