Fostul Procuror General Augustin Lazar (foto 1) risca sa nu aiba o pensie linistita. Aceasta intrucat presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu (foto 2), intentioneaza sa-i demaste pe toti cei care au intretinut teroarea regimului comunist – fie din pozitia de securisti, magistrati sau sefi de penitenciare. Iar Tariceanu a pronuntat explicit numele lui taica Lazar, in contextul in care acesta i-a tinut in inchisoarea de la Aiud pe Iulius Filip si pe alti disidenti anticomunisti, unde acestia erau supusi la torturi oribile.

Mai precis, Calin Tariceanu a anuntat duminica, 12 mai 2019, la Brasov, ca va solicita infiintarea unei subcomisii parlamentare de ancheta care sa scoata la iveala tortionarii regimului comunist, ca un gest de reparatie morala pentru victimele acestora. In acest context, liderul ALDE a pronuntat nu doar numele lui Augustin Lazar, ci si pe cel al ex-premierului Dacian Ciolos, cel care – in calitate de militar in termen in trupele de Securitate – a stat de paza in fata locuintei disidentei Doina Cornea.

Tariceanu a participat duminica, 12 mai 2019, la „Marsul Demnitatii”, organizat de senatorul Daniel Zamfir, presedintele organizatiei judetene ALDE Brasov. La eveniment au fost prezente peste 6.000 de persoane din filialele Prahova, Giurgiu, Arges, Dambovita, Mures, Covasna, Sibiu, Ilfov, Bucuresti si Brasov. Printre participanti, s-au numarat europarlamentarii Norica Nicolai si Renate Weber, secretarul general Daniel Chitoiu, vicepresedintii Gratiela Gavrilescu, Andrei Gerea si Toma Petcu, precum si reprezentanti ai Asociatiei 15 Noiembrie 1987, impreuna cu presedintele Marius Boeriu.

Redam declaratia completa a lui Calin Popescu-Tariceanu:

„Dragii mei prieteni,

Pe 4 mai, anul acesta s-a implinit un an de cand doamna Doina Cornea nu mai este printre noi.

Sunteti printre aceia care i-au fost aproape, asa cum si ea v-a fost alaturi. S-a solidarizat cu voi in 15 noiembrie 1987, motiv pentru care apoi a fost aspru pedepsita de Securitate.

Doamna Doina Cornea ne-a lasat mostenire o lectie extraordinara, o lectie a solidaritatii si a curajului. Dar, la un an de la trecerea ei in nefiinta, confuzia si dezinformarea, semanate de mostenitorii Securitatii, au facut din Romania un stat captiv.

Pe de o parte, il vedem pe Dacian Ciolos, fost militar in trupele de Securitate si paznic la poarta dizidentei anticomuniste in 1987, lansandu-si alianta politica tocmai la Cluj, tocmai exact la un an de la moartea ei.

Apoi il vedem pe procurorul general Augustin Lazar, parasind fara glorie fotoliul inalt de procuror general al Romaniei si asta dupa ce nedreptatea comisa impotriva lui Iulius Filip a fost dezvaluita.

Stiu ca Iulius Filip este un alt prieten al Asociatiei si membru de onoare al Asociatiei 15 noiembrie 1987. Iulius Filip, la putin dupa eliberarea din inchisoare, a fost rearestat pentru ca s-a solidarizat cu Doina Cornea si cu voi, curajosii muncitori brasoveni, supusi celor mai crunte metode de tortura ale Securitatii. Ati fost in pragul mortii pentru curajul incredibil de a-l sfida pe Ceausescu, de a-i arde portretul si de a cere pentru romani paine si libertate.

De cealalta parte, sunt tortionarii vostri si complicii lor care ii apara si ii protejeaza de condamnare pentru faptele lor. Si de partea aceasta sunteti voi, suntem noi, cei care ne comemoram in liniste eroii.

Ce obraznicia incredibila a celor care, dupa ce au fost de partea tortionarilor, sa pozeze in lideri care vor schimba Romania sau in cavaleri ai dreptatii! Mai mult, ei sunt onorati de o parte a societatii civile, captiva si ea de sistemul creat de Securitate si de urmasii ei. Sistemul vrea nu numai sa-si conserve puterea, dar si sa ne fure trecutul. Si acest lucru este mult prea mult.

Dragii mei prieteni,

Atunci cand am semnat, fara sa ezit, actul legislativ prin care cei care ati fost in varful protestelor din 15 noiembrie 1987, atunci cand ati primit o indemnizatie egala cu a revolutionarilor din decembrie 1989, am avut in minte ceea ce-mi spusese fostul meu consilier Marius Oprea si anume ca pensia doamnei Doina Cornea nu-i ajunge nici cat sa-si acopere factura la gaze.

Dar, dincolo de orice compensatie, stiu ca ceea ce va doriti cel mai mult este aflarea adevarului in legatura cu actele de teroare la care ati fost supusi.

Situatia voastra, a muncitorilor care v-ati ridicat impotriva dictaturii lui Nicolae Ceausescu si care nici pana acum nu ati aflat numele celor care v-au anchetat si torturat in beciurile Securitatii, este una simptomatica pentru complicitatea intre institutii ale statului roman asa-zis democratic si fosta politie politica.

Este indiscutabil ca securistii au fost protejati de acest stat paralel, intr-o larga complicitate.

Stiu ca, exact cand se marcau 30 de ani de la revolta din 1987, ati primit promisiuni ferme din partea directorului SRI, ca dosarele voastre de ancheta vor fi predate la CNSAS.

Stiu si ca acest lucru nu s-a petrecut, iar peste dosarul de ancheta, deschis la Parchetul General s-a asternut praful. Se asteapta probabil o noua marcare a revoltei, pentru ca, probabil, alte noi si neonorate promisiuni vor trebui sa va starneasca revolta.

Securistii si militienii care v-au arestat si anchetat nu au fost trasi la raspundere pentru abuzurile lor deoarece multi dintre cei care ar fi putut sa-i traga la raspundere nu au avut niciun interes sa faca acest lucru.

Motivele sunt lesne de inteles daca ne gandim ce pozitie ocupa Augustin Lazar – si anume: aceea de procuror general al Romaniei!

Dar sunt si alte exemple: Vasile Hodis, anchetatorul lui Gheorghe Ursu. Cercetarea si tragere la raspundere a acestuia a fost impiedicata de faptul ca el a ocupat, pana in 1997, o inalta functie in Serviciul Roman de Informatii, desi legea interzicea SRI-ului sa angajeze fosti ofiteri de securitate implicati in actiuni de politie politica.

Daca s-ar fi facut dreptate, multi dintre cei responsabili sa o faca ar fi trebuit, de fapt, sa se condamne pe ei insisi.

Stiu ca sunteti satui de atatea promisiuni si eu nu va fac niciun fel de promisiune. Eu obisnuiesc sa spun ceea ce fac.

Asadar, cazul „Augustin Lazar” nu poate ramane fara niciun efect, acum, dupa ce acesta a renuntat sa mai solicite un nou mandat de procuror general. Daca ne vom multumi numai cu atat, inseamna ca nu am invatat nimic din aceasta lectie, care m-a facut sa ma intreb, inca o data, cine este de fapt „ciuma rosie”?

Am credinta ca acesta nu este un caz izolat si ca sirul complicitatilor care a creat un adevarat complot, caruia i-ati cazut inca o data victima voi, ca si toti cei persecutati politic in anii regimului Ceausescu este unul mult mai larg.

De aceea, pentru a restabili adevarul, acum in ceasul al 12-lea, voi solicita infiintarea unei subcomisii de ancheta, fie in cadrul Comisiei juridice a Senatului, fie in cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor. O Comisie pentru cercetarea abuzurilor Securitatii si a complicilor ei este necesara. Comisia va avea drept scop restabilirea adevarului, identificarea celor care au comis aceste abuzuri din postura lor de anchetatori ai Securitatii, magistrati sau comandanti de penitenciare. Si nu numai a lor, dar mai ales a celor care din 1989 incoace, din pozitiile pe care le-au avut, au impiedicat ca victimele sa-si poata face dreptate, au secretizat abuziv, au ascuns sau chiar au distrus dosare.

Comisia la care ma gandesc ii va identifica si cerceta atat pe tortionarii vostri, cat si pe cei susceptibili ca i-au protejat, vreme pe peste trei decenii, pe cei vinovati de persecutiile indurate tot de cei ce au avut curajul sa se ridice impotriva dictaturii comuniste. Fara indoiala ca atat faptele tortionarilor, cat mai ales ale celor care i-au protejat din pozitiile lor de putere dupa decembrie 1989, care au impiedicat accesul la justitie al victimelor, au musamalizat dosare si au protejat vinovatii sunt prevazute de Codul Penal. Comisia va face recomandari atat institutiilor abilitate sa ia masuri, dar va intreprinde si propuneri legislative pentru stabilirea unui echilibru al compensatiilor acordate victimelor regimului comunist, prin masuri legislative concrete. Si pentru asta ne vom consulta cu dumneavoastra.

Dragii mei prieteni,

Am credinta ca pentru a intreprinde ceva concret si bun, pentru a repara o nedreptate, trebuie in primul rand sa stam de vorba cu victimele acelei nedreptati. In cele trei decenii scurse la la revolta, in afara aniversarilor, nu prea a stat nimeni de vorba cu voi. Dar am facut-o si atunci cand am fost prim – ministru si o fac si acum si o voi face si in viitor. Macar atat pot sa fac pentru voi. Ati fost si sunteti oameni extraordinar de curajosi, al caror exemplu ma motiveaza si pe mine in lupta cu Securitatea si sistemul ei, atat de influent din pacate inca in Romania, prin mostenitorii si complicii ei. Si nu e o promisiune aceasta, este un adevar. Pentru ca vad aici adunati foarte multi oameni maturi, foarte multi cei care sunteti la varsta a treia, dar si foarte multi tineri. Vreau sa va spun in incheiere ceva. Ca impreuna putem si trebuie sa reusim ca fiii securistilor nostri sa nu devina securistii copiilor nostri! Acesta este legamantul pe care il fac impreuna cu dumneavoastra, pentru o Romanie libera si democrata! Pentru o Romanie ferita de abuzuri, penrtru o Romanie in care votul fiecarui cetatean conteaza impotriva statului paralel si a abuzurilor acestora.

Sunt convins ca impreuna vom putea invinge!”