Judecatorii si procurorii care in ultimele luni nu au facut altceva decat sa critice si sa ameninte Parlamentul si Guvernul ca distrug Justitia prin modificarile aduse Legilor 303, 304 si 317, cunoscute ca Legile Justitiei, sunt invitati sa dea citire formei finale adoptate de Senat a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Abia dupa ce o vor citi cu atentie ii invitam sa aduca, argumentat, critici, daca inca le vor mai avea. Acelasi lucru sunt invitati sa faca si politicienii care se afla in Comisii speciale, si nu numai, care nu stiu nici macar diferenta dintre INM si CSM sau nu cunosc ca doar judecatorul este independent, nu si procurorul care, potrivit Constitutiei Romaniei, functioneaza sub autoritatea ministrului Justitiei. Sustinem aceasta intrucat atacurile concertate din partea magistratilor asupra actului de legiferare sunt nepermise intr-o societate democratica, iar faptul ca Parlamentul inca tolereaza astfel de actiuni si da, parca, senzatia ca se teme de o mana de #rezistenti, activisti sau tefelisti, cu scopul chiar de a se decribiliza, dovedeste ca va mai trece timp pana cand senatorii si deputatii vor intelege care este de fapt rolul lor in societate.

Se institutie obligatia de abtinere de la manifestari la adresa puterii legislative si executive

Printre cele mai importante modificari ale Legii nr. 303/2004, care duc cu gandul la normalitate, este cea referitoare la faptul ca judecatorii si procurorii vor fi obligati sa se abtina la manifestarea sau exprimarea defaimatoare la adresa puterilor legislative si executive, in caz contrar urmand sa suporte consecinte disciplinare. In conditiile in care, in ultima perioada, mai cu seama de la intrarea in Parlament a Legilor Justitiei, judecatorii si procurorii au intrat parca in vrie comentand fara nicio retinere orice actiune a senatorilor si deputatilor, apreciem ca modificarea este binevenita. Poate, in felul acesta, fiecare dintre cele trei puteri ale statului va ramane "in matca ei constitutionala".

"La articolul 9, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin.(3), cu urmatorul cuprins:

(3) Judecatorii si procurorii sunt obligati ca, in exercitarea atributiilor, sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare, in orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativa si executiva.”

Fara pustime in complet unic in sala de judecata

Absolventii Institutului National al Magistraturii sunt obligati sa indeplineasca functia de judecator sau de procuror timp de 10 ani, si nu 6 ani, cat este in prezent, urmand, potrivit art. 21 alin. (2) sa fie repartizati si numiti in functie de catre sectiile corespunzatoare ale CSM, pe baza optiunilor exprimate, pentru un stagiu de 2 ani, in loc de 1 an cat este in prezent.

O modificare esentiala in cuprinsul Legii nr.303/2004 este reprezentata de introducerea a doua noi alineate la art. 23, respectiv alin. (1) indice 1 si alin. (1) indice 2 prin care judecatorului stagiar i se limiteaza dreptul de a judeca in complet unic orice dosar. Cu exceptia dosarelor privind actiuni posesorii, plangerilor impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale, litigiilor patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, cererile avand ca obiect inlocuirea amenzii contraventionale cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii si alte cateva asemenea, judecatorul stagiar va intra in complete de judecata colegiale constituite din judecatori definitivi.

Totodata, judecatorul si procurorul stagiar nu va mai avea dreptul de a dispune masuri privative sau restrictive de libertate.

"La articolul 23, dupa alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alin.(11) si (12), cu urmatorul cuprins:

„(11) Judecatorii stagiari asista si la sedinte de judecata cu alte tipuri de cauze decat cele prevazute la alin.(1), prin rotatie, la complete ale instantei constituite din judecatori definitivi, stabilite de presedintele instantei. In cauzele la care asista, judecatorul stagiar intocmeste un raport consultativ asupra cauzei si poate redacta proiectul hotararii, la solicitarea presedintelui completului.

(12) Modalitatea de participare la aceste complete se stabileste prin hotarare a colegiului de conducere.”

Suspendare din functie dupa oportunitate, in cazul comiterii unei infractiuni

Potrivit noilor prevederi din legea 303/2004, un judecator sau un procuror nu va mai fi suspendat din functie odata cu trimiterea in judecata, ci abia dupa ce judecatorul de camera preliminara confirma rechizitoriul. Totodata, judecatorul va putea fi suspendat din functie dupa ce s-a luat masura preventiva a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune, iar in sarcina sa a fost stabilit interdictia exercitarii profesiei in care ar fi savarsit fapta:

“La articolul 62 alineatul (1), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

a) cand a fost trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni, dupa confirmarea judecatorului de camera preliminara;”

La articolul 62 alineatul (1), dupa litera a1) se introduce o noua litera, lit.a2), cu urmatorul cuprins:

a2) cand fata de acesta s-a luat masura preventiva a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune si organul judiciar a stabilit in sarcina sa obligatia de a nu exercita profesia in exercitarea careia a savarsit fapta”.

O modificare ce poate lasa loc interpretarilor este cea privitoare la art. 62 alin. (1) indice 1, potrivit caruia se va putea dispune si mentinerea in functie a unui judecator sau procuror trimis in judecata, dar acestuia i se va interzice provizoriu “exercitarea anumitor atributii pana la solutionarea definitiva a cauzei.” Ne intrebam cine oara va aprecia oportunitatea mentinerii in functie si care vor fi criteriile?

"La articolul 62, alineatul (11) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(11) Judecatorul sau procurorul poate fi suspendat din functie si in cazul in care a fost trimis in judecata pentru o infractiune, daca se apreciaza, in raport de circumstantele cauzei, ca se aduce atingere prestigiului profesiei. In situatia in care s-a apreciat ca judecatorul sau procurorul poate fi mentinut in functie, acestuia i se poate interzice provizoriu exercitarea anumitor atributii pana la solutionarea definitiva a cauzei.”

Totusi, in cazul in care, ulterior, judecatorul sau procurorul va fi achitat, acesta va fi repus in situatia anterioara suspendarii, cu plata la zi a tuturor drepturilor banesti si cu recunoasterea vechimii in magistratura.

Practica ne-a aratat insa ca judecatorii sau procurorii care sunt trimisi in judecata aleg sa demisioneze din functie sau sunt exclusi din magistratura inaintea unei decizii finale a instantei, astfel incat devine imposibila despagubirea acestora sau reintoarcerea in functie, in cazul in care solutia va fi de achitare, clasare, restituire.

"La articolul 63, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„Art.63.- (1) Sectia pentru judecatori sau, dupa caz, Sectia pentru procurori comunica de indata judecatorului sau procurorului si conducerii instantei ori parchetului unde acesta functioneaza hotararea prin care s-a dispus suspendarea din functie.

(2) Daca se dispune clasarea, achitarea sau incetarea procesului penal fata de judecator sau procuror ori s-a dispus restituirea cauzei la parchet, suspendarea din functie inceteaza, iar judecatorul sau procurorul suspendat este repus in situatia anterioara, i se platesc drepturile banesti de care a fost lipsit pe perioada suspendarii din functia de executie sau, dupa caz, pe perioada intregului mandat al functiei de conducere pe care nu l-a putut exercita din pricina suspendarii sau incetarii mandatului in conditiile art. 622. Drepturile banesti ce se platesc vor fi majorate, indexate si reactualizate, incluzand si dobanda legala penalizatoare - obligatii de plata ce se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei. Judecatorului sau procurorului i se recunoaste vechimea in magistratura si vechimea efectiva in functia de judecator sau procuror pe aceasta perioada.”

Judecatorul sau procurorul poate fi numit in functia de membru al Guvernului

In Legea 303/2004 au fost introduse trei noi articole, care privesc posibilitatea unui judecator sau procuror de a fi numit in functia de ministru sau secretar de stat in Guvern. Pentru aceasta, Guvernul nu are nevoie de nicio avizare, ci trebuie doar sa informeze CSM cu privire la actul de numire, astfel incat Consiliul Superior al Magistraturii sa poata dispune suspendarea din functie a acestora. Daca pe vremea Monei Pivniceru, astazi judecator CCR, era valabila aceasta prevedere, probabil ca nu avea sa demisioneze din functia de judecator si nici sa stea pe la usile CSM in vacanta pentru a obtine permisiunea Consiliului de a ocupa functia de ministru al Justitie.

"Art.622.- (1) Judecatorul sau procurorul poate fi numit in functia de membru al Guvernului.

(2) Guvernul informeaza Consiliul Superior la Magistraturii cu privire la actul de numire prevazut la alin.(1), pentru a dispune suspendarea acestora.

(3) In perioada suspendarii din functie, dispusa in temeiul alin.(1) si (2), judecatorilor si procurorilor nu le sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdictiile si incompatibilitatile prevazute la art.5 si art.8.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii ia act de situatiile prevazute la alin.(1) si (2).

(5) Perioada prevazuta la alin.(1) nu constituie vechime in magistratura, cu exceptia situatiei in care judecatorul sau procurorul suspendat voluntar exercita functia de ministru al justitiei, dar constituie vechime in munca."

Raspundere disciplinara pentru intarzierea in motivari

O modificare ce va starni probabil nemultumiri in randul judecatorilor si procurorilor va fi cea privitoare la tragerea la raspundere disciplinara a magistratilor care nu motiveaza hotararile judecatoresti sau actele procurorilor in termenul legal, respectiv 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii motivate a termenului cu 30+30 de zile. Spre deosebire de vechea reglementare, in noua forma a Legii 303/2004 se face distinctie clara in privinta posibilitatii ca unele dintre abaterile disciplinare ale magistratilor pot imbraca forma unor fapte penale, asa cum este cazul exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

"La articolul 99, literele j), n), o), r) si t) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

j) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a altor informatii de aceeasi natura de care a luat cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in conditiile legii, daca fapta nu constituie infractiune;

n) folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni;

o) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

r) nemotivarea hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorului, in termenele prevazute de lege;

t) exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu intruneste elemente constitutive ale unei infractiuni. Sanctiunea disciplinara nu inlatura raspunderea penala.”

S-a reintrodus retrogradarea in grad profesional a judecatorului si procurorului

In ce priveste sanctiunile aplicate magistratilor pentru nerespectarea oricarei prevederi cuprinse la art. 99, Parlamentul a operat doua noi modificari la articolul 100, care prevad masuri mai drastice, precum reducerea indemnizatiei de la 20% pe o perioada de 6 luni, la 25% timp de un an, ori mutarea disciplinara la o alta instanta pe o perioada efectiva de la un an la 3 ani, in loc de perioada maxim de un an, cat era pana in prezent.

"La articolul 100 alineatul (1), literele b) si c) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„b) diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 25% pe o perioada de pana la un an;

c) mutarea disciplinara pentru o perioada efectiva de la un an la 3 ani la o alta instanta sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior;”

Cu exceptia excluderii din magistratura, care reprezinta cea mai dura sanctiune disciplinara, parlamentarii au reintrodus o sanctiune de pe vremea lui Ceausescu, respectiv retrogradarea in grad profesional, care este prevazuta la articolul 100 alineatul (1), unde, dupa litera d) se introduce o noua litera, lit.d1), cu urmatorul cuprins: „d1) retrogradarea in grad profesional.”

*Cititi aici integral proiectul de Lege 303/2004 adoptat de cele doua camere ale Parlamentului, care urmeaza sa fie trimis Presedintelui Romaniei