Subiectul tranzitiei echitabile spre o economie verde si digitalizata este important pentru toti, nu doar pentru cei vulnerabili din punct de vedere energetic sau din punct de vedere social, a spus Iuliu Winkler (foto) Europarlamentar (UDMR, PPE), prim-vicepresedinte al SME Europe, la Dezbaterea ”Fit for 55: Romania si Planul UE pentru o tanzitie verde” organizata de Financial Intelligence, miercuri, 10 noiembrie 2021.

“Pentru a putea realiza o tranzitie echitabila acasa, cred ca este obligatoriu sa atingem, intr-un timp cat mai scurt, destul de multe obiective, dar consider ca sase sunt cele mai stringente. Trei trebuie sa le realizam acasa si trei la Bruxelles”, a spus europarlamentarul.

In primul rand, este important sa constientizam faptul ca tranzitia verde, asa cum este prevazuta in Pactul verde – Green Deal , care se va pune in aplicare prin masurile prevazute in pachetul legislativ Fit for 55 – Pregatiti pentru 55, reprezinta, alaturi de tranzitia digitala, solutia Uniunii Europene pentru iesirea din criza, pentru redresarea din punct de vedere economic, a spus Iuliu Winkler: “In acelasi timp, este pasul pentru a face o uriasa schimbare de paradigma si de a intra in secolul 21. Cred ca tot ceea ce implica aceasta dubla tranzitie, verde si digitala, reprezinta cea mai mare schimbare din istoria Uniunii Europene, o schimbare chiar mai mare decat introducerea monedei euro. Cred ca ne aflam in fata unei transformari mai mari decat cele rezultate din succesivele tratate ale UE care au mers intotdeauna incremental. stim ca UE se dezvolta incremental. Facem un pas pe care il absorbim, apoi mai facem unul. Am avut o largire, am asimilat-o, apoi am mai facut o largire. De data aceasta, Comisia Europeana vine si ne propune o schimbare totala atat economica, cat si sociala. Acest lucru presupune si o schimbare de mentalitati.”

Acasa, in Romania, primul lucru pe care trebuie sa-l facem este sa informam, spune Winkler: “Nu cred ca putem schimba mentalitati printr-o directiva europeana sau printr-o hotarare de guvern. Trebuie sa informam, sa dezbatem, sa facem educatie. Trebuie sa promovam in randul tinerilor noile transformari astfel incat ei sa inteleaga ce se intampla. Este o incercare grozav de mare. Este un fenomen care a inceput deja, iar noi trebuie sa constientizam schimbarea, si, in acelasi timp, sa intelegem ca aceasta vine in favoarea noastra, pentru ca noi dorim sa avem o sansa. Vrem sa avem noi o sansa, precum si copiii si nepotii nostri, dar si generatiile viitoare. Sigur, din cate stiu eu, localitatile care sunt la Marea Neagra nu se afla in pericol de a fi inghitite de ape, dar trebuie sa ne gandim ca altii sunt intr-un astfel de pericol. De exemplu, desertificarea o constatam pe pielea noastra, la fel alte probleme ecologice, cum este poluarea. Am dat acte normative pentru cei care au trait in orase poluate, dar nu putem cumpara efectele poluarii prin cativa lei la pensie. Aceasta nu este o solutie. Este doar un mic pansament.”

In al doilea rand, cred ca trebuie sa vorbim despre interventia statului in economie si sa reevaluam aceasta chestiune, a mai spus europarlamentarul: “In conditiile acestei transformari avem nevoie de interventia statului in economie, nu in sensul dirijismului sau interventionismului. Trebuie sa fim foarte atenti sa nu ajungem la interventionism, la dirijism, trebuie sa lucram astfel incat sa pastram economia sociala de piata. Statul are un rol, iar acest rol a crescut in pandemie si va ramane ridicat si in perioada tranzitiei digitale si verzi. Trebuie sa reevaluam rolul si intelegerea notiunii de ajutor de stat. Si nu ma refer aici la ajutorul de stat prin efectul legii, ci la ajutorul de stat ca fenomen. Sa vedem ce inseamna, cat de subtil si fin este acesta in vestul UE. Daca decid sa construiesc un drum de mare viteza este ajutor de stat, daca asigur internet in banda larga este ajutor de stat, daca intervin in educatie si asigur educatia duala, educatia tehnica, de specialitate si acestea sunt ajutor de stat pentru IMM-uri de exemplu. Daca reduc birocratia inseamna ajutor de stat. Interventia statului in economie, ajutorul de stat, trebuie sa vina in favoarea mediului de afaceri prin facilitarea unor lucruri si desfiintarea altora.

Al treilea obiectiv se refera la intelegerea pozitiei Romaniei in lanturile valorice, iar asta ne duce la comertul exterior. Trebuie sa fim constienti ca vom parcurge tranzitia verde si etapele din Fit for 55. Ca atare, vom avea nevoie de zeci de mii de statii de incarcare electrica pe soselele Romaniei. Le vom produce in Romania sau le vom importa? Industria noastra auto va avea nevoie de baterii, stim ca bateria este cam o treime din pretul masinii electrice. Vom importa bateriile sau vom reusi sa le fabricam noi? Vorbim de obtinerea hidrogenului verde. Una dintre cai este obtinerea lui prin electroliza. Vom avea tehnologii si vom construi noi electrolizoare sau le vom cumpara? Urmeaza sa decidem daca vom pune intr-o situatie si mai grea balanta comerciala.”

La Bruxelles, va trebui sa negociem la sange interesul national, apreciaza Iuliu Winkler: “Avem nevoie de o crestere a capacitatii de negociere. si altii fac acelasi lucru. Interes national inseamna sa poti fabrica baterii, cipuri, sa produci energie atomica. Se vorbeste despre taxonomie. Romania este intr-o situatie buna ca putere de negociere. Suntem in grupul statelor din estul Europei care, in frunte cu Franta, sustin energia nucleara si suntem in grupul statelor care, in frunte cu Germania, sustin gazul natural ca si combustibil de tranzitie. Aceste lucruri nu sunt incompatibile, se impaca foarte bine si se afla sub umbrela interesului economic national. Se vorbeste mult despre neutralitatea tehnologica. Unii spun ca este de neatins, altii ca este un principiu important. In momentul in care fixezi zero emisii pentru transport, nu inseamna oare ca incalci principiile neutralitatii tehnologice? Nu ar fi mai bine sa reglementam in asa fel, incat reglementarea data sa poata fi respectata de mai multe tehnologii, in loc de una singura? Se poate ca o autoritate sa aleaga mobilitatea electrica si sa le refuze pe celelalte, motivand ca doar asa poate obtine zero emisii, considerand ca alte tehnologii azi sunt imature. Dar daca suntem sinceri, realisti, vedem ca si tehnologia care ne livreaza mobilitatea electrica este azi imatura.

A doua chestiune pe care trebuie sa o urmarim la Bruxelles este sa nu cadem in capcana ideologica si nici in cea a grabei. Capcana ideologica este cea intinsa de cei care promoveaza cu elan ideea distrugerii creative. Ei spun ca acum a sosit momentul sa facem totul praf si sa punem altceva in loc. Nu putem sa cadem in capcana distrugerii creative pentru ca nu suntem intr-un laborator. UE este formata din oameni, printre altele si din oameni vulnerabili. Nu putem sa cadem nici in capcana grabei. Comisia Europeana are o strategie foarte perversa. si anume aceea de a ne inunda cu mii de documente tehnice. Fizic, nu ai timp sa le aprofundezi pe toate intr-un timp scurt. E aproape imposibil sa cuprinzi toate domeniile de la agricultura la energie regenerabila intr-o perioada limitata de timp. Eu zic ca, din acest punct de vedere, trebuie ne grabim incet. Festina lente! Sa citim, sa ne documentam si rumegam toate informatiile astfel incat sa luam decizii intelepte.

Sa te grabesti incet inseamna si sa pui accentul pe echitate. Si aici vin la cel de-al treilea obiectiv pe care trebuie sa-l urmarim la Bruxelles. Tranzitia dubla, digitala si verde, trebuie sa fie echitabila si sa fie stabilita pe trei niveluri: individual, la nivelul comunitatii si regional. Trebuie sa ne gandim la individ, la consumatorul vulnerabil, la persoana care isi pierde locul de munca, la cel care trebuie recalificat la 55 de ani, de exemplu, pentru ca mai are de muncit cel putin 10 ani. Apoi, echitatea trebuie sa fie aplicata in comunitatile unde avem acesti indivizi vulnerabili. Daca in Valea Jiului am persoane care trebuie sprijinite la nivel individual, acele persoane formeaza o comunitate, iar daca avem aceste comunitati atunci avem si nivelul regional. Vom avea regiuni in care economia locala sucomba si trebuie sprijinite. si iata, revenim la ideea interventiei statului.

Toate aceste obiective, si multe altele, trebuie urmarite atent acasa si la Bruxelles.”

Dar, inainte de toate avem nevoie de o solutie urgenta, rapida, la criza politica de la Bucuresti, a mai subliniat europarlamentarul: “Fara a avea un guvern stabil, care sa aiba timp, pe langa presiunile zilei, sa se ocupe si de perspectiva pe termen mediu si lung. Fara un guvern stabil, care are si operabilitate la Bruxelles, pentru ca, azi, de incredere beneficiem, nu vom reusi.”

Potrivit acestuia, toate obiectivele din Pactul verde trebuie realizate: “Am retineri fata de pachetul Fit for 55 nu in legatura cu obiectivele care trebuie atinse, ci in legatura cu solutiile propuse, pentru ca nu stiu daca acest pachet, asa cum se prezinta acum, reprezinta solutia universala pentru toti. Nu cred ca acel pachet este potrivit pentru toate statele membre si comunitatile din UE. Sunt optimist si cred ca Romania, prin multele transformari care ne stau in fata si pe care le va parcurge, urmeaza sa faca pasul decisiv pentru secolul 21. Dar acest pas trebuie bine pregatit. Este un proces similar celui care a fost declansat pentru aderarea noastra la UE. Aderarea s-a intamplat la 1 ianuarie 2007, dar integrarea a inceput inainte acestei date si va continua multa vreme. Integrarea va insemna pentru noi si intrarea in Fit for 55. Trebuie sa fim realisti: unii o vor face mai repede, altii mai incet. Stiu doar ca trebuie sa fie o dezvoltare structurala si sa evitam cu orice pret teoria formei fara fond care inca este prezenta in Romania.”

Interventia integrala a lui Iuliu Winkler la dezbaterea ”Fit for 55: Romania si Planul UE pentru o tanzitie verde” poate fi vizionata aici: