Asociatia Magistratilor din Romania a reactionat luni seara, 10 septembrie 2018, dupa ce, intr-un demers halucinant si cu depasirea oricarei limite, procurorii din CSM au cerut explicatii Curtii de Apel Bucuresti in legatura cu dosarul in care judecatoarea Doina Ungureanu a constatat ca Sectia pentru procurori a Consiliului a eliminat in mod abuziv pasajele negative referitoare la activitatea Laurei Kovesi, cuprinse in raportul de evaluare a fostei sefe DNA realizat de Inspectia Judiciara (click aici pentru a citi). A fost un demers care a socat toti magistratii de buna-credinta si in urma caruia Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti a cerut sesizarea Inspectiei Judiciare privind posibila afectare a independentei justitiei (solicitare ce a si fost admisa de Sectia pentru judecatori a CSM), iar Sectia pentru judecatori a CSM a anuntat public faptul ca se delimiteaza de actiunea procurorilor Codrut Olaru, Cristian Ban, Nicolae Solomon, Florin Deac si Tatiana Toader (click aici pentru a citi).

In acest context, AMR a anuntat ca sustine demersul Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti, care a sesizat CSM in legatura cu actiunea celor cinci procurori din Consiliul Superior al Magistraturii. Intr-un comunicat de presa semnat de presedinta AMR, jud. dr. Andreea Ciuca (foto), Asociatia atrage atentia ca situatia de fata este cu atat mai grava, cu cat solicitarea transmisa Curtii de Apel Bucuresti, prin care se cereau informatii dintr-un dosar in care nu s-a pronuntat inca o decizie definitiva, vine chiar din interiorul „garantului independentei Justitiei”. De asemenea, AMR precizeaza ca asemenea date ar fi putut fi solicitate de Inspectia Judiciara, in cadrul unor tematici de control la nivel national sau in cazul unei sesizari, nicidecum de niste membri ai CSM.

Cert este ca, in opinia AMR, Inspectia Judiciara are datoria de a stabili daca prin demersul lor, cei cinci procurori din CSM – Codrut Olaru, Cristian Ban, Nicolae Solomon, Florin Deac si Tatiana Toader – au afectat sau nu independenta judecatorului.

Iata comunicatul AMR:

„Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) sustine demersul Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti care a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii pentru a stabili daca actiunea unora dintre membrii Sectiei de procurori din cadrul CSM, este de natura sa afecteze independenta Justitiei.

AMR arata, in mod clar, ca nu are aceasta atitudine doar pentru a bifa un punct de vedere ori pentru a-si adauga o declaratie publica si nici pentru ca semnatarii solicitarii trimise la Curtea de Apel Bucuresti fac parte din Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Nicidecum! Asa cum rezulta din actele transmise public de-a lungul timpului, AMR a avut pozitii concrete fata de orice atitudine purtand, fie si numai potential, germenele afectarii independentei Justitiei, indiferent ca a provenit de la judecatori sau procurori, de la politicieni ori de la reprezentantii celorlalte puteri/autoritati.

Elementul in plus, care da greutate situatiei in discutie – sau, mai degraba, gravitate – este evident: 'solicitarea' trimisa Curtii de Apel Bucuresti vine din interiorul 'garantului independentei Justitiei'. Mai exact, asa cum reiese din informarea de presa a Consiliului Superior al Magistraturii, este vorba despre solicitarea a cinci membri alesi ai Sectiei pentru procurori, vizand proceduri judiciare aferente unui dosar in curs. Adica informatii privind un dosar in care nu s-a pronuntat o hotarare definitiva. Mai aflam, din sesizarea Curtii de Apel Bucuresti, aparuta in mass-media, ca autorii solicitarii nu au calitatea de parte in dosar si ca demersul lor este facut in nume propriu.

Prin act se solicita comunicarea mai multor informatii vizand un dosar ce s-a aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, in care s-a pronuntat o hotarare in prima instanta, in luna mai, anulandu-se in parte o hotarare a Sectiei pentru procurori. Din informatiile de pe portalul just.ro rezulta nu numai ca hotararea nu este definitiva, nu numai ca doua dintre parti si-au exercitat, de curand, dreptul la recurs, ci si ca unul dintre recursuri a fost formulat de Consiliul Superior al Magistraturii, adica de institutia in sine, nu de cativa dintre membrii acesteia.

In contextul aratat, AMR considera indreptatita sesizarea facuta de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti, mai cu seama ca, printr-un act formulat in termeni de genul 'va solicitam comunicarea urmatoarelor', s-au cerut o serie de date tinand de managementul dosarului, adica informatii pe care, in mod obisnuit, le cere Inspectia Judiciara de la instante, fie in cadrul unor tematici de control la nivel national, fie in cazul existentei unei sesizari. S-a solicitat, pe aceasta cale, sub apanajul Legii privind accesul la informatii de interes public, ca instanta sa raspunda daca s-a desfiintat sau nu un complet de judecata, daca a fost preluat sau nu de un alt judecator, cerandu-se si comunicarea unor documente, referitoare tot la dosarul aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, si anume hotarari ale Colegiului de conducere, 'listele de permanenta', inscrisuri privind imposibilitatea participarii la unele sedinte de judecata, vizand dosarul in discutie (al carui numar a fost expres mentionat in 'solicitare'), a unor judecatori 'aflati pe lista de permanenta' (mai corect, in planificarea de permanenta). In fine, dar nu in ultimul rand, s-au solicitat si 'explicatii suplimentare', toate acestea, spun autorii, in scopul verificarii principiului repartizarii aleatorii a cauzei si pentru ca hotararea Curtii de Apel Bucuresti i-ar putea prejudicia (??).

Sa fi fost aceasta o situatie exceptionala? De ce aveau nevoie unii dintre membrii Sectiei pentru procurori, in nume personal, de informatii si documente referitoare la un dosar in care nu aveau calitatea de parte, dupa declararea caii de atac de catre CSM si inainte de pronuntarea unei hotarari definitive? In ce temei verificau modalitatea de repartizare aleatorie a dosarului privind o actiune ce viza o hotarare a Sectiei din care faceau parte, dosar in care CSM era direct interesat (de altfel, a si formulat recurs)?

Desi intrebarile par retorice, este de competenta Inspectiei Judiciare, care a fost sesizata de Consiliul Superior al Magistraturii, asa cum reiese din informarea de presa, sa raspunda daca sunt sau nu asa, daca prin solicitarea lor, membrii alesi ai CSM au afectat ori nu independenta judecatorului.

Un lucru este cert, astfel cum a fost subliniat de CSM, in informarea de presa, si anume ca trebuie sa ne delimitam de orice actiune cu potential de imixtiune in activitatea instantelor de judecata care sa aduca fie si numai atingere independentei si impartialitatii.

Iar daca actiuni ce pot avea un astfel de iz provin din interiorul CSM, prin solicitari-ancheta intreprinse in nume personal, trebuie sa stim, clar, raspicat si motivat cum sa le calificam prin raportare la obligatia respectarii independentei Justitiei. Caci daca sunt benigne (judecatorii din Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti n-au simtit astfel, de vreme ce au hotarat sa sesizeze 'garantul independentei justitiei'), CSM trebuie sa ne explice, totodata, sensul art. 1 din Statutul Universal al Judecatorului, actualizat de Uniunea Internationala a Judecatorilor in luna iunie 2017, potrivit caruia independenta judecatorului este indispensabila pentru o justitie independenta, in respectul legii, independenta judecatorului este indivizibila. Sau sensul art. 3.2., referitor la 'autonomia personala' a judecatorului, potrivit caruia nicio influenta, presiune, etc., nu este acceptabila, indiferent de la cine provine (exceptie facand 'instructiunile' si 'ordinele' de la instantele ierarhic superioare). Ca sa stim unde ne situam”.