Asociatia personalului din justitie ROJUST – condusa de judecatoarea pensionara Iolanda Grecu – a trimis vineri, 14 iunie 2024, un memoriu catre Senatul Romaniei, solicitand respingerea unui proiect de lege care urmareste ca reprezentantii societatii civile din Consiliul Superior al Magistraturii sa fie asimilati magistratilor si sa primeasca pensie de serviciu, la fel ca judecatorii si procurorii.

Proiectul – depus la Senat in 3 aprilie 2024 si avizat pozitiv de catre CSM la 13 iunie – are in vedere modificarea art. 56 alin. 2 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel: „Pe durata exercitarii mandatului, membrii alesi ai Consiliului Superior al Mgistraturii, reprezentanti ai societatii civile, sunt asimilati judecatorilor si procurorilor in ceea ce priveste incompatibilitatile, interdictiile, drepturile si indatoririle. Calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societatii civile, este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior si a calitatii de expert in proiecte cu finantare externa in domeniul justitiei”.

In prezent, pasajul are urmatorul continut: „Calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societatii civile, reprezinta vechime in specialitate recunoscuta in profesiile juridice si, pe durata mandatului, este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior si a calitatii de expert in proiecte cu finantare externa in domeniul justitiei”.

Nemultumirea ROJUST tine de faptul ca initiativa de act normativ incalca art. 133 alin. 2 lit. b din Constitutia Romaniei, care le permite membrilor societatii civile din Consiliu sa participe doar la lucrarile plenului, nu si la cele ale sectiilor. Or, avand atributii restranse in comparatie cu judecatorii si procurorii din CSM, este anormal ca reprezentantii societatii civile sa se bucure de aceleasi drepturi ca magistratii.

In plus, cei doi membri ai societatii civile sunt reprezentantii puterii politice in Consiliul Superior al Magistraturii, din moment ce ei sunt numiti de catre Senat, iar nu alesi de catre corpul magistratilor (cum este cazul judecatorilor si procurorilor). Evident: spre deosebire de ei, judecatorilor si procurorilor din CSM le este interzis sa faca politica (interdictie continuta in Legea nr. 303/2022).

Iata punctul de vedere al ROJUST (vezi facsimil 1):

„Incompatibilitatile membrilor alesi, reprezentanti ai societatii civile sunt aceleasi ca in actuala reglementare, singura deosebire fiind aceea ca vechimea in specialitate recunoscuta in profesiile juridice se transforma in asimilarea in drepturi si obligatii cu judecatorii si procurorii, inclusiv, spre exemplu, cele referitoare la acordarea pensiei de serviciu.

Potrivit art. 133 lit.b) din Constitutie, Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile in plen;

a. Fiind numiti dintre specialisti in domeniul dreptului, si nu dintre judecatori si procurori, se impune pastrarea reglementarii actuale ce face referire la vechimea in specialitate recunoscuta in profesiile juridice.

b. Potrivit dispozitiilor anterior mentionate cei doi reprezentati 'participa' numai la lucrarile de plen. Deci au o activitate restransa in raport cu ceilalti membri, judecatori si procurori care desfasoara o activitate complexa, in comisii sau sedinte ale sectiilor, neputand fi asimilati acestora.

Membrii societatii civile din CSM nu exercita aceleasi functii si atributii ca magistratii din cadrul CSM, cu atat mai mult cu judecatorii si procurorii aflati in activitate. Acestia au un rol de supraveghere si evaluare externa a sistemului judiciar, in timp ce magistratii sunt implicati direct in procesul judiciar si in luarea deciziilor judiciare. Asimilarea completa a membrilor societatii civile cu magistratii estompeaza distinctia necesara pentru o supraveghere externa independenta si obiectiva.

Principiul egalitatii in fata legii nu implica tratament identic in toate situatiile, ci tratament adecvat in functie de specificul fiecarei categorii de persoane. Membrii societatii civile in CSM sunt o categorie diferita, din punct de vedere constitutional, de cea a membrilor judecatori si procurori si au o contributie distincta in supravegherea si imbunatatirea sistemului judiciar, ceea ce nu necesita asimilarea completa cu statutul magistratilor.

c. Mai mult, acestia, fiind alesi de Parlament, respectiv de Senat, reprezinta puterea politica, votul lor din plen, reprezentand vointa celor care i-au trimis in CSM, respectiv puterea legislativa.

Aceasta intra in conflict flagrant cu dispozitiile art. 232 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor potrivit carora judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat acestora nu pot face parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic. Acestia sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice.

De asemenea, conform art. 271 lit. c din Legea nr. 303/2022 constituie abateri disciplinare: c) desfasurarea de activitati cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in public sau in timpul serviciului.

Membrii societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii au rolul, potrivit art. 54 (6) din Legea nr. 305/2022 de a asigura informarea si consultarea constanta a organizatiilor societatii civile, monitorizarea transparentei si accesului la informatii in cadrul CSM, precum si intocmirea si publicarea rapoartelor anuale despre activitatea si recomandarile lor pentru imbunatatirea sistemului judiciar.

Cu alte cuvinte, reprezentantii societatii civile fac parte din compunerea CSM pentru a aduce transparenta si pentru a asigura ca sistemul judiciar ramane responsabil in fata publicului, dar si de a urmari indeplinirea ideologiilor politice ale puterii legislative care i-a desemnat, ceea ce intra in conflict cu obligatia judecatorilor si procurorilor de a fi total apolitici.

In aceasta modalitate, se ajunge la incalcarea articolului 1 alin. (3) si (4) din Constitutia Romaniei referitor la principiul statului de drept si principiul separatiei puterilor in stat precum si a art. 124 si 126 din Constitutia Romaniei referitoare la respectarea independentei justitiei.

Nota de fundamentare a propunerii legislative de modificare a articolului 56 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu este sustinuta de argumente obiective, juridice si rationale, in ceea ce priveste asimilarea membrilor societatii civile din CSM cu judecatorii si procurorii sub aspectul drepturilor si obligatiilor acestora, iar argumentele prezentate de initiatorul modificarii legislative nu sunt suficiente pentru a sustine legalitatea modificarilor propuse”.

Redam proiectul de lege si expunerea de motive:

Prezentam avizul pozitiv al CSM: