Senatorul independent Valer Marian sustine ca fostul procuror Ioan Lascu (foto dreapta), tatal sefei DNA Laura Codruta Kovesi (foto stanga), a participat la anchetarea “evenimentelor din decembrie 1989 de la Sibiu, alaturi de procurori militari si alti procurori civili locali, in prima faza a anchetei, cand au disparut unele probe si au fost acoperite unele urme”, fiind implicat de asemenea in “musamalizarea unor dosare ale Revolutiei de la Sibiu din prima parte a anului 1990”. Intr-o declaratie de presa din data de 28 noiembrie 2016, senatorul Valer Marian sustine ca tatal Laurei Kovesi ar fi inchis, prin emiterea unei solutii de neincepere a urmaririi penale, un dosar cheie, denumit „Bazinul”, care ar fi vizat “uciderea si ranirea catorva zeci de ofiteri si subofiteri de securitate si de militie in data de 22 decembrie 1989 si incarcerarea mai multor zeci, in conditii inumane, in bazinul de innot al UM 01512 Sibiu”. Aceste evenimente ar fi reprezentat, sustine senatorul Valer Marian, motivul real pentru care Laura Codruta Kovesi, pe vremea cand era Procuror General al Romaniei, a facut tot posibilul pentru tergiversarea dosarului Revolutiei, ajungand chiar sa il confrunte pe presedintele Romaniei de la acea data, Traian Basescu. Potrivit declaratiei de presa a senatorului Valer Marian, “in evenimentele din decembrie 1989 a fost foarte implicat, in sens represiv, indrumatorul tezei de doctorat a Laurei Codruta Kovesi, profesorul Viorel Pasca de la Universitatea de Vest din Timisoara, prieten bun cu tatal lui Kovesi, care in perioada Revolutiei detinea functia de procuror la Procuratura Judeteana Timis”.

Asa cum ne amintim, in 2009, Traian Basescu i-a solicitat public Laurei Codruta Kovesi sa dea o solutie in dosarele “Revolutiei” si “Mineriadei”, Kovesi precizand ca va da o solutie” cat de repede se poate”. Iar solutia in dosarul “Revolutiei” a venit in data de 9 aprilie 2009, cand Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis ca intemeiate plangerile formulate de Ion Iliescu si Teodor Brates impotriva rezolutiei nr. 97/P/1990 din 07.12.2004 a Sectiei Parchetelor Militare si a dispus infirmarea inceperii urmaririi penale fata de Ion Iliescu, Teodor Brates, Virgil Magureanu, Ion Preda, Gelu Voican Voiculescu, Victor Ionescu, George Popescu, Silviu Brucan, Petre Popescu si Alexandru Barladeanu.

Redam dialogul dintre Traian Basescu si Laura Kovesi din 2009:

“Traian Basescu: Ce se intampla cu aceste dosare care s-au predat de la domnul general Voinea? Inteleg, s-a pensionat, a vrut, n-a vrut sa lucreze, nu mai stiu, dar dati o speranta ca se va continua ancheta si va ajunge la un sfarsit.

Laura Kovesi: Domnule presedinte, depinde ce intelegeti prin speranta. Deci, am spus ca vom solutiona cu celeritate, pentru ca 18 ani n-am avut solutii. Eu nu pot sa va promit o solutie si nici nu pot sa indrept ceea ce 18 ani nu s-a lucrat.

Traian Basescu: Doamna Procuror General...

Laura Kovesi: Deci o sa dam o solutie cat de repede se poate.

Traian Basescu: ...cred ca ati inteles foarte bine ce v-am spus. Si am o rugaminte: nu ma confundati cu un ziarist caruia ii faceti o declaratie. Vorbiti cu seful statului care va spune asa: au murit 1.600 de oameni la Revolutie, iar voi inchideti dosarul. Aveti solutie sau nu? Au murit oameni la Mineriada din 13-15. Ce vreti sa-mi spuneti, ca va impun o solutie? Va impune realitatea sa spuneti daca s-au impuscat singuri oamenii aia sau au fost impuscati de cineva. Nu ma confundati cu ziaristi”.

Valer Marian sustine ca Laura Kovesi ar fi intervenit la ICCJ pentru a-si scapa fostul iubit de inchisoare

Pe de alta parte, senatorul Valer Marian apreciaza ca Laura Codruta Kovesi trebuie sa dea socoteala si pentru faptul ca ar fi intervenit pentru favorizarea unor membri ai familiei in dosare care erau instrumentate de DNA, in perioada in care Directia era condusa de actualul judecator CCR Daniel Morar.

In acest sens, in declaratia sa de presa, senatorul independent sustine ca primul iubit al Laurei Kovesi "care i-a fost coleg de facultate si a devenit prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sighisoara, a fost condamnat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in timp ce aceasta institutie era condusa de Livia Stanciu, la o pedeapsa modica (trei luni) cu suspendare conditionata pentru frauda cu fonduri europene, cu un prejudiciu de 60 000 lei, comisa in legatura cu un teren proprietate personal in suprafata de 26 hectare, dupa ce anterior fusese condamnat de Curtea de Apel Bucuresti la trei ani inchisoare cu suspendare conditionata".

Senatorul Valer Marian mai afirma in declaratia sa de presa si ca un verisor primar apropiat al Laurei Kovesi "a fost condamnat tot cu suspendare conditionata pentru infractiuni de coruptie comise in calitate de functionar public in cadrul ANAF" .

Prezentam in continuare declaratia de presa a senatorului Valer Marian:

Pentru ce ar trebui sa dea socoteala Laura Codruta Kovesi?

Dupa doua mandate de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si un mandat incheiat si altul inceput de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, se ridica mai multe semne de intrebare asupra probitatii morale si profesionale al celui mai mediatizat si decorat procuror din Romania. Dupa un deceniu petrecut in inalte functii judiciare, Laura Codruta Kovesi ar trebui sa lamureasca mai multe chestiuni care fac sa planeze asupra sa inclusiv suspiciuni de natura penala, de la favorizarea faptuitorului la folosirea influentei ori a autoritatii in scopul obtinerii de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Cele mai multe suspiciuni sunt legate de perioada in care Laura Codruta Kovesi a detinut functia de procuror general al Romaniei.

Favorizarea principalilor ciraci ai ex-presedintelui Traian Basescu

O prima suspiciune este legata de favorizarea principalilor ciraci sau colaboratori ai fostului presedinte Traian Basescu, cel care a numit-o in inaltele functii judiciare, in perioada in care a detinut functia de procuror general al Romaniei. Astfel, Elena Udrea a fost favorizata in celebrul dosar ALRO (30/D/P/2007), in care a fost cercetata de DIICOT sub aspectul savarsirii infractiunilor de aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat si tentativa de subminare a economiei nationale, comise in perioada in care avea calitatea de consilier prezidential si sef al Cancelariei prezidentiale. Serviciul Roman de Informatii, condus in perioada respectiva de directorul George Maior si primul sau adjunct, generalul Florian Coldea, a refuzat sa puna in executare mandatul de interceptare incuviintat de Inalta Curte de Casatie si Justitie la cererea procurorului sef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, iar procurorul general Laura Codruta Kovesi i-a eliberat din functie atat pe acesta cat si pe procurorul sef adjunct Angela Ciurea pentru ca au solicitat interceptarea pupilei prezidentiale Elena Udrea, fara sa o informeze si sa-i solicite aprobarea. Ulterior, in dosarul ALRO a fost emisa solutie de neincepere a urmaririi penale de catre un procuror apropiat de Laura Codruta Kovesi, Horia selaru, pe care l-a promovat in acest scop de la Brasov la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, unde l-a numit consilier personal al procurorului general, iar apoi l-a detasat la DIICOT pentru a solutiona cauza. Dupa emiterea acestei solutii, procurorul selaru a fost promovat judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Sub conducerea Laurei Codruta Kovesi, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a favorizat si pe generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, in cazul accidentului de circulatie comis de acesta cu un autoturism de serviciu, in perioada 2007-2008, intr-o zi de 21 septembrie (ziua sa de nastere),spre miezul noptii, pe soseaua stefan cel Mare din Bucuresti, in fata clubului Dinamo. Generalul Florian Coldea a pierdut controlul volanului si a intrat cu autoturismul in copacii din fata clubului Dinamo, provocand avarierea grava a partii din fata a acestuia, inclusiv a bordului si parbrizului. Coldea a suferit rani grave la cap si a fost dus de urgenta la o clinica de pe strada Batistei unde a fost pansat. In autoturismul implicat in accident s-a aflat, ca pasager in partea dreapta fata, procurorul general Laura Codruta Kovesi, care a suferit un soc si a fost internata ulterior la neurologie. Anterior producerii accidentului, cei doi au participat la o petrecere organizata cu ocazia aniversarii zilei de nastere a generalului Coldea, de la care s-au retras intr-un apartament conspirativ al SRI. Dosarul accidentului generalului Coldea a fost musamalizat de Sectia Parchetelor Militare din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv de catre procurorul sef Ion Vasilache. Acesta a fost promovat de catre procurorul general Laura Codruta Kovesi in functia de procuror sef al Sectiei Parchetelor Militare, iar ulterior a fost avansat la gradul de general de catre presedintele Traian Basescu. Exista suspiciuni ca in cauza nu au fost efectuate cercetari temeinice fata de generalul Coldea sub aspectul savarsirii infractiunii de conducere a unui autovehicul cu o alcoolemie peste limita legala, raportat la circumstantele producerii accidentului (dupa o petrecere aniversara; pe o artera centrala, larga si luminata; pierderea controlului volanului si patrunderea pe trotuar; impactul violent cu copacii din zona). Exista inclusiv suspiciunea ca generalului Coldea nu i-au fost recoltate, conform dispozitiilor legale, probe biologice (sange si urina) in vederea stabilirii alcoolemiei.

In perioada in care Laura Codruta Kovesi a detinut functia de procuror general al Romaniei, au fost solutionate cu neinceperea urmaririi penale toate dosarele penale in care a fost vizat Sorin Blejnar, pentru fapte comise in calitate de comisar general adjunct al Garzii Financiare Centrale (2005-2009) si de presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (2009-2012). Nici Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nici DNA nici DIICOT nu au declansat vreo ancheta privind fapte de coruptie sau de crima organizata la adresa lui Blejnar in perioada in care a detinut functia de presedinte al ANAF, in pofida acuzatiilor care i-au fost aduse de catre mass-media sau de politicieni din opozitie. Dosarul „Motorina”, in care Blejnar a fost condamnat in prima instanta la cinci ani de inchisoare cu executare, a fost instrumentat in perioada in care Laura Codruta Kovesi era detasata la Bruxelles (2012-2013), de catre un procuror mai curajos din Serviciul Teritorial Brasov al DIICOT. Blejnar n-a fost vizat de vreo ancheta de mare coruptie nici in primul mandat de procuror sef al DNA al Laurei Codruta Kovesi. Recentul dosar in care Sorin Blejnar a fost arestat preventiv pentru infractiunea de trafic de influenta comisa in calitate de presedinte al ANAF este instrumentat de Serviciul Teritorial Ploiesti al DNA in urma unui autodenunt al unui om de afaceri cercetat in alta cauza.

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie DNA si DIICOT nu au instrumentat, in timp ce Laura Codruta Kovesi era procuror general al Romaniei, vreun dosar la adresa principalilor demnitari si oameni de afaceri implicati in jaful de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), soldat cu prejudicii estimate la circa 10 miliarde de euro. Unitatile de parchet susmentionate nu au desfasurat pana in prezent vreo ancheta ampla nici referitor la devalizarea Fondului Proprietatea, unde presedintele Consiliului de administratie a devenit fostul ambasador american la Bucuresti, Mark Gittenstein, cunoscut drept un sustinator si protector al Laurei Codruta Kovesi. De o impunitate totala s-au bucurat ex-premierul Emil Boc, fost presedinte al PDL, care i-a fost coleg de an la Facultatea de Drept a Universitatii Babes Bolyai din Cluj Napoca, si pana recent si ex-ministrul de interne Vasile Blaga, fost co-presedinte al PNL, care a fost in relatii apropiate cu tatal sau Ioan Lascu. Referitor la Boc si Blaga exista indicii ca au avut amandoi o anumita contributie in promovarea Laurei Codruta Kovesi in functia de procuror general al Romaniei in 2006. Mai este de semnalat ca, sub tutela Laura Codrutei Kovesi, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si DNA s-au focalizat pe anumiti moguli media, care nu erau agreati de ex-presedintele Traian Basescu, ca Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vantu si Dinu Patriciu, dar i-a menajat pe mogulii ale caror ziare si televiziuni au devenit principalele goarne mediatice ale binomului SRI-DNA, ca Zoltan Teszari, patronul holdingului RCS-RDS-Digi24, si Cristian Burci, patronul holdingului Adevarul-Prima TV.

Favorizarea unor membri ai familiei

O a doua suspiciune este legata de favorizarea unor membri ai familiei procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, in anumite dosare penale. Astfel, tatal sau Ioan Lascu, fost procuror sef al Parchetului de pe langa Judecatoria Medias, timp de 30 de ani, nu a fost cercetat si incriminat in dosarul in care au fost condamnati si arestati fostul prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, Nicusor Florin Apostu, pentru trafic de influenta, si omul de afaceri Ilie Carabulea, patronul firmei de transport Atlassib, al Bancii Carpatica si al societatii de asigurari Carpatica Asig, pentru cumparare de influenta, desi din stenogramele de la dosar rezultau elemente de complicitate la faptele inculpatilor susmentionati, cu care Lascu se afla in relatii foarte apropiate. Pe de alta parte, din stenograme si din materialitatea faptelor rezulta si o implicare respectiv o participatie in speta a Laurei Codruta Kovesi, care, in urma demersurilor lui Apostu si Lascu, a promovat, in calitate de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, un recurs in interesul legii in favoarea firmei lui Carabulea, Atlassib, in data de 17 decembrie 2010, care a fost respins ca inadmisibil de inalta Curte de Casatie si Justitie in data de 21 februarie 2011.

La fel, actualului procuror sef al DNA i se imputa ca este tergiversata solutionarea a patru dosare penale care au ca obiect fraude de zeci de milioane de euro constatate la Societatea Nationala TRANSGAZ, in care este vizat si fratele sau Sergiu Lascu, care a detinut o functie de director adjunct la aceasta companie. Un prim dosar in acest sens a fost inregistrat la DIICOT inainte ca Alina Bica sa fi fost numita procuror sef al acestei structuri de parchet (fapt petrecut in primavara anului 2013), iar alte trei dosare au fost inregistrate la Directia Nationala Anticoruptie, in urma unor sesizari formulate de Corpul de control al primului ministru Victor Ponta in anul 2014, doua din acestea aflandu-se la Serviciul Teritorial Alba Iulia (45/P/2014 si 130/P/2014), iar unul la structura centrala (337/P/2015).

Suspiciuni asupra Laurei Codruta Kovesi au generat si solutiile favorabile de care au beneficiat alti apropiati ai sai care au fost cercetati sau trimisi in judecata in anumite dosare penale. Astfel, fostul sau sot Eduard Kovesi a beneficiat de neinceperea urmaririi penale intr-un dosar inregistrat la Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu in urma unei plangeri formulate impotriva sa. Primul sau iubit, care i-a fost coleg de facultate si a devenit prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sighisoara, a fost condamnat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in timp ce aceasta institutie era condusa de Livia Stanciu, la o pedeapsa modica (trei luni) cu suspendare conditionata pentru frauda cu fonduri europene, cu un prejudiciu de 60 000 lei, comisa in legatura cu un teren proprietate personal in suprafata de 26 hectare, dupa ce anterior fusese condamnat de Curtea de Apel Bucuresti la trei ani inchisoare cu suspendare conditionata. Un verisor primar apropiat a fost condamnat tot cu suspendare conditionata pentru infractiuni de coruptie comise in calitate de functionar public in cadrul ANAF. Dosarele primului iubit si verisorului primar au fost instrumentate de DNA in perioada in care procuror sef era Daniel Morar, care, potrivit unor surse, ar fi intentionat sa-i ancheteze si pe procurorul general Laura Codruta Kovesi si pe tatal sau Ioan Lascu in dosarul Apostu-Carabulea, dar ar fi fost stopat de generalul Florian Coldea, care l-ar fi santajat cu o relatie extraconjugala monitorizata de SRI.

Posibila motivatie pentru tergiversarea dosarului Revolutiei

O a treia suspiciune este legata de tergiversarea solutionarii celor doua mari si vechi dosare postdecembriste privind Revolutia din 1989 si Mineriada din iunie 1990, in perioada in care Laura Codruta Kovesi a detinut functia de procuror general al Romaniei, cand nu a dat curs nici macar insistentelor presedintelui Traian Basescu, care a solicitat imperios ca aceste dosare sa fie solutionate intr-un anumit sens. In ultimele luni au aparut anumite date care explica atitudinea delasatoare, chiar obstructionista, a procurorului general Kovesi in cazul dosarului Revolutiei. Tatal sau, Ioan Lascu, a fost implicat, in calitate de procuror, in musamalizarea unor dosare ale Revolutiei de la Sibiu in prima parte a anului 1990, cand, de exemplu, a inchis, prin emiterea unei solutii de neincepere a urmaririi penale, un dosar cheie, denumit „Bazinul”, care a vizat uciderea si ranirea catorva zeci de ofiteri si subofiteri de securitate si de militie in data de 22 decembrie 1989 si incarcerarea mai multor zeci, in conditii inumane, in bazinul de innot al UM 01512 Sibiu. Procurorul Lascu a participat la anchetarea evenimentelor din decembrie 1989 de la Sibiu, alaturi de procurori militari si alti procurori civili locali, in prima faza a anchetei, cand au disparut unele probe si au fost acoperite unele urme. Pe de alta parte, in evenimentele din decembrie 1989 a fost foarte implicat, in sens represiv, indrumatorul tezei de doctorat a Laurei Codruta Kovesi, profesorul Viorel Pasca de la Universitatea de Vest din Timisoara, prieten bun cu tatal lui Kovesi, care in perioada Revolutiei detinea functia de procuror la Procuratura Judeteana Timis. in perioada 17-20 decembrie 1989, procurorul Pasca, care detinea si functia de secretar PCR la Procuratura Judeteana Timis si era cunoscut drept colaborator al Securitatii, a condus echipa de procurori care a anchetat sute de revolutionari care au fost adusi de fortele de ordine in penitenciarul din Timisoara, unde au fost maltratati si arestati. Procurori din echipa lui Pasca au anchetat dur inclusiv ranitii din spitale. Prin prisma acestor date, fostul procuror sef Viorel Pasca ar fi trebuit sa raspunda pentru participatia sa la reprimarea revolutionarilor timisoreni in decembrie 1989, iar fostul procuror sef Lascu ar fi trebuit sa raspunda pentru favorizarea unor vinovati de crime si tortura in decembrie 1989. Dupa Revolutie, procurorul Pasca a ajuns procuror sef al Procuraturii Judetene Timis, doctor in drept, profesor universitar, conducator de doctorate, prodecan si decan al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara, iar procurorul Lascu a ramas in functia de procuror sef al Parchetului de pe langa Judecatoria Medias. Ambii beneficiaza in prezent de pensii de magistrati de peste 4000 euro.

Plagiatul tezei de doctorat si raspunsul privind inchisorile CIA, posibile pietre de moara

Actualul procuror sef al DNA ar trebui sa raspunda si pentru modul in care a raspuns, in perioada in care era procuror general al Romaniei, solicitarii Parlamentului European de a efectua investigatii cu privire la existenta unor inchisori ale CIA in Romania. Conform unor recente dezvaluiri de presa, din convorbirile purtate de fostul colonel SRI, Daniel Dragomir, cu patronul firmei israeliene Black Cube, Dan Zorella, rezulta ca procurorul general Kovesi nu ar fi dispus niciun fel de investigatii in sensul solicitat si a transmis, la sugestia sau la comanda generalului Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, care era si este considerat drept omul americanilor, un raspuns conform caruia nu se confirma existenta unor inchisori ale CIA in tara noastra.

Nu in ultimul rand, Laura Codruta Kovesi va trebui sa raspunda pentru furt intelectual, in cazul in care se confirma acuzatiile de plagiat la adresa tezei sale de doctorat, si pentru complicitate la fals intelectual, in cazul in care se confirma participatia sa, alaturi de alti demnitari la emiterea unui raport de neplagiat referitor la teza sa de doctorat de catre Consiliul National de Etica in cursul anului 2012.

Inducerea in eroare a Parlamentului European si confirmarea plagiatului tezei de doctorat ar putea deveni pietre de moara care sa puna capat carierei actualului procuror sef al DNA, Laura Codruta Kovesi.

Satu Mare, Senator independent

28.11.2016 Valer Marian