Celebrul jurnalist Silviu Manastire s-a spovedit. A facut-o intr-un editorial aparut in publicatia PSnews.ro, luni 29 mai 2017, intitulat „Franturile unei spovedanii mult prea tarzii”. Este un material ce trebuie citit pentru a intelege ce s-a intamplat in ultimii ani in Romania, ani in care procurori scoliti la ONG-uri macoviste cu finantate de miliardarul George Sorosn si diverse ambasade au ajuns sa faca dosare, ani in care aceleasi ONG-uri au creat o plasa de asa-zisi jurnalisti a caror misiune nu a fost decat aceea de a sluji interesele Sistemului care a condus tara prin teroarea catuselor.

Silviu Manastire prezinta detalii extrem de relevante, chiar si cu detalii dintr-o experienta proprie. Lumeajustitiei.ro va prezinta in continuare un fragment din dezvaluirile lui Silviu Manastire, acestea putand fi citite integral in apreciata publicatie PSnews.ro:

„In anii formarii mele ca jurnalist am beneficiat de o bursa la prestigioasa publicatie The Guardian mijlocita de Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie – CRJI. Centrul a fost infiintat de cativa jurnalisti inimosi care au ales sa paraseasca publicatiile la care patronatul le impunea linia editoriala, dincolo de propria constiinta. Nu am avut ocazia sa le multumesc public dar o fac acum. O parte dintre ei stiu cat de mult ii pretuiesc, chiar daca anii si conjuncturile ne-au dus pe drumuri separate.

In acele vremuri generatia mea de jurnalisti a fost sprijinita de o serie de ONG- uri care militau pentru independenta jurnalistilor si dreptul la libera exprimare. Erau anii de sfarsit ai regimului Nastase si era nevoie de un astfel de ajutor pentru jurnalistii din presa locala (mereu cenzurati, fara resurse, prost platiti). Cu ajutorul CRJI am fost la Amsterdam la primul congres al ICIJ – un consortiu global ce reunea sute de jurnalisti de investigatie. Venit din Cluj Napoca, de la o mica publicatie locala, a fost o experienta ce imi va ramane puternic fixata in minte. ONG-urile care in anii aceia (de dupa 2001) incercau sa agrege o comunitate de jurnalisti independenti si profesionisti erau finantate din surse externe, din zona mult hulitului Soros dar si pe filiera ambasadelor (in special cea a Marii Britanii) sau a unor centre de jurnalism din Danemarca si Statele Unite. Imi aduc aminte cu placere de jurnalistii de la agentia SCOOP, un centru danez de investigatii foarte profesionist si dedicat sprijinirii cauzei jurnalismului independent in Europa de Est. Asadar, banii si principiile veneau din afara. Cu amendamentul ca mentalitatile unor sefi din ONG- uri erau putin cam… dambovitene, de ce sa ne mintim… Per ansamblu initiativa era extrem de necesara. Nu pot sa nu recunosc acum ca de abia mai tarziu m-am intrebat cine plateste accesul nostru la independenta jurnalistica si de ce.

Toate bune si frumoase. Printre noi plutea un entuziasm militant dar si resurse financiare si relationale (intalniri cu ambasadori, finantatori externi, diversi lobbyisti pentru democratie, libertate de expresie). Se punea accent pe justitie si jurnalism independent fata de factorul politic; ultimele doua mergeau la pachet in acele vremuri! tin minte si acum intalnirea stangace cu ambasadorul Marii Britanii Quinton Quayle venit la Cluj printre altele sa ma cunoasca dupa ce ambasada imi acordase un premiu de investigatie. Quayle avea toata compasiunea si intelegerea pentru niste tineri care faceau jurnalism cu mijloace precare dar care indirect faceau si opozitie unui partid- stat PSD pus pe bagat pumnul in gura presei. La un moment dat aveam peste zece procese de calomnie cu diversi politruci aflati la putere in judetul Cluj. Compasiunea ambasadelor era direct proportionala cu inversunarea noastra impotriva puterii politice. Faptul ca ai putut stat la masa cu ambasadorul Marii Britanii era in sine o injectie de adrenalina si determinare. Eram convinsi ca suntem pe drumul cel bun. O parte din finantarea proiectelor din extern a incetat dupa anul 2008, odata cu integrarea in U.E. Au inceput insa finantarile europene, Soros a ramas pe pozitii, s-au dat apoi drumul banilor de la stat, cu alte cuvinte granturi directionate eminamente politic sau pe linia serviciilor de informatii. O sa discut despre acestea altadata. Dupa 2007, pentru mine cel putin, aventura 'traingurilor ONG' a cam incetat.

In acei ani nu exista un lider formal al cauzei jurnalismului de investigatie dar nici al presei independente. O figura aparte faceau Mircea Toma sau actualii patroni (in acte) de la Hotnews. Publicatia militanta pro DNA si SRI a fost infiintata initial printr-un grant european care avea menirea de a sprijini presa locala independenta (o revista a presei locale). Dupa ce au mimat 'ajutorul pentru jurnalistii locali' initiativa a devenit o afacere privata de succes. Teparul Sima a avut beneficii frumoase de pe urma Hotnews. Asa este deontologia la noi. Insa liderii ONG-urilor se raportau, aproape toti, la directia de gandire imprimata de Monica Macovei de la APADOR- CH. Nimeni nu banuia atunci ca va ajunge ministrul Justitiei. Cand a ajuns ministru noi toti cei care gravitam mai direct sau indirect in jurul miscarii jurnalismului independent am vazut-o ca pe o victorie personala, ca pe o rasplata data noua pentru anii de prigoana din regimul PSD. Eram naivi.

Activistul civic Monica Macovei de atunci era infinit mai digerabil decat politicianul Macovei de dupa anul 2012. In ciuda unor rivalitati cele cateva ONG-uri de jurnalisti si activisti media erau, cum va spuneam, unite clar de o adversitate declarata fata de PSD, fata de Adrian Nastase, simbolul de atunci al cenzurii mass media, si in general fata de politicieni, fata de baronii locali, fata de coruptia politica.

Fundamental este urmatorul fapt: in acel creuzet de ONG- uri s-a nascut o Ideologie cu I mare. Ideologia Statului de Drept. O Ideologie pe care dupa anul 2012 am ajuns sa o recunosc in PR-ul procurorilor anticoruptie; in celebrele comunicate de presa sau in abordarile de presa privind coruptia politica. Eu personal am fost unul dintre promotorii acestui tip de discurs. Pot spune cu mana pe inima ca am facut-o din convingere si in baza ideilor pe care mi le-am insusit in anii in care am beneficiat de training alaturi de ONG -uri. Repet, a fost o scoala de presa foarte buna. Dar si o scoala ideologica. Erai invatat sa gandesti intr-un mod anume. Nu o spun defel intr-un sens negativ, dar cu siguranta generatia mea a fost prelucrata intr-un sistem de valori de tip ONG adus din exterior. Principala confuzie ideologica care ne-a fost predata era amestecul voit sau nu intre jurnalism si militantism civic. Era o Operatiune soft de modelare a modului de gandire. Se observa si acum militantismul pregnant in scriitura unor jurnalisti scoliti in acei ani. In modul in care isi scriu textele sau isi justifica opiniile. Nu stii ce sunt in principal: jurnalisti, activisti civici, ONG – isti sau 'filozofi sociali', profesori de morala publica? Sau toate la un loc. Problema cu moralitatea este al naibi de complicata, mai ales ca majoritatea jurnalistilor scoliti de ONG uri in acei ani au fost fost sustinatori expliciti ai regimului lui Traian Basescu. Dan Tapalaga este simbolul generatiei jurnalismului militant, pe filiera ideologica a ONG -urilor.

Mai mult, Ideologia la care fac referire vizeaza o abordare si o metoda de a investiga coruptia clasei politice. In ce consta ea? Pot sa va spun cu sinceritate ca in orice subiect de investigatii de la care se pleca in acei ani (asa ni se parea firesc) premisa era ca politicianul (baronul) era vinovat in sine (per se). Erau niste hoti, noi jurnalistii urma doar sa ii dovedim. Sa cautam informatiile si dovezile care sa sustina ideea preconceputa de la care plecam. In sute de cazuri Ideologia a functionat. Metodele de furat si modul de organizare al retelelor politice corupte au fost constante indiferent de partid sau alternanta la putere. Cu cat investigam mai mult si mai temeinic vedeam ca Ideologia se confirma si prejudecatile noastre sunt valide. Intreaga mea generatia de jurnalisti, si multi dupa mine, scolita de ONG -uri, a fost crescuta in acest spirit. Era asadar si o metoda de lucru, o tehnica de investigatie sa ii spun la modul impropriu, dar era mai presus de asta, cum va spuneam, un mod de gandire. O ideologie anticlasa politica, antisistem, cu precadere anti-PSD.

Ce s-a intamplat mai departe? A urmat fractura. In timp ce prejudecatile jurnalistilor se confirmau, campania antibaroni capata amploare in societate, 'colegii' nostri procurorii castigau si ei independenta si putere. Va spuneam ca nu intamplator finantarile ONG urilor erau directionate cu precadere pentru sprijinirea Justitiei si a mass media independente. Procurorii scoliti la catedra ONG- urilor au inceput sa faca dosare. De multe ori pornind de la anchetele din media. Era un sistem biela- manivela. La un moment dat, anii 2009 – 2010, in ecuatia Justitie – Mass Media s-au introdus in forta baietii de la SRI incat acum nu mai stii ce este articol de presa, ce este dosar penal facut la comanda, ce este munca serviciilor sau investigatia unui procuror onest? Este O ceata totala! Dupa ce SRI a desfasurat ca o plasa campul tactic in Justitie au inceput in forta arestarile. in anumite redactii jurnalistii aplaudau la fiecare retinere televizata. Devenise un spectacol al catuselor. 'Colegii' procurori confirmau munca 'colegilor' jurnalisti. 'Ai vazut, am avut dreptate si cu golanul asta' sopteau unii cuprinsi de o fericire launtrica.

Intrebare fundamentala: cine a decis din conducerea SRI ca Serviciul sa preia si sa coordoneze campania ideologica anticoruptie? Sa o confiste din mainile mass media si ale societatii civile. Si sa o conduca efectiv apoi prin infiintare echipelor mixte SRI – DNA? Acela a fost un baiat destept sau bine antrenat? SRI a preluat o Ideologie nascuta din dorinta de reforma a Statului si a transformat-o intr-un joc operativ cu ajutorul DNA. Asa s-a nascut campul tactic, asa s-au prelucrat prin inginerie sociala alegerile din ultimii ani. Se creeaza emotia, statul este in pericol, ne ataca coruptii, sa luptam si sa rezistam! Daca lucrurile acestea s-ar fi nascut in mod natural in societate ar fi fost in regula dar acum vedem ca aceasta constiinta civica este activata si intretinuta cu 'telecomanda Facebook' doar in 'momentele operative', doar cand este nevoie… Faptul ca iesi in strada sa protestezi, pentru ca esti tanar si nu mai suporti prostia si coruptia politicienilor, NU scuza faptul ca esti manipulat ca un gugustiuc. Cum va spuneam: generatia mea si-a primit si ea la timpul potrivit portia de 'educatie ONG'. Deci, ii pot intelege pe TFL – isti.

Sa va dau un exemplu sugestiv.

Tin minte ca in vara anului 2004 am participat la primul desant media din Romania, in care peste 20 de jurnalisti de investigatie din tara am fost relocati pentru o luna la Constanta pentru a ancheta 'clanul Mazare'. A urmat o investigatie fluviu, atentie, nepublicata de niciun ziar central, din motive de cenzura in mod evident. A fost o munca extraordinara, cu rezultate spectaculoase, multe dintre informatiile culese atunci transformandu-se in dosare penale peste ani. Dar cand? Dupa aproape 10 ani de la ancheta de presa!!! SRI, DNA stiau exact cu ce se ocupa 'clanul Mazare'. I-au tolerat si i-au protejat, alta explicatie nu exista. Privind retrospectiv, dupa atatia ani, nu trebuie sa ma amagesc, fusesem trimisi la Constanta blindati ideologic 'sa il facem pe Mazare'. Cam asa gandeam toti cei din echipa de investigatie condusa printre altele de un actual sef de ziar national. Cel care a hotarat ca trebuie sa mergem la Constanta, nu in alt judet baronizat, era intamplator un apropiat al Monicai Macovei. Repet, toti jurnalistii implicati in proiect am crezut in ceea ce faceam. Acum insa, dupa 13 ani de la acele intamplari, cred sincer ca am fost intr-un fel manipulati, dar ca am crezut cu sinceritate in corectitudinea si validitatea demersului nostru – in investigatia noastra jurnalistica. Pe care am facut-o ca la carte, cu mijoace moderne pentru acea data, profesionist si cu entuziasm. Repet, ce am descoperit noi a fost folosit apoi de catre institutii in anchetele oficiale abia dupa ani si ani, din motive evidente. Adica, reglaje politice”.

*Cititi aici continuarea dezvaluirilor facute de jurnalistul Silviu Manastire