Exemplu de demnitate nationala oferit miercuri, 3 aprilie 2019, de prim-ministrul Romaniei Viorica Dancila (foto). Aceasta i-a pus la punct pe oficialii europeni si ambasadorii care s-au napustit cu furie asupra Guvernului, imixtionand grav in treburile interne ale Romaniei si cerand inclusiv oprirea dosarelor care o vizeaza pe fosta sefa DNA Laura Kovesi. “Sa arate respect pentru Romania”, le-a transmis premierul.

Inainte de a prezenta pozitia lui Dancila, una care merita aplaudata, iata pe scurt mesajele oficialilor europeni si ale ambasadorilor care au comis un nou atentat la suveranitatea Romaniei. Astfel, prim-vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans - cel care a reusit sa obtina in jur de 6% la alegerile din tara sa natala, Olanda, dar care isi permite sa ne dea lectii si sa se comporte ca si cum ne-ar fi stapan - a amenintat pe fata Romania, cerand practic sa nu se emita nicio ordonanta de urgenta in materie penala si acuzand tara noastra ca a facut pasi inapoi. De asemenea, Timmermans a ridicat-o in slavi pe Laura Kovesi, aflata in plina ancheta, fiind in opinia noastra o incercare evidenta a liderului Comisiei Europene de a transmite un mesaj procurorilor care ii instrumenteaza dosarele. 

In ceea ce-l priveste pe presedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, acesta a pus din nou presiune pe procurorii care o ancheteaza pe Laura Kovesi, acuzand masurile luate fata de aceasta si solicitand autoritatilor de la Bucuresti sa nu blocheze in niciun fel participarea fostei sefe DNA la procedurile pentru desemnarea procurorului sef european. Asta desi Laura Kovesi a fost prezenta deja la toate etapele din concurs, care s-au finalizat, in prezent avand loc negocieri politice, la care ea nu are cum sa participe. Un mesaj al lui Tajani care a semanat izbitor cu cel al liderului Partidului Popular European din Parlamentul European, Manfred Weber, care a cerut oprirea dosarelor lui Kovesi.

In fine, 12 ambasadori au solicitat in mod uluitor sa nu fie realizata nicio modificare legislativa in domeniul Justitiei. De altfel, mesajul cel mai dur al Vioricai Dancila i-a privit chiar pe ambasadorii Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Olanda, Norvegia, Suedia si Statele Unite.

Iata replica oficialilor europeni si ambasadorilor care au comis un nou atac la suveranitatea nationala, amestecandu-se nepermis in treburile interne ale Romaniei:

“Si pentru ca tot vorbim despre Uniunea Europeana, despre institutiile europene, m-au surprins astazi declaratiile prim-vicepresedintelui Comisiei Europene Frans Timmermans, avand in vedere ca a existat si exista o deschidere totala in privinta pasilor pe care ii avem de urmat. Am format grup de experti, s-a lucrat la nivel de experti atat din partea Comisiei Europene, car si din partea Ministerului Justitiei. Am specificat de fiecare data ca ne vom consulta si va exista transparenta. De aceea declaratia prim-vicepresedintelui de astazi a produs neclaritati si nu i-am inteles rostul, pentru ca nu este pliata pe realitatea existenta. O sa am o discutie cu domnul prim-vicepresedinte legata de aceste aspecte. Stiu ca a fost astazi o discutie in colegiul comisarilor si sper ca de aceasta data comisarul roman a sustinut Romania.

La fel de surprinsa am fost de declaratiile presedintelui Parlamentului European Antonio Tajani. Cred ca niciun factor sau decident politic, fie chiar presedintele Parlamentului European, nu poate solicita inceperea sau oprirea unei anchete penale. Ni se cere sa nu intervenim in actul de justitie, si mi se pare un lucru corect, dar oficiali europeni ne cer sa oprim anchete penale. Le spun clar ca prim-ministrul Romaniei nu a intervenit si nu va interveni niciodata in actul de justitie.

Tot astazi am vazut punctul de vedere al unor ambasadori, al unui grup de ambasadori. Am vrut sa am o discutie individuala cu fiecare ambasador din acest grup, dar au refuzat. Le reamintesc doamnelor si domnilor ambasadori ca suntem in Romania, si ca am dialog direct cu omologii mei. Le recomand sa se adreseze autoritatilor din tara din care fac parte, pentru ca in niciun stat ambasadorii nu fac agenda primului ministru, si eu nu am sa permit acest lucru. Trebuie sa arate respect pentru Romania, asa cum ambasadorii nostri in fiecare stat, membru al UE sau un stat tert, au respect pentru statul respectiv.

In final, consider ca aceasta situatie destul de neplacuta a fost creata de declaratiile repetate pe justitie ale presedintelui Romaniei. Daca presedintele Romaniei nu a avut niciun aport la rezultatele obtinute in cadrul presedintiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, iata ca a reusit sa aduca un deficit de imagine tarii noastre. Este pacat ca acest lucru se realizeaza tocmai in timpul detinerii presedintiei rotative de catre Romania“.

Tudorel a venit pe turnanta

In aceeasi zi, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, i-a pus la respect pe oficialii UE care au dat dovada de obraznicie fata de Romania. Concret, Toader le-a pus oglinda in fata politicienilor europeni, pentru ca acestia sa-si vada propria ipocrizie. Mai precis, ministrul roman a spus cu subiect si predicat ca, in timp ce ne tin noua lectii despre drept, mai-marii din UE nu nici macar isi respecta propriile standarde in materie de neamestec al politicului in zona judiciara. De altfel, a amintit Tudorel Toader, aceasta cerinta a fost insistent repetata in mai multe rapoarte ale Mecanismului de Cooperare si Verificare.

Dubla masura a fost relevata de catre Tudorel Toader si in contextul in care „la nivel european numiri similare sunt eminamente politice”. Aluzia este mai mult decat transparenta: este vorba despre mecanismul de numire a Procurorului Public European, in care s-a inscris Laura Kovesi. Precizam ca mecanismul este unul strict politic, urmatoarea sa etapa fiind cea a negocierilor dintre Parlamentul European si Consiliul UE.

„Sa ne respectam demnitatea si specificul national”, a incheiat Toader.

Redam mesajul complet al ministrului Justitiei:

„In Romania, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei atat fata de factorii interni, cat si fata de factorii externi. Exprim convingerea faptului ca CSM isi indeplineste aceasta obligatie constitutionala. Nici factorul politic si nici alti factori – indiferent de natura interna sau externa – nu pot solicita inceperea sau oprirea unei anchete penale, dupa cum nu pot solicita nici modul de solutionare a respectivei anchete.

In recomandarile MCV, se consacra la nivel de principiu faptul ca aceasta ingerinta nu este permisa in activitatea de infaptuire a justitiei, dar personal, ca ministru al Justitiei, exprim convingerea ca recomandarea este in egala masura valabila si pentru emitentii ei. Guvernul Romaniei respecta pe deplin acest principiu: nu a interferat si nu interfereaza cu activitatea organelor de urmarire penala, dupa cum nu a interferat si nu interfereaza nici cu activitatea instantelor de judecata, de infaptuire a justitiei.

In al doilea rand: la Ministerul Justitiei se afla un prim proces de selectie a candidatilor pentru ocuparea diferitelor functii de procuror de rang inalt. Sunt criterii prevazute in lege, sunt criterii transparente, sunt proceduri care nu se schimba si nu pot fi schimbate in timpul derularii acestora.

Consideram necesara respectarea procedurilor legale existente in egala masura si la nivel european. Adica (sintetizand intr-o formula mai accesibila): nu schimbi regulile in timpul desfasurarii unei proceduri legale sau alta.

In raportul MCV, se prevede de asemenea ca factorul politic sa nu intervina in procesul de numire a procurorilor de rang inalt. In Romania, stim foarte bine ca procedura transparenta (pe care mainte veti avea ocazia sa o vedeti intr-o alta etapa) prevede ca interviul de selectie se desfasoara la Ministerul Justitiei. Ministerul Justitiei face o propunere motivata, pe care o inainteaza Sectiei de procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii. Sectia pentru procurori procedeaza la un interviu, emite un aviz consultativ, iar presedintele republicii emite decretul de numire. Noi primim aceste recomandari, timp in care la nivel european numiri similare sunt eminamente politice.

Personal, am participat zilele trecute la ultima runda de discutii tehnice pe care am avut-o la sediul Comisiei: experti de la Ministerul Justitiei, experti ai Comisiei Europene. Nu ne-am dus sa cerem aprobare, nu ne-am dus sa cerem avizarea proiectelor de acte normative, pentru ca circuitul si procesul de legiferare n-au ca etapa prealabila si avizarea de la Comisie. Ne-am dus pentru a purta un dialog in cadrul colaborarii care exista si trebuie sa existe intre Romania si Comisie, celelalte tari-membre ale Uniunii, pentru a vedea modalitatile cele mai adecvate vointei legiuitorului european, specificului national in acelasi timp, pentru transpunerea unor directive europene. Am in vedere Directiva privind confiscarea extinsa, Directiva privind protectia victimelor infractiunilor, Directiva privind consolidarea prezumtiei de nevinovatie – acte normative care in termen scurt vor fi transpuse in planul legislatiei nationale. In rest, aspectele de oportunitate ale unei reglementari sau alta, ale unei solutii legislative sau alta sunt de competenta exclusiva a legiuitorului ordinar sau delegat, iar aspectele de constitutionalitate nu mai sunt de apreciere, ci sunt obligatii izvorate din Constitutie, transpuse prin considerentele deciziilor de admitere emise de catre Curtea Constitutionala.

De data recenta, vad cum oficiali europeni isi exprima ingrijorari, dar ingrijorarile sunt exprimate cu caracter preventiv, insa cu un puternic potential electoral. Ca ministru al Justitiei, formulez o simpla si respectuoasa solicitare (pe care in plan national am repetat-o de foarte multe ori) – si anume: sa ne cunoastem, sa ne respectam competentele, fie ele si partajate; sa ne respectam demnitatea si specificul national”.