Judecatorul Stan Mustata (foto), decedat miercuri seara, 8 august 2018, la Spitalul Carol Davila din Capitala, dupa ce in uttimele zile fusese plimbat printre penitenciare, desi era extrem de bolnav, a dezvaluit in ultimele sale interviuri acordate din inchisoare motivul pentru care a ajuns din magistrat inculpat, si apoi detinut gratie unei condamnari la 8 ani si 6 luni inchisoare cu executare. O condamnare ce i-a adus in cele din urma moartea.

Stan Mustata a confirmat practic ceea ce intregul mediu juridic stia, si anume ca problemele sale au inceput dupa ce i-a fost repartizat dosarul Telepatia, in care trebuia sa fie executat Dan Voiculescu. Judecatorul a dezvaluit presiunile facute asupra sa in acest caz, precizand ca i s-a atras atentia ca daca nu il va condamna pe Voiculescu va ajunge el insusi arestat si apoi condamnat. Ceea ce s-a si intamplat. Despre acest lucru a vorbit Stan Mustata intr-un interviu acordat publicatiei vice.com, acordat cu doi ani in urma, in iulie 2016: „Apararea mea este dosarul Voiculescu, ca de acolo a plecat arestarea mea. Inainte de Paste, dupa mai multe pahare, mi-a spus Boraciu (n.r. - Ion Boraciu, condamnat impreuna cu Stan Mustata), grabeste-te sa il solutionezi pe Voiculescu, pentru ca altfel vei fi arestat, condamnat si pierzi si pensia. Adica, exact ce mi s-a intamplat. Si m-a intrebat: Cine esti in realitate de nu pot astia sa te faca? Daca nu eram baut, atunci poate mi-as fi dat seama de pericol. In dosarul Voiculescu am dat termene scurte, deci nu am incercat tergiversarea”.

De asemenea, Stan Mustata a facut dezvaluiri despre cazul Voiculescu si despre cum din cauza acestui dosar a ajuns sa fie arestat si in cele din urma condamnat, si intr-un interviu acordat, in ianuarie 2017, jurnalistei Ana Maria Roman de la Antena 3. Cu aceasta ocazie, Stan Mustata a explicat cum procuroarea DNA care l-a anchetat (dosarul lui Mustata a fost instrumentat de procuroarea DNA Florentina Mirica) i-ar fi dat de inteles ca a fost saltat pentru opiniile exprimate in mediul privat in legatura cu procesul lui Dan Voiculescu de la Curtea de Apel Bucuresti, opinii interpretate in sensul ca nu ar exista probe pentru a pronunta o decizie de condamnare.

Prezentam interviul realizat de jurnalista Ana-Maria Roman cu judecatorul Stan Mustata:

“Stan Mustata: Sunt absolut nevinovat. Nu am comis niciuna din aceste fapte. Nu am pretins bani, nu am promis dosare, hotarari trucate. In aceasta situatie, acuzatiile sunt absolut nefondate. De fapt, un argument asupra nevinovatiei noastre – ca toti suntem nevinovati – este prima discutie pe care am avut-o cu doamna procuror in momentul retinerii. Intrebandu-ma 'Stiti pentru ce ati fost adus aici?', i-am spus ca nu. 'Pentru ceea ce discutati acolo'. Si am intrebat-o: 'Ceea ce discutam noi acolo reprezinta vreo infractiune?'. Si a zis 'Mai vedem noi'. Stia ca nu s-a savarsit nicio fapta penala, stia, pentru ca si redactarea rechizitoriului este in acest sens. 'Exista posibilitatea producerii unor consecinte juridice negative' – la fiecare fapta, aceasta era concluzia doamnei procuror.

Sumele de bani n-au existat si, tot in rechizitoriul intocmit de DNA, spune 'Pretinderea era implicita'. Va rog sa mergeti la rechizitoriu si sa vedeti: 'Pretinderea era implicita'. Asupra sumelor de bani. Nu e prevazuta nicio suma, nu s-a discutat 'Mergeti, duceti-va...', nu s-a ajuns in niciun moment, niciunul din martori, nicinul din cei audiati nu a confirmat ca au fost cautati de cineva, ca li s-a propus de cineva vreo solutie favorabila in schimbul vreunei sume de bani. Totul s-a rezumat la niste discutii intr-un mediu privat.

Pretinderea – unul dintre cei trei judecatori a inteles acest lucru, stiti ca a spus ca nu exista fapte de coruptie, luare de mita si nici trafic de influenta. E ca in fizica, ca in undele radio: trebuie sa fie emitatorul, cel care pretinde, si trebuie sa fie receptorul. Nu exista receptorul.

Ana-Maria Roman: Niciuna nu a confirmat faptul ca nu a fost contactata de Ion Boraciu?

Stan Mustata: Niciuna. Niciuna. 'Pericolul de a se pronunta hotarari trucate era realizabil'. Dom'le, este expresia DNA-ului. Eu trebuia sa fiu scos din dosarul ICA.

Ana-Maria Roman: De ce credeti ca trebuia sa fiti scos din respectivul dosar?

Stan Mustata: Vedeti dumneavoastra, inca din seara arestarii, din prima zi la arestare... De fapt, aceea n-o pot proba, de prima data. I-am zambit doamnei procuror - 'Dar nu vreti sa ma scoateti altfel?'. Eu am formulat declaratie de abtinere.

Ana-Maria Roman: Si vi s-a respins...

Stan Mustata: Doamna, timp de 17 minute – au fost astrale, 17 minute astrale – cererea a fost admisa. Adica cei doi, colegul cu care eram si cu cea noua, colega noua din planificarea facuta si aprobata de conducerea Curtii, au spus 'Da, sunt suficiente'. S-a pus sub semnul intrebarii obiectivitatea mea, imi pare rau, orice solutie as da, as putea fi interpretat ca m-am lasat intimidat sau din contra. Se confirma, asa cum a fost, atacul din presa, din media, ca nu voi fi obiectiv. Si a spus da, haideti ca scriem, ne pare rau, v-o admitem. Bun. M-am dus la mine in birou. 17 minute au trecut. Dupa 17 minute am intrebat, a venit colegul si mi-a spus 'Doamna nu mai vrea. Ramai in continuare'. 'Pai, de ce?'. 'Nu stiu'. Ca s-a dus, a scris, a apucat sa scrie incheierea, sa dea o incheiere! Completul da o incheiere in care spune - da, se constata ca sunt indeplinite conditiile legale si nu mai poate face parte din acest complet. Din completul care solutioneaza dosarul cutare. Nu a vrut sa mai semneze cand m-am dus cu incheierea. Atunci s-a intamplat ceva.

Ana-Maria Roman: Va era teama de DNA?

Stan Mustata: Nu, nu mi-a fost niciodata. Daca imi era teama de DNA, acceptam executia, acceptam rolul de calau. Doamna, am fost supus – s-a spus ca am fost urmarit, aia nu era urmarire, era pe fata – unor intimidari de cand plecam de acasa si pana ajungeam la serviciu, si la serviciu, intimidari in trafic, intimidari. 'De ce?' - mi-a zis Boraciu. M-a vazut abatut, m-a vazut suparat. Si am zis 'N-am facut..., am respectat toata viata mea, am respectat legea'. Lui Boraciu. El d-aia mi-a spus 'Scapa de el'. M-a vazut abatut, m-a vazut transfigurat.

Foarte, foarte multa lume ma intreba: 'Ce ai sa faci, in dosarul lui Voiculescu?'. Nu am spus niciodata ce am de gand sa fac. Va rog sa vedeti... A venit acasa, daca la dosar nu va permite, inregistrarea audio-video a lui Boraciu si a Marianei Curea. De nenumarate ori o intrebau pe Mariana – 'Ce ti-a spus, ce voia sa faca cu Voiculescu?'. Eu stiam ce sa le spun doamna? Ca un judecator nu intra intr-un dosar cu o idee preconceputa. De unde sa stiu eu ce probe urma sa propuna apararea? Atat timp cat nu erau toate probele – ca asta am spus: 'Nu sunt probe suficiente' –, cat timp nu erau toate probele administrate...

Ana-Maria Roman: Ati zis 'Omul n-are nimic'. Citez din dumneavoastra...

Stan Mustata: ...Da, asa am spus, 'Nu are nimic'. Intram prea mult in dezbaterea dosarului... Dar, e definitiv... Exista o diferenta de pret, dar ramanea de vazut: apararea spunea 'Am cumparat actiuni', ei spuneau 'Valoarea reala a imobilelor'. Valoarea reala dusa nu de la momentul... Actum tempus regit – nu se aplica la DNA... Deci, el cumparase – in 2003, in 2002 –, si ei aplicau preturile din 2008. Iar este o ilegalitate. Nicaieri in lumea asta nu se face... Deci erau multe probleme legate de prejudiciu. Erau atat de multe probleme de rezolvat! Cand a fost inscris in evidentele contabile ale Ministerului Agriculturii? Printre probele pe care mi le propusesem eu, era audierea fostului ministru. Stiti cine era...

Ana-Maria Roman: Ciolos.

Stan Mustata: El. Da. Inclusiv audierea lui ca martor. Ca sa ne spuna cand a inscris in evidentele contabile prejudiciul. De unde, pe baza caror acte, a inscris acel prejudiciu, care era valoarea lui stabilita, care era metoda de calcul? Ei spun expert. DNA-ul n-are experti. Aceia nu-s experti, trebuie un specialist independent. Un eveluator, eventual un evaluator... Deci, erau multe probleme care trebuiau lamurite...

Eu cand am spus ca nu stiam ce am sa fac in dosar, doamna, la asta ma refeream.

Ana-Maria Roman: Dar ati mai spus cuiva ca urma sa-l audiati pe Ciolos?

Stan Mustata: Asta am scapat-o. Cred ca si de aici mi s-a tras. Am spus-o cuiva, nu se poate... De fapt, nu, am vorbit cu colegul meu: 'Hai sa reflectam'. Cu colegul Duta (judecatorul Florica Duta – n.r.). 'Nu crezi ca trebuie inceput cu prejudiciul? E un dosar de prejudiciu. Daca n-avem prejudiciu, n-avem infractiunea respectiva'. A zis: 'Eu sunt de acord'. Stai sa vedem ce ne propune apararea, si instanta... asa zice legea, are si instanta responsabilitatea unei hotarari, dar are si dreptul de a administra toate probele necesare aflarii adevarului.

Ana-Maria Roman: Sa stiti ca inclusiv Parchetul General, adica nu spuneti o noutate, Parchetul General, prin inchiderea dosarului de abuz in serviciu pe numele lui Dacian Ciolos, in concluzii s-a stabilit ca, intr-adevar, acesta nu avea cum sa constituie Ministerul Agriculturii parte civila in acest dosar... Ei motivau ca oricine se poate constitui parte civila intr-un dosar, dar ramane la decizia judecatorului daca ramane parte civila. Adica si eu puteam sa ma constitui parte civila.

Stan Mustata: Trebuia sa aratati un interes. Ca prejudiciul respectiv va apartine, sau urmeaza sa-l mosteniti, ceva de genul asta, sau aveti actiune acolo. Fara un interes nu puteti face o cerere. Trebuie sa motivati si interesul. Oricine de pe strada... In fine...

Ana-Maria Roman: Eu va spun cum arata motivarea negru pe alb, obtinuta de la Parchetul General. Probabil ca la doamna Bogdan partea cu interesul n-a mai fost...

Stan Mustata: Eu nu cunosc, nu vreau sa critic, nu vreau sa exprim un punct de vedere cu privire la activitatea dansei, n-o cunosc si ma abtin. Dar vreau sa va mai spun ceva. Eu nu am devenit asa un judecator obiectiv si corect in dosarul ICA. Nu, doamna. Am fost obiectiv si corect si un legalist – enervant, probabil – in toata activitatea mea. In toata activitatea mea. Or, ei au stiut ca eu nu pot fi controlat. Nu m-am lasat controlat. Aceste cuvinte mi le-am insusit de la un militian batran, de la arestul preventiv, care a zis 'Stai linistit ca n-au cum sa te condamne, toata lumea stie' – ca ma stiau, ca aduceau arestati – ca dumneata esti de necontrolat. Pentru asta te-au bagat aici. Nu te-ai lasat controlat de nimeni'. Si nu m-am lasat controlat nici de prieteni, nici de institutii, de nimeni nu m-am lasat controlat. Ca au incercat. Dar sa revenim la ce m-ati intrebat... Cum mi-am dat seama.

In jurul meu roia aceasta intrebare, revenea obsesiv: Ce-ai sa faci cu dosarul Voiculescu? Foarte multa lume ma intreba. Ce-ai sa faci cu dosarul lui Voiculescu? Cu cat ma intrebau mai multi, cu atat imi dadeam seama ca toate nenorocirile, toate acele hartuiri din trafic si de acasa si de la serviciu nu puteau sa vina decat de acolo. Boraciu m-a vazut suparat, de fapt, toti m-au vazut suparat. Poate fi luata ca o dovada de slabiciune, de aceea si consumam mai multe pahare de vin. Ca un om stiti cum este, isi ineaca necazul in vin... E un om sensibil, in ciuda faptului cum arata si cum vorbeste el asa mai mult, a zis... si atunci mi-a zis acea replica: 'Scapa, domnule, de el. Scapa, domnule, de el'. Si am zis: 'Asta am sa fac'. Si am facut.

Este o discutie intre o persoana necunoscuta, asa o prezinta rechizitoriul, si Boraaciu. Evident ca persoana necunoscuta avea drept misiune sa il determine pe Boraciu sa spuna ceva. Si rezulta din dialogul care se realizeaza, nu il intreaba despre mine, in intreaba 'Dar ce are... ce o sa faca in dosarul ICA?' si Boraciu ii raspunde, in spune sincer, dupa mine, este foarte sincer si nehotarat: 'Nu stiu. Nu stie nici el – respectiv eu – ce o sa faca'. Asa cum am mentionat mai sus, le-a spus 'Nu stiu ce o sa faca'. Acum urmeaza aspectul de care s-a legat DNA-ul: 'Probabil c-o sa-l duca si el pana mai incolo...'. Puncte puncte. Este in rechizitoriu aceasta replica. Nu-mi apartine, nu eram de fata la ea. Aceasta este replica despre care banuiesc eu ca le-a creat convingerea ca urmeaza sa-l tergiversez. Dar tergiversarea nu este o infractiune. Putea sa ma dea afara, sa ma sanctioneze oricum...

Ana-Maria Roman: Ati ascultat inregistrarile si nu apare aceasta propozitie spusa de dumneavoastra? Ati putut cere expertizarea interceptarilor?

Stan Mustata: Am cerut expertizarea... ajungeam si acolo, am cerut expertizarea si mi-a fost respinsa. Am cerut audierea in sedinta publica a inregistrarii, audierea si vizionarea. Dupa o decizie a CEDO, a crezut judecatoarea de la fond ca rezolva problema referindu-se la acea decizie, le-a luat pe toate si ni le-a dat acasa. Noi am fructificat. Am stat zile intregi sa ascult. Si acolo am gasit acele 7-8... nu sunt un specialist IT, deci la nivelul meu am gasit 7-8 expresii pe care nu le-am spus. Erau intercalate. (...) Intercalate de catre DNA. De fapt, nici nu e inregistrare. Pur si simplu, in transcriere – 'Du-te spune-i'.

Ana-Maria Roman: Aceasta replica nu apare pe inregistrare?

Stan Mustata: Nu. A verificat-o si judecatoarea de fond (judecatoarea Codruta Strimb, de la CAB - n.r.). Toate cele pe care le-am invocat...

Ana-Maria Roman: Si care a fost concluzia?

Stan Mustata: Dar nu toate, asa cum am cerut noi. Ca poate erau, reieseau...

Ana-Maria Roman: Doar aceasta parte?

Stan Mustata: Doar aceste parti, ca acele sapte erau in cateva sute de CD-uri. Si au constatat, prin proces-verbal, ca sunt reale. Procurorul de sedinta a refuzat sa semneze procesul-verbal – se gaseste la dosar –, iar la motivare judecatoarea a spus 'Oricum, toate aceste erori nu schimbatabloul infractional'. Si m-a condamnat. N-a contat faptul ca au fost falsificate aceste probe, ca aceste discutii esentiale au fost trucate. Acele neconcordante pe interceptari nu schimba tabloul infractional general.

Ana-Maria Roman: Descris de DNA... Care trebuia sa ramana asa...

Stan Mustata: Da. Nu este o parere, nu este opinia mea. Veti gasi acolo!

Ana-Maria Roman: Care au fost judecatorii care v-au condamnat?

Stan Mustata: Dragomir...

Ana-Maria Roman: Domnul judecator cu nasu-n suflet...

Stan Mustata: Cu nasu-n suflet, da, pe care l-am recuzat, si al doilea se numeste Macavei.

Ana-Maria Roman: Dar domnii nu au cerut expertizarea dupa ce au vazut ca exista erori pe transcrieri, pe stenograme? Adica, exista erori...

Stan Mustata: Nu mi-au admis. Am cerut. Nici macar nu mi-a admis instanta expertizarea, am cerut o expertiza extrajudiciara, si am platit-o, facuta de domnul Grigoras, fostul director (al INEC). Va rog sa mergeti sa vedeti ce concluzii a avut.

Ana-Maria Roman: Si ce a spus domnul Grigoras?

Stan Mustata: Toate! Dansul spune ca toate sunt mixaje. Dansul a avut un soft... m-a costat foarte scump, mi-a zis ca a trebuit sa procure un soft pe care nu-l avea nici dansul, dar DNA-ul il avea, pentru a le putea decripta. Stabilea si in timp fiecare inregistrare cand a fost facuta. Si erau – asta am retinut de la dansul – erau inregistrarile cu propozitii si fraze, dar cu cuvinte din timpi diferiti. Suprapuneri. Si s-au grabit. S-au grabit ca urma sa intru in sedinta. Exact cand sa intru in sedinta de judecata in dosarul ICA am fost arestat. Unele au fost facute in acea noapte – mi-a zis domnul Grigoras. La orele 3 noaptea ei lucrau la... si dimineata m-au arestat.

Boraciu a fost torturat, torturat sa spuna ca mi-a dat bani.

Ana-Maria Roman: Si a existat vreun moment in care sa spuna ca v-a dat bani?

Stan Mustata: Nu. El a spus - 'Am un copil, mama mi-a spus ca una din cele zece porunci este sa nu depui marturie mincinoasa pentru ca pica pe copil', a spus. 'Am un baiat pe care mi l-am dorit foarte mult. Nu!' Pentru ca il intrebau: 'Si ce iti pasa? Scrii ca i-ai dat bani lui Mustata si cu asta basta, scapi de el'. 'Pai, da, dar nu i-am dat'. Au incerat – 'Pai, Mustata zice ca i-ai dat' –, au incercat sa il convinga si sa il constranga sub toate formele. Il arestau, il puneau liber...

Din prima seara de la arestare v-am spus: 'Sunt arestat pentru a fi scos din completul dosarului ICA.

Ana-Maria Roman: Intrarea Cameliei Bogdan in...

Stan Mustata: Nu mai stiu ce s-a intamplat. Nu stiu. Am spus, nu cunosc persoana respectiva, nu-mi permit sa fac aprecieri la adresa persoanelor pe care nu le cunosc. (...)

Pe domnul Basescu il iert pentru multe rele, si-l respect si-l admir ca a inteles, asa cum zice el, il citez pe dansul, ca 'sistemul a sarit calul, sau ca doamna a sarit calul', si lupta impotriva acestui sistem. Sa stabileasca adevarul.

Mantuitorul le-a spus apostolilor: Daca voi nu veti vorbi, vor vorbi pietrele in locul vostru. Eu ii urmez indemnul si vorbesc. Trebuie sa vorbesc. Eu traiesc o minune cu aceasta dezvaluire facuta de Ghita. As dori sa nu mai fie blamat domnul Ghita, ca de ce a fugit, ca e fugar, nu! In 'Arta Razboiului' din China antica este foarte bine reglementata fuga – fuga, retragerea din fata dusmanului, atunci cand dusmanul este prea puternic. Dar, spune, daca o valorifici in mod pozitiv, fuga, poti obtine o victorie extraordinara. Cam asta. Nu stiu daca domnul Ghita s-a gandit la asta, dat asta a obtinut, sa stiti. A fugit si a castigat!

Ana-Maria Roman: Credeti ca sunt reale lucrurile pe care le spune?

Stan Mustata: Da, pai sunt reale pentru ca eu le-am trait, sunt reale pentru ca eu le-am spus din primul moment. Din seara in care m-au dus la arestare am spus – am refuzat de fapt sa dau declaratie, in ultmul cuvant al inculpatului am spus – nu se incearca decat indepartarea din..., am spus si la iesirea din DNA. Dar este minune, fiindca mi se spunea 'Si ce astepti?', 'Eu astept sa se certe... cei... care...'. 'Omule, scoate-ti nasul din cartile alea religioase ca ai trecut in domeniul misticismului, ai devenit mistic. N-o sa se-ntample asta niciodata'. Dumnezeu a facut o minune. Eu cred, sunt absolut reale.

De ce mi-e frica? Mi-e frica de ceva: ca adevarul va fi pana la urma deturnat...

Ana-Maria Roman: Dosarele vor fi musamalizate...

Stan Mustata: Exact.

Ana-Maria Roman: Ghita, un 'apostol' al raului totusi, a facut parte din grup... Adica e foarte bine fiindca vorbeste, dar a facut parte din grup.

Stan Mustata: Si-a spalat pacatele.

Ana-Maria Roman: Domnule Mustata, mergeti la CEDO?

Stan Mustata: Am mers la CEDO si eu astept, fara discutie, toate acele inadvertente, toate acele ilegalitati, care sunt crase.

Ana-Maria Roman: Puteti cere tragerea la raspundere a celor care v-au anchetat sau v-au condamnat? Spun asta in contextul in care sefa CSM sustine ca exista raspunderea magistratilor in acest moment si nu avem nevoie de o lege in acest sens.

Stan Mustata: Nu vreau sa va dezamagesc. Dar, asa cum v-am spus, sanatatea mi-a fost distrusa, mi-au luat si pensia, pensia la care am dreptul. Vreau pensia la care am dreptul si sa fiu lasat in pace. Este dureros, eu, judecator atat timp, atatia ani, sa-mi fie frica sa mai ajung in fata unor judecatori. Ma credeti? Eu mergeam, eu sunt un om religios, mergeam la preot, si dupa ce ma spovedeam, ma intreba: 'Dar, ceva te framanta, asa, tot timpul'. 'Da'. 'Ce?'. 'Sa nu fi condamnat un om nevinovat'. Pedeapsa mare, cea mai mare pedeapsa este ca eu, nevinovat fiind, am fost condamnat ca ultimul muritor. Deci, nu mai vreau procese, vreau pensia sa mi se dea si sa fiu lasat in pace. Tragerea la raspundere este grea. Tragerea la raspundere este iluzorie. Tragerea la raspundere..., pe acolo pe la CSM se spun multe lucruri care n-au nicio legatura cu realitatea, de genul 'Justitia n-are nevoie de politicieni, Justitia se reformeaza singura. Cum e posibil asa ceva? Justitia se face pentru ea? Justitia este un scop in sine? Justitia este a lor si numai a lor? Justitia este a omului de rand, omul plateste sa faca dreptate. Pe noi in facultate, nu stiu cum ii mai invata acuma, noua ni se spunea 'Printr-o hotarare sa nu creati o nedreptate mai mare decat aceea care este adusa in fata voastra s-o solutionati'. Or, acu, asta au facut. Justitia nu se reformeaza prin ea insasi. Si nu este opinia mea. Am fost trimis si eu, de cateva ori, in schimb de experienta, afara, pentru unificarea practicii la nivel european. Stiti cum este... ce ne lipseste noua? Cum este, unde?, in Germania. Fiecare instanta are un colectiv. La unele era benevol. Benevol, si sunt bine-vazuti aceia. Grefieri si judecatori – la unele instante se facea prin rotatie ca erau instantele mai mari, volumul de munca mai mare –, trimestrial, fac o sinteza a cauzelor. Cu cresteri, scaderi. Deci, o dinamica a cauzelor pe categorii. Ce face cu aceasta sinteza? O trimite la Parlament, doamna Roman. Ce face Parlamentul? Atunci cand da o lege, cand modifica o lege, ia in consideratie realitatile de acolo. Asa se lucreaza. Nu se reformeaza Justitia cum spun... Va dati seama ce enormitate spun?! Am momente cand vorbesc singur, vorbesc la pereti, ce enormitati se spun acolo... Raspunderea? Am fost si am invata, repet, nu m-am dus degeaba, cum e in Anglia? Judecatorii nu raspund in modalitatea care este vizata la noi. Dar sa vedeti cum raspund: nu raspund pentru ca sunt numiti prin decret al Reginei, nu se poate atinge nimeni de ei, dar dupa cel putin 5 ani de avocatura ajung judecatori. In momentul cand se constata ca a comis erori, este chemat si... Stiti, avem nevoie, cum ar fi la noi, la Judecatoria Babadag, dar nu platim chiria si ramai cu salariul de la nivelul curtii de apel sau al Inaltei Curti, ca duceti la Babadag, sistemul nostru judiciar acolo are nevoie de dumneavoastra. Si poate sa refuze, sau poate sa se duca. Dar dupa mai putin timp, vine si spune dar avem si la Strehaia, sau Vintu de Sus, nevoie, dupa ce-l respinge, refuza de doua-trei ori, il trimite si rezolva treaba. Nu are nevoie sa-i ia bani, are nevoie sa scape de un asemenea element. Aceea e o forma englezeasca de raspundere. Deci se poate realiza in multe feluri. Asa, ea este realizata, n-o putem respinge, dar asa cum este inscrisa, este irealizabila. Apropo de ce scria la mine ca 'Era realizabil tabloul infractional', aici e irealizabil. De ce? Pai, au fost cazuri. Imi aduc aminte ca la Ploiesti era unul cu un miliard si ceva, pe vremea cand erau milioanele. Au ajuns tot la instanta. La cine? La niste colegi. Care ce puteau sa faca? Finalul nici nu-l mai spun. Il banuiti care era... Deci e irealizabila asa cum este in aceasta forma raspunderea magistratilor. Va rog eu, faceti-le recomandarea sa nu mai spuna ca justitia se reformeaza singura. Nu este un scop in sine, nu se reformeaza pentru ea. Se reformeaza ca sa raspunda unor necesitati, unor situatii reale”.